Functionam sau Fiintam? Care e adevarul? Suntem in deplinatatea mecanica a unei FUNCTIONARI sau suntem in plinatatea unui Miracol al FIINTARII?
Si daca functionam, in ce fel functionam?
Iar daca e FIINTARE atunci cum ar fi sa interpretam Semnele Fiintarii, unde le gasim, care sunt, in ce fel sunt?

Dar, vai, daca e o rezultanta, daca Fiintam si Functionam in acelsai timp? Cum interpretam asta? Si ce avem de facut?

Va iubesc si va doresc din toata inima sa fiti ALTCEVA decat generatia lui bufnila. Alta sansa nu aveti tigroaicelor si tigrilor. Altfel nu vom inainta in corporalitatea valurita a Miracolului Ultim.

Va iubesc nebuneste, autoironic, tragic, rugandu-ma in fiecare seara sa nu RATACITI, sa nu va PIERDETI, sa fiti INSURGENTI, sa nu va pierdeti cumva LIBERTATEA, sa fiti NAVIGATORI si INVINGATORI oricare ar fi sau oricum ar fi vietile, razboaiele si visele voastre!


Ovidiu Bufnila

Acest topic a fost editat de Ovidiu Bufnila: 2 Dec 2005, 07:13 PM

Fiintam si functionam in acelasi timp. Fiintarea este in esenta ei o FUNCTIE o functionare in care opereaza doar un a fi ultim e functia lui a fi. Dezbracata de orice operabilitate fiintarea asigura un este oricarui obiect. Dar ea e inaintea obiectului pe care il precede doar ca idee, insa o idee obiectivatoare , singura idee in care ceva poate exista. Eu sunt, eu fiintez este un miracol, un receptor care preia mesaje din toate partile si le topeste in unitatea unui substrat care asigura orice functionare, dar care el insusi nu poate iesi dintr-o omogenitate eterna, dintr-un nediferentiat primordial. Totusi in ciuda acestei bizare echivalente pe care fiecare punct al sau il intretine cu oricare altul fiinta impiedica neantul sa prabuseasca Totul intr-un dincolo de timp. Timpul anunta invazia functionarii in fiinta. Si o data cu el aparem noi, fiinte constiente, fiinte din fiinta-mama, neprecizata, vaga, care isi proiecteaza multiplicitatea in devenire. Noi suntem intre fiinta si functionare, scufundati in esenta eterna, dar apartinand mortii pe care orice functionare o aseaza. Existente in interval suntem supusi functionarii care proiecteaza in dualitate. Functia si argumentul ei creeaza spatiul scindat.
In alte cuvinte fiintarea noastra apartine conditiei eterne. Primordialul pe care se intemeiaza orice posibilitate. Eu sunt este prezentul atemporal, venit dintr-un alt eu sunt trecut si asteptand un eu sunt viitor. Legatura fracturata in functionare, unde timpii se separa clar, continuitate absoluta la nivel de fiintare.
Functionarea e mecanismul nostru si devenirea care disociaza intre trecut, prezent si viitor, momentul multiplicarii si al diferentei. Ca orice mecanism el survine cu o mecanica si cu o depasire a acesteia. Mecanica e reactie determinata asteptand negatia de sine pentru a se proiecta in mecanismul creator, intr-o depasire a raspunsului incadrabil, intr-o libertate a devenirii in care legiferabilul e doar pretext pentru noutate.
Am fi putut face aceasta diferenta mai simplu. Am fi pus deoparte miracolul creativ al fiintarii insotit de fantezia eliberatoare si de cealalta parte mecanica unei constrangeri desavarsite care presupune un raspuns perfect determinat de intrebare. Insa despre asta poate intr-o postare viitoare. Va urma!
Semnul fiintarii cel mai precar: moartea, semnul fiintarii plenare: MIRACOLUL
Libertatea se invata cel mai greu si se pierde cel mai reprede. Totusi functionarea este stapana.

Acest topic a fost editat de alfa: 3 Dec 2005, 04:58 AM

Ovidiu

Fuctionam pe baza codului genetic pe care l-am mostenit ,fiintam pe baza sentimentelor si starilor din care nu putem evada.

Semnele fiintarii le gasim in tot ceea ce facem si gindim , uneori poate fara sa constientizam profund ca fiecare dintre noi este un unicat in Univers.

Dar atita timp cit functionam mai mult decit sa fiintam nu vom intelege niciodata asta.

exergy33

Si daca ne pacalim, draga Alfa?
Daca TOTUL implicit TOTALITATEA e o crunta pacalealaaaaaa?
Sa te vad tigruleee!


OBeul

Codul genetic nu e mostenit.
Ce e de fapt?

