O nouă Revoluţie stă să izbucnească. Sunt îndeplinite aproape toate condiţiile pentru izbucnirea unei noi Revoluţii. Nu trebuie să fii analist de fiţe la Realitatea TV ca să-ţi dai seama de grozăvia asta. Politicienii refuză cu obstinaţie ideea izbucnirii unei noi Revoluţii pentru că asta le-ar face ţăndări averile fabuloase. Oamenii din popor, striviţi, distruşi, aduşi la sapă de lemn de jaful smintit început în 1989, de jocurile de tip Caritas, de mirajul îmbogăţirii în Vest, de inundaţii, de frig, de salarii de mizerie, văd lucrurile altfel. Puşcăriile sunt pline ochi. Nu toţi care fură, fură pentru că aşa simt, fură pentru că sunt disperaţi, fără căpătăi, fără identitate, fără viitor. Ţăranii sunt pe ducă. Muncitorii, spoliaţi şi aruncaţi în stradă, nu mai sunt armata proletară de altădată. Minerii sunt expiraţi. Consumul fără de minte, îndatorarea la bănci, îmbogăţirea prin jaf şi hoţie, opulenţa îmbogăţiţilor, cântată cu voioşie la tot felul de posturi de televiziune sărace cu duhul, topurile celor mai bogaţi, impotenţa politică, ticăloşia politică, lipsa şi absenaţa unor proiecte sociale de anvergură, reale, aplicabile îndată, lipsa valorilor puternice, minciuna ridicată la rang de tradiţie naţională, cultura perversiunii, destrăbălarea, neputinţa intelectualilor, moartea ideologiilor, fără drept de apel, acumularea tensiunilor sociale, birocraţia totalitară şi corupţia galopantă şi fără de leac, fac să se adâncească prăpastia dintre bogaţi şi săraci, punând la cale condiţiile istorice, dincolo de vrerea noastră, de dorinţele noastre, de ambiţiile sau rătăcirile noastre, ale unei noi Revoluţii. Comunismul e rânced, nu are soluţii. E mort şi îngropat. Socialismul e slab conceptual şi desuet şi nu are soluţii. Liberalismul a fost dus pe eşafod. Conservatorismul? Conservatorsimul e specific unor anumite ţări, culturi, tradiţii. Românii n-au treabă cu Conservatorismul. În plus, surpriză totală, asistăm la moartea Capitalismului. Ce punem în loc? Până una alta, probabilitatea izbucnirii unei noi Revoluţii îşi creşte cota zi de zi. Nu dacă va izbucni mă interesează ci când şi în ce fel ar putea izbucni. În posturile următoare vom vorbi şi despre spectrul nasol al unui nou Război. Ceea ce trebuie să înţelegem e ca dacă va fi să fie Revoluţie ea va fi într-un chip nemaiântâlnit în Istorie. Iar dacă va fi să fie Război, aidoma, va fi ceva nou, necunoscut nouă. Vom încerca să analizăm lucrurile la rece, fără să ne speriem, fără să ne enervăm. Soluţii salvatoare ar putea fi dar nu sunt la îndemâna unui blogăr amărât ca mine. Să nu ne îmbătăm cu apă rece.