Se spune ca singurul mod de a dialoga direct cu Divinitatea este prin rugaciune. Eu ma rog. Nu ma prea duc la biserica din pacate... nu sunt un credincios practicant cum se spune... dar de rugat ma rog.
Voi va rugati? Si daca va rugati cum va rugati? Spuneti un Tatal Nostru simplu sau Inger Ingerasul Meu sau mai adaugati ceva de la voi? Vi se pare important sa va rugati la Dumnezeu? Simtiti ca va aude "cineva acolo sus" cand va rugati?

Rugaciunea si meditatia sunt medicamente ale sufletului alaturi de Sf. Impartasanie (care e "antibioticul" sau cel mai puternic medicament care vindeca sufletul).
Poti sa te rogi si sa meditezi in acelasi timp; spre exemplu rugaciunea Sf. Rozariu (cale sigura spre sfintenie) in care meditezi misterele vietii Mantuitorului (15 de mistere: 5 Bucurie, 5 Durere, 5 Glorie;la care s-au mai adaugat 5 de Lumina si sunt acum 20 in total - sunt impartite pe zile);
La fiecare mister ne reamintim de un moment important din viata lui Isus dupa care rostim pentru fiecare un Tatal Nostru si zece Ave Maria, rugacinea duraza aproximativ o jumatate de ora si ajuta foarte mult sufletul omului (in SUA s-a demonstrat de catre psihologi ca ajuta la inlaturarea depresiei, si eu cand sunt deprimat il spun si-mi trece)
..........................................................
Alta rugaciune combinata cu meditatia crestina e Calea Sfintei Cruci, impartita in 14 statiuni ale drumului Calcarului incheiata cu asezarea in Sf. Mormant a Mantuitorului, la fiecare statiune se rosteste Tatal Nostru si Ave Maria. (e o rugaciune trista, dar frumoasa, durerea Mantuitorului te face chiar sa plangi parcurgand astfel cu El drumul ispasirii...e Dumnezeiasca durere care te spala delicat de murdaria sufletului si astfel te pregateste pentru cel ce odinioara si-a dat viata pentru pacatele noastre) - e indicat sa o spunem in Postul Mare, chiar si la biserica se face in fiecare zi inconjurand biserica si oprindu-ne in dreptul fiecarei icoane care infatiseaza cate un moment din drumul Crucii (am mentionat: 14 in total) pentru a ne ruga si a ne reaminit acel moment.
...........................................
Cate o litanie se mai poate spune (ex: Carte Inima Preasfanta a lui Isus sau Litania tuturor sfintilor)

Mereu cand spun aceste rugaciuni gasesc sensuri noi si ma intreb oare de ce nu le-am descoperit mai demult, dar imi spui "toate la timpul lor"...de fiecare data cand le spun mi se pare ca e pentru prima data si incerc sa le spun din tot sufletul, astfel mereu mi se descopera cate ceva.

Mersul la biserica (Sf. Liturghie) e foarte important, iar cand te rogi nu trebuie sa stai cu ochii pe rugaciuni fixe cu tama sa nu incalcu vreun canon, ci pur si simplu dialoghezi cu Isus, ii spui ce ai pe suflet, ii multumesti....totul e sa vina din inima si Dumnezeu e mult mai bucuros; chiar si rugaciunile stiute se pot rosti din inima (chiar daca sunt uneori monotone - chiar si asa ajuta cand ai impresia ca monotonia te distrage, te apasa).

Eu ma rog dimineata si seara, spun Tatal nostru dar adaog si ceva de la mine... Cat despre mersul la biserica, asta iarna am avut un examen greu pe care il dadeam a doua oara, cat asteptam rezultatele am promis ca daca il iau o sa merg 5 duminici la rand la biserica si voi posti o saptamana. L-am luat si mi-am tinut promisiunea, numai ca de atunci am merg in fiecare duminica la biserica... e felul meu de a ma linisti, acolo ma simt mai aproape de el si stiu ca ma aude, sunt sigura ca ma aude!

