DE CE VISĂM ?
____Conştient sau inconştient? Deşi nu se cunoaşte motivul pentru care visăm, în psihologie s-a descoperit de ceva vreme că un rol incontestabil îl are conştientul. Evident este că această constatare nu ajută cu nimic cercetătorii în domeniu, cunoscut fiind faptul că nu există o delimitare exactă între starea de conştient şi cea de inconştient. Cele două se suprapun deseori, o distincţie devenind astfel imposibil de realizat.
____Putem accepta – probabil – definiţia conştientului ca fiind starea de a fi treaz, cunoscând împrejurimile în care ne aflăm şi având control asupra propriilor acţiuni. Dar asta nu include faptul că în jurul nostru iau loc nenumărate evenimente ce nu ne stimulează conştientul. Spre exemplu, se întâmplă să ne plimbăm pe trotuar, adânc în gândurile noastre, dar să fim complet separaţi de zgomotul cauzat de traficul din jurul nostru. Toate acestea până la un sunet destul de puternic şi spontan prin definiţie (claxonul unei maşini, sunetul unei coliziuni) ne trezeşte la realitate. Se vorbeşte aici despre o stare de conştient scăzută.
____Mai mult decât atât, în majoritatea timpului în care ne deplasăm pe jos nu acordăm prea multă atenţie mişcării picioarelor noastre.
____În mod similar, atunci când dormim suntem indirect inconştienţi de cele din jurul nostru, dar creierul nostru este încă extrem de activ. Deşi deseori nu suntem conştienţi de controlul creierului asupra organelor şi funcţiilor majore ale organismului, visurile sunt o manifestare a acestei activităţi a creierului, din păcate – însă –, una prea vagă. În continuare devine evident: creierul este capabil de a organiza conştientul nostru în mai multe nivele, la orice timp.
Si manifestarea psihologică a inconştientului este o zonă necunoscută nouă. Este însă cunoscut faptul că o structură situată în creierul uman, numită formaţiune recticulară acţionează drept stimulator pentru alte părţi ale creierului, putând juca un rol important în definirea inconştientului. Toate căile senzoriale sunt în legătură cu sistemul de activare recticular (RAS), astfel încât, atunci când un simţ este stimulat, acţiunea activează şi sistemul recticular, trezind organismul pentru a fi capabil a răspunde prin mesaje către senzori.

SOMNUL
____Somnul este esenţial pentru repararea corpului şi regenerarea celulelor. Oameni ce nu dorm perioade îndelungi de timp se pot îmbolnăvi uşor. Somnul este – însă – un proces complex, ce a fost subiect de analiză timp îndelungat.
____În general, somnul de noapte este format din patru sau cinci etape:
1. în timpul primei perioade, persoana ce doarme începe să se relaxeze şi va cădea într-o stare de instabilitate între perioada doi si starea de conştient. În timpul acestei perioade, persoana poate fi trezită cu uşurinţă;
2. în timpul celei de-a doua perioade, individul doarme, dar poate reveni la conştient din orice zgomot al unei activităţi ce se petrece în jurul său;
3. ajungerea la perioada a treia marchează o stare de relaxare deplină, iar trezirea individului se îngreunează destul de tare;
4. în perioada a patra, 80% din hormonii creaţi zilnic sunt eliberaţi, făcând astfel loc reconstituirii ţesutului pielii.
Atunci individul trece din nou prin toate perioadele, în numărătoare inversă, dar în loc de-a se trezi odată cu încheierea perioadei #1, va intra într-o a cincea perioadă, cunoscut ca somnul mişcării rapide a ochilor. Majoritatea visurilor au loc în timpul acestei perioade. Întregul ciclu (de la perioada 1 la 4) durează aproximativ 90 de minute. În cursul unei seri, acest ciclu se va repeta de aproximativ 4 ori.

A CINCEA PERIOADĂ
____Somnul mişcării rapide a ochilor îşi are numele din mişcările ciudate ale ochilor ce au loc în timpul aceste perioade. Cei ce s-au trezit din această perioadă vor afirma că au visat. Cercetările arată că în timpul acestei perioade, grupurile musculare majore ale organismului parcă paralizează. Se crede că acest lucru se-ntâmplă pentru a evita loviturile datorate unei eventuale mişcări necontrolate în timpul somnului.
____Durata acestei perioade creşte odată cu încheierea unui ciclu complet a celorlalte patru etape ale somnului. Un individ ce este trezit atunci când se afla în somnul REM (rapid eye movement), va dormi mai mult noaptea viitoare pentru a compensa timpul pierdut. Aceasta ar putea sublinia faptul că somnul REM sau visurile sunt esenţiale pentru bunăstarea individului. Există şi vise ce au loc în afara celei de-a cincea perioade, dar acestea sunt mult mai vagi şi se pierd mai uşor. Un individ trezit din somn într-una dintre cele trei perioade, va declara că medita, nicidecum că visa.

