Privesc lumea...
E lumea mea sau este a altora?
Dincolo de retina imagini si culori alearga, alearga, alearga.
Trec zile, trec ani, intamplari.
Sunt centru universului meu... si in jurul meu se rotesc bucurii, culori, nefericiri, tristeti, impliniri, frumuseti, uratenii, profunzimi, superficialitati, banalitati.
Uneori ametita de acest vartej, inchid pentru cateva clipe ochii..sub ploape cautandu-mi linistea.
Disperari, dispersari, concentrari, uimiri... toate sunt asezate cuminti in lumea mea.
Asa vad lumea cu ochii mei.
Uneori ma strecor... dincolo de privirea celor pe care ii iubesc si incerc sa vad lumea cu ochii lor.
Alteori incerc sa vad cu ochii celor ce nu fac parte din lumea mea.
Incerc sa inteleg.
Incerc sa iubesc intreg universul.
Incerc sa zambesc cat mai des.
Zambesc intregului univers... si intreg universul imi zambeste.