Frumos spus; intr-adevar odata ce mergi cateva duminici la rand la biserica nu te mai poti opri, te simti aproape de Dumnezeu si-ti place. (simti mangaierea Sa "toiagul si nuiaua ta ma mangaie" Ps. 22)

Doamne, abia acum imi dau seama ce oameni minunati avem noi pe forum!...
Yoyo, Mia, ma faceti praf! (TriRegnum, la tine nu se pune ca tu esti de profesie ).
Cum ne rugam? Hm!... E cam ... jenant! Nu prea discut chestiuni dintr-astea.
In ultimul timp m-am cam puturosit, mai ales de cand merg zilnic cu masina la serviciu, si nu trebuie sa mai iau metroul, unde aveam cam o ora pe zi de... meditatie!
Primul lucru pe care-l fac dimineata, imi deschid telefonul. Acolo am un mesaj de intampinare: Iubi-te-voi, Doamne! Este unul din psalmii la care in biserica nu ma pot stapani, fara sa-mi dea lacrimile! Urmeaza baia de dimineata, apoi revin, aprind candela si incep cu "Binecuvinteaza, suflete al meu pe Domnul...", apoi "Imparate ceresc..." si "Tatal nostru" .Duminica se mai adauga si altele. Sau ar trebui sa se adauge, daca nu sunt "prins" de vreo "capcana"...
Seara cam la fel, depinde de imprejurari!...
Na, ca-mi dezvalui si chestiile mai intime ale sufletului meu. Nu mi-e rusine de ceea ce fac, dar nu vreau sa fie nici lauda!...

De rugat ma rog la Dumnezeu,multumind pentru tot ce mi-a dat si imi va da.
Dupa parerea mea,rugaciunea corecta nu este rugaciunea de cerere,ci rugaciunea de recunostinta.Cand ii multumesti lui dumnezeu inainte pentru ceea ce alegi sa traiesti in realitatea ta,in fapt recunosti ca ceea ce doresti exista acolo de fapt.
Recunostinta este,astfel cea mai puternica afirmatie in fata lui dumnezeu,o confirmare ca, inca dinainte sa ceri,El ti-a raspuns.De aceea,niciodata sa nu imploram,sa apreciem mai bine.

Fii atent ce oameni credinciosi s-au oprit pe la Han!!! Superfain asa! Ma bucur sa aud ca altii-s mai infocati decat mine

Multumesc Om Bun, sa stii ca si tu faci parte din acei oameni minunati de pe forum.
Toti sunteti de calitate, daca nu era asa nu ramaneam. (ce bine ca Dumnezeu mi-a aratat acest forum, nici nu mai stiu cum am dat de el, dar imediat ce am dat mi-a placut)

Nu e nimic, conteaza ca te rogi si asta e cel mai important.

Acest topic a fost editat de TriRegnum: 10 Feb 2004, 01:44 PM

Cum ma rog?
"Tatal Nostru" dimineata si seara, mai citesc "Acatistul Ingerului Pazitor" si "Acatistul Sfintei Fecioare" lunea, "Acoperamantul" oridecateori I'm in trouble, "Acatistul Sfantului Duh" cand sunt mahnit, "Acatistul Sfantului Arhanghel Rafail" cand cineva are probleme de sanatate .... Ma rog pentru a multumi pentru tot ceea ce am, pentru ca m-am nascut in aceasta tara, in aceasta religie, ca am o familie minunata si pentru ca am ajuns sa cunosc cateva din tainele lumii ...

Da, YoyoMan, sunt oameni minunati pe Han .. si peste tot.

Si inainte mergeam la biserica, dar mai rar, cam o data pe luna, cand imi mai aduceam aminte... Acum mi-e dor de manastirea Agapia... Cred ca am avut noroc ca am descoperit in inima Iasiului biserica Sfinti Trei Ierarhi, acolo parca totul te indeamna la rugaciune, la impacare...
OMU'BUN sa stii ca faci parte dintre oamenii cei mai minunati de pe aici...
A, inca ceva, nu cred ca are o asa de mare importanta cum ne rugam atata timp cat o facem cu sufletul deschis