PROFITUL COMPLET Al PERIOADEI ACORDATE SOMNULUI
____Pentru a visa cumsecade se recomandă urmărirea unor simple reguli:
1. Decideţi-vă asupra perioadei optime de somn şi încercaţi să profitaţi de aceeaşi cantitate în fiecare noapte. Majoritatea adulţilor au nevoie de şase ore şi jumătate, până la opt ore şi jumătate de somn pe noapte, dar unii îşi pot mulţumi organismul cu doar cinci ore. Sunt puţini ce vor avea nevoie ba chiar de zece ore de somn.
Experimentaţi cu mai multe intervale de somn. Când veţi decide care este cantitatea de care aveţi nevoie (bazându-vă pe rezultatele muncii dumneavoastră, nivelul de uşurinţă în iritare, oboseala de zi cu zi.), ar trebui să vă-ndreptaţi către pat cu cel puţin jumătate de ore înainte de perioada stabilită de somn începe.
2. Alimentele consumate înainte de somn vor afecta direct natura şi calitatea visurilor. Dacă sistemul digestiv munceşte din greu chiar şi-n timp ce dormiţi, visurile vor fi inevitabil afectate. Este preferabil să evitaţi produselor ce deranjează stomacul, precum şi mâncările cu un conţinut foarte gras.
____Unele stimuluri precum cofeina şi alcoolul afectează timpul în care adormiţi şi calitatea per total a somnului. În mod similar, somniferele par să eradice somnul REM, ce ne este atât de vital.
3. Faceţi tot posibilul în a elimina zgomotele şi disconfortul din mediul imediat al somnului. Acesta vă poate afecta somnul. Mulţi oameni au visat că suna telefonul, sau o alarmă de incendiu suna, doar pentru a se trezi şi a afla că acestea alarme au fost reale.
____Încercaţi să adoptaţi un program ce să aloce o oră de timp liber înaintea somnului propriu-zis. Un creier supraîncărcat va intra cu greu în perioada întâi a somnului.

ÎNREGISTRAREA VISURILOR
____E întotdeauna o idee bună a ţine un mic carneţel lângă pat. În acest fel vă puteţi înregistra visele, notându-vă impresiile chiar în momentul în care vă treziţi, înainte ca intervenţiile unei noi zile vă umbresc sau distorsionează gândurile.
Când persoane afirmă că nu ai visat, se poate ca un astfel de zgomot spontan (alarma unui ceas deşteptător, zgomotul produs ce copii, momentul când realizaţi că aţi întârziat la serviciu etc.) să fie hotărâtor în ştergerea oricărei date salvată asupra visului ce s-a sfârşit. Din acest motiv, încercaţi să vă treziţi înainte ca ceasul deşteptător să sune sau înainte ce copii încep să zburde prin jur. Cu siguranţă că şansele de a vă aduce aminte visurile scurse cresc odată cu odihna într-un mediu liniştit.

INTERPRETAREA VISURILOR
____Visele noastre pot fi deseori fantastice, înspăimântătoare sau greu de înţeles, acţiunea desfăşurată în acestea fiind mai mereu una împotriva regulilor vieţii noastre de zi cu zi. Unele dintre cele mai bizare distorsiuni ale realităţii au loc în timpul visurilor, iar interpretări ale acestora au venit din partea unor psihologi şi cercetători eminenţi. Sigmund Freud (1856-1939) , părintele psihanalizei, considera că inconştientul transmite prin vise simboluri ce reprezintă emoţii şi sentimente reale. Alfred Adler (1870-1937), originar un adept al lui Freud, considera că visele reflectă instinctul de putere şi succes din fiecare individ. Carl Gustav Jung (1875-1961) era convins că aşa-numitul simbolism al viselor reflecta inconştientul pentru toate cazurile, indiferent de rasă sau cultură. Prea puţină dovadă vine în sprijinul refuzării a crede în simbolismul visurilor, iar anumite caracteristici ale visurilor au fost deja analizate şi explicate în domeniul psihanalizei. Aplicarea definiţiilor acestor simboluri ar trebui să facă multe în beneficiul individului în timpul somnului. Însă este clar faptul că visurile sunt personale şi doar înţelegerea visătorului asupra propriei stări şi propriilor sentimente fac ca visele sale să se împlinească cu adevărat.