Ovidiu Bufnila
consilier de imagine

Ovidiu

Dupa parerea ta codul genetic nu este mostenit...pai atunci noi de unde il avem ?!
...si de ce tocmai pe baza DNA/ADN se poate stabili faptul ca X este copilul lui Y si nu al lui Z ?!!!!

exergy33

Ovidiu Bufnila

Nu-i nimic. Ne ridicam din nou. O luam de la inceput. Ne asezam in barca si plutim. DA, DA, DA, sa mergem cetatene Bufnila, sa navigam impreuna, noi toti, aceasta echipa minunata, fara sa ne temem de pacaleli si glume, noi suntem entuziasmul, gata sa infruntam valurile, nimic nu ne sperie, drumul drept ne asteapta, valurile, tarmul , campiile pline de adevar, DA, DA, DA, ele sunt dincolo si daca ne iubim le vom gasi, TOTALITATEA este o iluzie dar TOTUL niciodata , ar muri in propria prapastie, nimic nu ne poate opri , credem in noi, in jocul fara scop, credem in drumurile care nu duc nicaieri si ne aruncam cu zambetul inainte, DA, DA, DA....

Exergy33, te iubesc valurit si valuritor pentru mesajul tau! Fa-i hatarul lui Bufnila si imagineaza alta IPOSTAZA a Codului Genetic!
Astept.
Multumesc pentru ca dai tensiune acestui atat de fermecator Arhipelag care fara voi toti ar fi doar o ratacire si atat.


Ovidiu Bufnila
consilier de imagine

Alfa, te salut navigator!

Ovidiu

Bine , de hatarul aventurii am sa spun si altceva...vorba auzita nu stiu de unde prin copilarie si apoi regasita prin unele texte SF.
Omul la nastere cica ar primi toate caracteristicile sale printr-o poarte stelara unica pentru fiecare nou nascut , poarta controlata de aranjamentul corpurilor ceresti in momentul nasterii.

Sa trecem de la SF la "REAL" , si ce avem ocazia sa vedem ?
Ca noi sintem intr-o oarecare masura asemantori la chip parintilor si bunicilor ,si...nostri.
Tu cum explici asta ?
De ce din parinti albi nu se nasc copii negri , de ce exista boile transmise genetic , de ce....?!
exergy33

Exergy33, frumos jucat.
Hai sa dezvalurim ideea asta a ta cu aranjamentul stelar. Cum e? Euclidian? Si in ce fel suntem influentati?

Ovidiu Bufnila
consilier de imagine

PS: Pentru povestea cu codu' genetic poti gasi niste linkuri sa-i ajutam si pe altii sa navigheze catre Ideea Ultima despre Codul Genetic pe care inca nu o voi dezvaluri?

Multumesc frumos, exergy33!

Ce vom deveni? Bieti functionari intr-o lume moarta. Suntem supusi functionarii in societate. Murim. Nu putem iesi.

Acest topic a fost editat de alfa: 3 Dec 2005, 10:21 PM

Putem risca o noua incercare , si o putem face in fiecare secunda care ne-a mai ramas.

Asta da, e incurajator.

Ovidiu

Ovidiu

Depinde cum priveste fiecare in parte aceasta experienta unica si irepetabila pe care o numim atit de prozaic "VIATA".

Functionarea individului este dictata de necesitati , fiintarea este in schimb o simbioza intre filozofie si arta.
Filozofia de a trai , arta de a trai - partea de soft si partea de hard a acestui program urias numit viata ( care ne listeaza zilnic erorile).

exergy33

Suntem un bio-robot care functionam dupa anumiti parametri impusi de cineva , direct sau indirect .
Daca primim o comanda nu o analizam respectam aceasta comanda pentru a nu supara interlocutorul , noi oamenii functionam cu nesiguranta .

Plutarh.Cetatean al Cosmosului

Nu e prea mult spus bio-robot? Poate ca de fapt suntem o Enciclopedie Magica. Cum ar fi sa fie asa? In ce fel ar fi aceasta enciclopedie? cum s-ar structura fictiunile si propozitiile ei?

Enciclopedie cu diferite variante de explorare , e interesanta ideea de enciclopedie . Un om nu poate fi in totalitate o enciclopedie . Oamenii sunt o enciclopedie intr-un singur domeniu , e foarte greu sa execelezi in mai multe domenii .
Fiecare om are un nivel de cunoastere , o enciclopedie bazata pe un singur domeniu de activitate .

Plutarh.Cetatean al Cosmosului

Sal' Plutarh, bunule Plutarh! Ma gandesc la totalitatea fiintei ca nciclopedie nu la o suma de cunostinteeee! Tu, eu, altii! Tu esti Enciclopedia! Nu esti separat, limitat de Univers. Esti o Enciclopedie magica. Ei, o astfel de Enciclopedie are milioane si milioane de instructiuni magice.
Astept.

Omul e format dintr-o enciclopedie care odata cu trecerea timpului devine tot mai utila prin diferite experiente noi de viata .
Magia te ajuta in viata pentru ca ai o alta perspectiva asupra propriei enciclopedii , o duci zi de zi in locuri cunoscute sau mai putin cunosucute .

Bunule Plutarh, ai fi de acord sa deschizi un topic nou pe teme de Magie si Imagine? Ar fi extrem de interesant. Desigur, ai libertatea sa deschizi si alte topicuri. Multumesc de mesaj. ma bucur ca suntem mult mai multi navigatori pe oceanul inspumat decat mi-am imaginat.
Ovidiu