Acest topic a fost editat de Mia: 10 Feb 2004, 03:01 PM

Hmmm...imi amintesc acum cum imi spunea mama sa nu treaca ziua fara sa-mi spun rugaciunea..am facut-o o perioada... adica atunci cand eram mai micuta.Apoi...n-am mai facut-o.De ce, nu stiu.N-am mai gasit clipa de liniste in care sa o pot face...doar in fuga un "ajuta-ma Doamne.." sau "Iti multumesc Doamne"...E putin ?Probabil... cred totusi ca daca e din suflet e bine.Va pup... si mai vorbim , promit.

an_dra

La biserica ajung foarte rar. Reformulez: la biserica ma duc foarte rar. Din cauza asta, bunicul meu care are 88 de ani imi spune din cand in cand ca sunt aproape pagan. Ii spun ca eu ma rog in felul meu si ca Dumnezeu e peste tot...

De cand am citit "Pelerinul rus" am descoperit rugaciunea sufletului. Acolo cuvintele nu mai au importanta, pentru ca oricum Dumnezeu e dincolo de cuvinte. Totusi, cand nu pot sa ajung in starea aceea datorita unor diversi factori, folosesc cuvintele simple: "Doamne, mantuieste-ma pe mine, pacatosul".

Si in fiecare seara, spun "Tatal nostru", obisnuinta din copilarie de la bunica.

Mai mult nu stiu ce spun. Oricum nici eu Omule Bun nu (prea) discut chestiuni din astea. Si probabil ca nu multi o fac.

later edit: Intotdeauna insotesc rugaciunea de respiratii ample...

Acest topic a fost editat de flu: 10 Feb 2004, 03:24 PM

Ma rog ca tot crestinul cu rugaciuni din cartile de rugaciune (rugaciuni de dimineata, de seara, acatiste, paraclise).

Este foarte important pentru mine mersul regulat la biserica.

Si ma mai rog pentru cei dragi, ma rog pentru cei care scriu la acest han, pentru cei care poate la un moment dat nu imi sunt dragi..

Si ma mai rog pentru cei adormiti intru Domnul .

Sa ne ajute Dumnezeu!

Tatal nostru dimineata si seara iar in tot timpul zilei aduc multumiri si ma consfatuiesc(discut) cu inima deschisa in finctie de situatie.Mereu incerc sa imi perfectionez comportamentul si pentru asta trb. sa fiu mereu in legatura cu EL.

Eu nu pot suferi rugaciunile citite, adica scrise de altii. Ma rog cand simt eu nevoia, nu am un moment special... si-i spun lui Dumnezeu ce cred eu de cuviinta, asta-i tot.

Vreau sa profit sa va spun despre rugaciune cate ceva din ce-am invatat.Intai depinde ce rugaciune faci,una e cererea si alta e multumirea,fiecare are rostul ei si timpul ei cum fiecare persoana are nevoi proprii intr-o combinatie unica si poate irepetabila chiar pentru sine de la o perioada la alta.Indiferent care din ele,rugaciunea eficienta se face cu putere,de aia nu are cum sa dureze prea putin,trebuie sa te "incalzesti" intai si apoi poti face partea principala;in situatii deosebite e ca o munca,e ca un efort fizic intens(o data am transpirat atat de tare de parca as fi facut un epuizant antrenament).Semnul destinctiv al unei rugaciuni bine facute este ca nu te ridici la fel cum te-ai aplecat,ci o schimbare s-a produs,esti altfel,te simti mai bine,o linistire,o satisfactie se cunoaste,probabil stiti despre ce vorbesc foarte bine.Despre partea tehnica spun ca este foarte bine sa te rogi la biserica,e necesar;tot atat de necesar este si sa te rogi "in odaita ta",pentru ca mai bine te poti concentra in liniste ca sa alungi gandurile vagaboande sau mai bine spus sa-ti controlezi mintea sa nu umble cu sorcova mai ales cand rostesti o rugaciune pe de rost;apoi pentru ca la biserica alti ochi te privesc,fara sa vrei deviezi fie sa joci putin teatru,fie sa te feresti sa-ti versi cu adevarat amarul,in vreme ce daca n-ai spectatori te poti relaxa si sa faci o rugaciune intradevar sincera si intreaga.Ma opresc sa nu va plictisesc cu posturi lungi,dar asta da subiect.

