Iubim animalele! Le hranim, ingrijim, plimbam si in schimb primim dragostea si afectiunea lor.

De cele mai multe ori ne despart de ele numai pierderea sau decesul acestora.

Ce facem atunci cand acestea mor?
Daca ar exista un cimitir de animale in Romania?

Ce ati face cu corpul prietenului dumneavoastra? L-ati arunca pur si simplu sau ati dori sa-l ingropati? Daca ar exista un cimitir de animale unde sa stiti ca-si va gasi odihna vesnica si unde sa veniti sa-l "revedeti" din cand in cand? Intrebari...

Puteti sa-mi spuneti parerea dumneavoastra?

Daca am curte l-as ingropa in curte, daca stau la bloc cred ca l-as ingropa intr-un loc foarte drag mie..depinde...
Oricum gindul imi va zbura la amintirile frumoase si la speranta regasirii sufletelor noastre.

Bubu cred ai iubesti intr-adevar animalele.
Este bine sa-l ingropi in loc de a fi aruncat cine stie unde...
Si consider ca oricare dintre animalele de companie merita
sa fie tratate cu demnitate si dupa ce nu mai sunt printre noi.
Mai ales ca ne-au oferit momente de bucurie... Nu poti sa-l
arunci apoi ca pe un gunoi. Problema este unde-l ingropam?
Merita s-o faci undeva unde sa ramana vesnic sau incercam
varianta la margine de padure? Asta nu este decat o solutie
de compromis pentru ca va fi dezgropat cu siguranta
daca nu de cine stie ce curios, de alte animale.
Eu cred ca alternativa ar fi un cimitir de animale. Si de ce nu
ar apare si in Romania?

Bubu, nu mai fii rau...

mcl

Acest topic a fost editat de axel: 30 Jan 2004, 09:33 PM

Nu cred ca se va investii prea curind in asa ceva.
Eu unul nu l-as duce la cimitir, dar nici la marginea padurii.
As face o groapa adinca intr-un loc foarte bine ales pe care sa am posobilitateaa sa il vizitez oricind si sa imi fie drag.

Un cimitir pentru animale ar fi extraordinar dar nu prea cred ca sant sanse prea curand la noi .

N-am putut s-o ingropam pe Judy acolo unde am fi vrut. Si acum ne "pazeste" garajul. Dar mi-ar fi placut sa fie intr-un cimitir pentru animalute, plin de verdeata...
Daca le iubim asa de mult ar trebui sa le respectam si trupsoarele neinsufletite, nicidecum sa le aruncam. Desi nu pot sa cred ca cineva care a avut un animal de companie pe care l-a iubit, l-ar arunca la ghena...

Acest topic a fost editat de Diana-Maria: 7 Feb 2004, 02:18 AM

Un animal crescut de noi de mic, pana la batranete, poate fii considerat un membru al familiei. Fara ei dispare un farmec pe care-l inteleg doar cei ce indragesc si cresc animale. Cateaua mea luna a fost ca si primul copil...fetita sa nascut cand cateaua avea deja sase ani.

Si pana la 14 ani jumate ( pana la ultimul suflet ) a ramas si a avut locul ei de cinste in casa si familie. Asa ca precum a spus si Diana: cum poti s-al arunci in ghena??

Stiu ca pt. cei ce nu le au cu animalele, noi astia de aici nu prea suntem normali...defapt nici nu ma intereseaza ce zic. Dar pt. noi si pt. prietenii nostri negraitori trebuie sa fie un loc, ingrijit la acre daca vrei sa te poti duce, iar daca nu sa fii impacat la suflet ca nu ti-ai tradat prietenul asa cum sigur el n-ar fi facut-o!!

Cateaua mea Luna e ingropata in curtea mea. De peste 5 ani trec cel putin de doua ori pe zi pe langa locul in care zace si ma intristeaza din nou de fiecare data. Deci nici asta nu e solutie preferata, dar e cea ,ai acceptabila pana o sa fie un cimitir pt. animale.

Da fratilor, cred ca e ceva necesar....

Sorin.

Mie imi place sa fiu "anormala" si cred in continuare ca daca ar exista mai multi "nebuni" ca noi, lumea ar fi mai buna.
Pentru ca "anormalii" stiu ce e dragostea neconditionata si pina la capat a unui animal.
Si daca animalele sint mai bune si mai cinstite decit multi "oameni", de ce sa nu aiba si ele un cimitir?!

Doar Diana...

Sorin.

In urma articolului aparut azi in ziarul National se pare ca dorintele unora au fost auzite.
www.raiulanimalelor.ro


Acest topic a fost editat de bubu: 18 Feb 2004, 10:53 AM