Cum ne rugam,cat ne rugam, unde ne rugam, cui ne rugam...
1 Tesaloniceni 5: 16,17,18 spune ca trebuie sa ne rugam neincetat, pana aceasta rugaciune devine bucuria noastra.
Unde ne rugam? In odaita noastra sau "in burta chitului" sau in adunarea frateasca...
"Cheama-Ma in ziua necazului si Eu te voi izbavi, iar tu ma vei proslavi
Cui ne rugam? Tatalui prin singurul mijlocitor dat noua, Fiul, care ne-a spus ca orice vom cere Tatalui in NUMELE lui o sa primim daca cerem cu credinta. Ce minunat este sa nu ai alti mijlocitori!!! Nu este o bucurie sa stii ca a tale cuvinte si ganduri sunt ascultate direct de Creator fara sa treaca prin intermediari?
Oriunde, oricand, oricat dar nu oricum....
Si cat de mult te intareste adevaratul post in rugaciune... Dar acest soi de draci nu iese afara decât cu rugaciune si cu post.
Fiecare avem diverse bucurii si diverse necazuri, dar SIGUR toti avem un motiv de multumire la adresa lui Dumnezeu oricat de mare ar fi necazul in care ne-am afla... trebuie sa-i multumim de fiecare data pentru ca a dat pe singurul lui Fiu ca sa moara pentru pacatul nostru al fiecaruia...

Super, super topicul! : ) : )

Si eu ma rog. Mult! Si nu bag clisee sau citate. Ma pun pe genunchi si incep sa ii multumesc LUI ptr protectie, ptr purtarea de grija, ptr toate lucrurile bune care STIU ca numai de la EL vin, m-am obisnuit sa vorbesc cu El ca si cu cel mai aproape prieten, sint f deschisa, discut cu God orice...

Sa fiu sincera cu voi, la faze ma trezeam ca numai cersesc. Cu alte cuvinte, cautam Mina lui D-zeu si nu Fata Lui.

Dupa ce ma rog, stau si meditez (ascult), Dumnezeu ne vorbeste inapoi, El ne vrea binele si ne sfatuieste. De multe ori insa, noi ne aruncam pe genunchi si indrugam acolo vorbe sa ne descarcam... purtam un monolog...Eu cred ca D-zeu vrea un dialog.

Ma duc la biserica in fiecare duminica. E stil de viata ptr mine. De multe ori m-am dus din respect ptr D-zeu, nu ca am avut chef... cind e vorba de cele sfinte, nu cred ca e dupa chef, si de cele mai multe ori are grija sa ne tina ocupati si fara chef. M-am dedicat lui D-zeu, El e singurul care nu m-a inselat si nu m-a fentat niciodata!! Biserica e un loc sfint unde D-zeu se coboara in mijlocul laudelor... de 'n' ori mi-a facut bine sufletului meu numai sa fiu acolo. Nu a trebuit sa fac nimic.

Rugaciunea ma linisteste mai mult ca orice. Eu ma rog oriunde si oricind gasesc putin timp de meditatie, in masina, in dus...Aseara faceam un dus si m-am trezit ca vorbesc cu D-zeu...am simtit ca m-a ascultat!

Ma rog mult ptr prietenii mei, am o lista.

Am cerut lucruri f mari si f specifice lui D-zeu si mi-a dat exact cum am cerut. Pina la cele mai mici detalii.

Acum, as vrea sa va intreb pe toti, cum stiti voi ca rugaciunile voastre sint ascultate?? Chiar voiam sa pun un topic cu acest subiect...

Acest topic a fost editat de LigiaB: 11 Feb 2004, 06:06 PM

Pai cum sa nu stiu? Simt asta si vad raspunsuri clare la rugaciunile pe care le fac, mi s-a intamplat de n ori. Nu sunt coincidente, pur si simplu vad ca Dumnezeu ma asculta.

Super! Ei, acu-i acu ..
Este o problema pe care cred ca si-a pus-o fiecare om cand s-a rugat. Personal, cred ca toate rugaciunile sunt ascultate, iar in ce priveste rugaciunile de cerere, sunt indeplinite doar acele cereri care chiar sunt spre binele "solicitantului". De multe ori m-am pomenit cerand cate ceva, apoi am asteptat si iar am asteptat, nu s-a intamplat nimic, dupa care viata mea a luat-o pe alt curs .. si abia atunci am inteles ca daca as fi primit ce cerusem, as fi fost privat de altceva mai important si mai benefic pentru mine.
Voua vi s-a intamplat asa ceva?

Daca tot e vorba de rugaciune...stim cu totii ce ne-a spus Mantuitorul "Neincetat va rugati"
Trebuie sa tindem cu totii spre starea de rugaciune permanenta...la munca, in famillie, pe drum...oricand. Rugaciunea este starea cea mai inalta in care se paoate afla fiinta umana. De aceea a te ruga pentru aproapele tau (prieteni, dusmani , adormiti) reprezinta CEL MAI MARE BINE pe care il putem face aproapelui.

Am vrut sa adaug ca foarte mult ma apropie de Dumnezeu anumite cantari bisericesti (care sunt de multe ori luate in ras de necunoscatori) si
sa atrag atentia deasemena asupra psalmior . Psalmii lui David (50, 142 cei mai cunoscuti) sunt rugaciuni ale Vechiului Testament dar la fel de bineplacuti lui Dumnezeu ca toate celelalte rugaciuni.

Rugaciunea este ca o samanta. Ea nu va da roade neaparat imediat si nu neaparat acelea pe care le cerem noi dar ea genereaza lumina in sufletul omului indiferent de starea in care se afla. De multe ori cerem de la Dumnezeu lucruri care nu ne sunt de folos, lucruri care nu sunt bune...de aceea este atat de important acel "Faca-se voia Ta". De multe ori Dumnezeu ne da altceva decat am cerut...ceva mult mai bun.

Sunt incantat de postarile de pana acum.

Sa ne ajute Dumnezeu!


Pt Rza ...cred ca am postat in acelasi timp....am vazut dupa ca te-ai referit la acelasi aspect

Acest topic a fost editat de noi: 11 Feb 2004, 06:57 PM

Eu nu as crede ca toate rugaciunile sunt ascultate.... daca Dumnezeu ar asculta toate rugaciunile, ar fi un dezastru fiindca multi pot cere lucruri in detrimentul lor fara sa-si dea seama
Sau tu te-ai referit numai la notiunea de auzire .... si nu de ascultare in sensul implinirii rugaciunilor? Dar nici asa, nu cred ca le aude pe toate, fiindca sunt si rugaciuni formale- asa cum faceau si fariseii probabil si atunci nu cred ca alea ajung deasupra atmosferei

Acest topic a fost editat de Ryan: 11 Feb 2004, 07:20 PM

Ryan,
Pai cred ca am scris ca toate sunt ascultate, si indeplinite doar cele care chiar sunt benefice pentru solicitant. Dezastrul vine abia cand respectivul incearca cu tot dinadinsul sa obtina ce isi doreste si incepe d'alea cu mers la tz-spe biserci, acatiste nepotrivite etc., asta ca sa nu mai vorbesc de za darc said of za fors ..

Da, la Dumnezeu ajung toate rugaciunile noastre - daca nu direct, atunci prin releul format din Ingerul Pazitor si Ingerii sai ierarhic superiori - la fel cum ajung si toate gandurile, sentimentele, vorbele si faptele noastre, prin intermediul a doua dintre biocampurile cu care El ne-a inzestrat.

Rugaciunea este de mai multe feluri, hai sa vad daca mi le amintesc .. rugaciunea buzelor si a limbii (vorbita), rugaciunea mintii, rugaciunea inimii (sau a lui Iisus, sau meditatia isihasta, cea mai "performanta" forma de meditatie pe care o cunosc si care a generat mari certuri intre catolici si ortodocsi, dar asta-i alt subiect), rugaciunea de foc si rugaciunea in extaz (Starea Samadhi) .. sunt prea obosit acum, dar maine revin cu o erata daca e cazul. In tot cazul, pentru cei care reusesc sa intre in rugaciunea lui Iisus sau de acolo in sus, se intampla ceva mai mult decat comunicare cu Dumnezeu, incepe contopirea cu El.

Acest topic a fost editat de RZA: 11 Feb 2004, 08:10 PM

La fel cum bine spunea NOI(schimba si tu nickul ca ne incurcam ), fiecare rugaciune trebuie terminata cu "Faca-se voia Ta si nu voia mea".Noi de multe ori nu stim ce cerem si intr-adevar cerem lucruri care nu ne sint de folos chiar daca sint lucruri frumoase si nevinovate.
Asa ca eu cind cer un lucru nu astept sa se si implineasca si ma multumesc in a spune ca cel mai important lucru pe care ar putea sa il am este calea pe care merg(Calea Domnului) si daca rugaciunile mele fac parte din aceasta cale atunci cu siguranta se vor implini.

La intrebarea cum ai putea sa verifici daca iti sunt ascultate rugaciunile vreau sa iti raspund si eu LigiaB ca tot dupa rezultate;daca de pilda te rogi pentru un pacat care te mistuie si o duci pana la capat cu rugaciunea iar intr-o oarecare zi te trezesti scapata,iata proba pentru ca prin alte tehnici sau prin puterile tale 0 sperante.Vreau sa mai adaug ca insusi faptul de a-ti cunoaste cu adevarat starea este un raspuns din partea Lui:de pilda cunosc pe un om care are doua "bube-n cap" de care nu e constient,dar care ii blocheaza ascensiunea;am incercat blajin sa-i spun de una,m-a privit lung,n-a zis nimic,cred ca nu m-a luat in seama pentru ca nu i-a convenit,dar nu eu contez,ci el daca nu-si rezolva problemele nu o sa ajunga nicaieri,macar ca sunt lucruri absolut minore,ignorabile:se roaga el "regulamentar" da uite ca nu-i suficient,de fapt e mult prea ocupat si prea imprastiat intre multe multe treburi ca sa aiba vremea sa sape in sine,acolo unde e mina ca degeaba ai primi toate obiectele dorite daca doar te bucuri,te folosesti dar nu te ameliorezi.Amintiti-va ca noi de fapt ne-am nascut morti,prin faptele noastre am mai murit inca si acum trebuie sa ajungem la viata prin acest mijloc numit rugaciune.Folositi-l din plin si daca nu aveti rezultatele necesare insistati mai tare!

De fapt, judecata celor din jur ne influenteaza mai mult decat propria noastra judecata, cand e vorba de anumite dorinte. Chiar daca noi suntem constienti ca poate nu meritam sau nu ne face tocmai bine o dorinta, "sfaturile", reprosurile, aluziile mai mult sau mai putin umilitoare, ne induc stari obsesive, iar dorintele altora, devin peste noapte dorintele noastre. E bine, e rau, ce mai conteaza? Dar ajungem sa-l imploram pe Dumnezeu sa ne ajute in cine stie ce strategii meschine unde suferinta altora este ignorata in mod constient!... Cati dintre cei care sunt in situatii ca acestea realizeaza greseala?
Eu... nu mai stiu daca mi-am pus dintotdeauna aceasta problema, dar stiu ca la un moment dat nici nu concepeam altfel. Cred despre casnicia mea ca e una reusita, in ciuda situatiei actuale, in care eu si ei suntem separati de nevoie. Inainte de a ma casatori, trebuia sa stiu daca alegerea era tocmai cea care trebuia. Eu facusem deja aceasta alegere, dar era de-ajuns, oare? Atunci am avut un lung monolog cu Dumnezeu, rugandu-l sa nu tina cont de ceea ce doresc eu, daca fata pe care tocmai o cunoscusem nu este tocmai cea cu care sa ma potrivesc in adancul sufletului! Ba mai mult, Il imploram sa desparta drumurile noastre in acest caz. Numai daca El ne considera o pereche reusita, sa fie dupa voia Lui. Si... a fost... Intr-un ajun de mos Nicolaie, la vreo saptamana dupa acel monolog cu Dumnezeu!... Ce s-a intamplat atunci, pentru mine a fost un adevarat miracol (o serie de coincidente stranii, dar atat de bine-venite!) si am simtit pentru prima oara in viata ce inseamna sa recunosti fericirea, fapt care in mod normal nu se petrece niciodata, fiindca pur si simplu nu suntem niciodata constienti pe deplin de aceasta fericire! In acea dimineata de mos Nicolaie, (si prima din viata noastra) m-a sarutat si-a plecat la serviciu. Eu eram inca in pat!... Dupa ce-a iesit, am inceput sa mangai locul in care cu cateva minute inainte fusese ea. Ciudat, atatea altele mai trecusera pe-acolo, dar acum era cu totul altfel. Traiam intr-un vis. Stiam ca am castigat, fiindca Dumnezeu alesese asa! Atunci am inceput sa plang de fericire. Au trecut 12 ani. Voi reusi oare sa-L conving pe Dumnezeu sa nu se razgandeasca in privinta noastra? Cine poate sti? Unele greseli se platesc scump! Iar noi avem tendinta sa gresim in fiecare zi cate putin!

Ce discutie frumoasa! Ma linisteste...abia am venit acasa de la scoala si lucru si am sarit direct la calculator sa vad ce ati raspuns... : )

Sa raspund si eu intrebarii pusa de mine...
Citeva duminici in urma, predicatorul a spus urmatorul lucru..."Stii ca rugaciunea ti-a fost ascultata, (in cazul rugaciunii de cerere) atunci cind te ridici de pe genunchi si esti altfel decit atunci cind te-ai pus!" M-am gindit mult la asta...asa e. Nu credeti?

Apoi, o alta conditie ptr ca rugaciunea sa fie ascultata, e sa Il onoram pe D-zeu cu credinta noastra. Eu personal, citeodata cer imposibilitati...si am dificultati sa ca cred ca pot primii...Dar ma uit in urma si vad credinciosia lui D-zeu si cum dea dreptul ne face si mofturile si nu ma mai indoiesc.... Dar recunosc, la faze imi este ffff greu sa cred...si cind ma gindesc ca imi trebuie numai credinta cit o bobita de mustar....

Btw, mi-am luat un lantisor cu o inima mica de sticla in care este o bobita de mustar, este incredibil de mica...imi e si rusine ca nu sint in stare sa exercit credinta macar de marimea acea...

***

Rza, mi s-a intimplat si mie faza cu redirectionarea traiectoriei vietii si apoi sa cind impreuna cu Garth Brooks, "Sometimes I thank God for unanswered prayers....." Stie El ce face...dar si noi avem o spusa...si El asculta ...

Ca sa pot raspunde trebuie sa va povestesc ceva... in clasa a 4-a am avut o cadere nervoasa teribila... era cu vreo 2 luni inainte de examenul pentru clasa a 5-a si vroiam sa dau la un liceu bun. Ai mei s-au inspaimantat si m-au trimis la o colega de-a lor, la niste sedinte de consiliere psihologica. Tipa nu era priholog de cariera, dar vorbeam cu ea cam un sfert de ora despre ce facusem in ziua respectiva, apoi lua un o chestie, o foaie trasa in plastic, micutza si un "compas", foaia era notata, parca avea grade pe ea, si in functie de cum se misca compasul in mana ei, imi spunea daca am fost "cuminte" in ziua respectiva, cred ca "masura" energia personala, apoi cam jumatate de ora ma punea sa stau in mijlocul camerei, cu ochii inchisi, stand pe un scaun si sa ma rog. ea nu stiu ce facea, stiu ca se misca in jurul meu, dar nu am avut curaj sa deschid ochii sa vad ce face. Ciudat a fost cand mi-a zis ca zilele cu nopti cu luna plina nu imi sunt benefice, si asa a fost, mai mereu cand mi se intampla ceva rau era luna plina... In fine, a reusit sa ma faca sa-mi revin si am reusit la examen... Tot ea m-a invatat ca e bine sa ma rog dimineata si seara. Un timp de cativa ani nu am ascultat-o dar de vreo 2 ani imi fac rugaciunile si am constatat o schimbare in viata mea, am apucat-o pe un drum bun... La fel si cu mersul la biserica in fiecare duminica, m-a ajutat sa imi clarific gandurile, sa am mai multa incredere, daca pot spune asa...

Draga Mia,
Tipa de care vorbesti tu iti facea terapie inforenergetica (radiestezica). Ma bucur ca i-ai urmat recomandarile si ca ti-ai recastigat increderea in tine .. Intr-adevar, noptile cu luna plina sunt mai ciudate (persoanele "sensibile" nu prea reusesc sa doarma in astfel de nopti). E foarte bine sa ne rugam si cand ne este bine, nu numai cand avem nevoie de ceva .. e bine sa ne rugam mereu.

Eu privesc rugaciunea de fiecare seara ca un fel de asigurare Ma simt mai sigur pe mine daca ma rog seara si sunt mai linistit. O chestie vroiam sa zic legat de discutia deschisa de LigiaB - daca sunt ascultate rugaciunile sau nu si cum ne dam seama: e foarte greu sa iti dai seama daca sunt ascultate su nu si asta pt ca eu cred ca rugaciunile ne sunt ascultate dar nu primim totdeauna raspunsul atunci cand il cerem. Mie mi s-a intamplat sa cer Cerului ceva anume si sa nu primesc ceea ce am cerut decat dupa mult timp - cateodata uitasem ceea ce cerusem la timpul la care primeam acel ceva... Si inca ceva - se spune ca Dumnezeu nu iti da totdeauna ceea ce ceri - adicatelea El stie mai bine decat tine ceea ce ai nevoie - cateodata cerem ceva si primim ceva similar dar nu fix ceea ce cerem, dar acel lucru in timp se dovedeste a fi mai potrivit noua decat ceea ce am cerut. Voi ce ziceti? V-ati gandit la asta?

Cred ca rugaciunile ar trebui sa fie doar de multumire. Si sa acceptam ce ne ofera din toata inima, chiar daca printre bucurii mai presara si incercari.

Cat despre rugaciunile in care cerem ceva, era o vorba care spunea ceva similar cu: "Ai grija ce-ti doresti, pentru ca s-ar putea sa se indeplineasca. Si atunci vei primi cu varf si-ndesat, sa-ti ajunga, sa-ti dai seama cat de desarta era dorinta ta. " Foarte aproximativ citatul, dar ati prins ideea.

Absolut ca rugaciunile ar trebui sa fie spuse in primul rand pentru multumire - sunt total de acord cu asta - numai ca stii tu flu cum e omul - are oricat si tot nu-i ajunge - si aici ma gandesc si la sanatate si la orice vrei tu. Asa ca da! ai dreptate - insa discutia pe care o continuam eu era cea inceputa de LigiaB.
Eu multumesc in prima faza si apoi incep sa cer de nu ma mai opresc

Asa o fi RZA... mersi de informatie

@ YoyoMan

Sper ca nu m-am bagat ca musca...

Stiu cum e omul in general, stiu cum sunt eu in special, insa incerc sa sa ma depasesc, tot cate un pic (ca nu merge asa dintr-o data), pana cand (sper) chiar voi reusi...

Flu, relax...e o conversatie libera, toti sint bineveniti sa participe.

Yoyo, eu multumesc la God ptr tot, dar si cind vreau chestii i le cer numai decit. In Biblie scrie ca El e bun, si ii place sa dea lucruri bune copiilor Lui, noi avem vointa libera, putem cere orice. Si binenteles ca atunci cind ai o relatie cu God, cam stii ce sa ceri, ai o anumita intelegere despre bine si rau, si nu te pui sa aberezi...

Eu am invatat sa fiu foarte specifica in rugaciuni. Pe cuvint! Daca vreau o "bicicleta rosie", asa cer!
Rugaciunile generale ajuta, dar cele specifice get down to the heart of the matter!

In multe locuri in Biblie sintem indemnati sa cerem, cum am exercita credinta noastra altfel?