HanuAncutei.com - ARTA de a conversa!
Haine Dama designer roman

Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )

6 Pagini V   1 2 3 > »   
Reply to this topicStart new topic
> Evolutie, evolutia e in impas sau e numai neinteleasa?
phili
mesaj 13 Mar 2008, 01:39 PM
Mesaj #1


Musteriu
*

Grup: Musterii
Mesaje: 38
Inscris: 13 March 08
Forumist Nr.: 11.386



In urma cu cateva saptamani, o organizatie care se ocupa cu drepturile omului, "Solidaritatea pentru libertatea de constiinta" a tinut o conferinta de presa, apoi membrii ei au avut mai multe aparitii televizate, legate de un subiect absolut incredibil pentru epoca in care traim: excluderea din programa scolara a teoriei evolutioniste a lui Darwin incepand cu anul scoalar curent.
Aceasta organizatie a pus pe tapet si un studiu, citat de nu stiu cate ori, efectuat pe copiii de liceu si gimnaziu, care arata ca doar 16% cred ca omul a evoluat din alte specii, sa nu zicem din maimuta, ci din niste primate.
Care e problema? Parerea mea e personala e ca oamenii nu inteleg evolutia, de-aia o resping. E drept ca Darwin si-a scris teoria intr-o perioada cand nici nu se stia de genetica (a fost contemporan cu Mendel, dar nu a stiut de cercetarile lui). Multe s-au schimbat de atunci, dar teoria lui Darwin, cu adaugiri date de stiintele aparute ulterior (in primul rand genetica, biologia moleculara), ramane valabila. Toate lucrarile stiintifice legate mai mult sau mai putin de evolutie pornesc de la ideile darwiniste. Cei care spun ca darwinismul e depasit nu sunt din mediul stiintific. Dar pe de alta parte, daca teoria lui Darwin ar fi absolut perfecta, ar fi spus tot, nu s-ar mai scrie nimic despre evolutie, nu ar mai aparea articole. Ceea ce nu se intampla.


Go to the top of the page
 
+Quote Post
Blakut
mesaj 13 Mar 2008, 01:53 PM
Mesaj #2


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 4.405
Inscris: 16 May 04
Din: Bucuresti, the belly of heck
Forumist Nr.: 3.508



La noi inca nu au prea mult glas nebunii astia. Si, avand in vedere cat de inculti probabil sunt, nu ar rezista la nici o dezbatere cu un om de stiinta.

Ceea ce trebuie facut este sa fie explicata clar si concis in scoli teoria evolutiei...lucru care nu prea se face. De fapt, eu nu imi amintesc sa fi invatat in scoala ceva despre Darwin sau evolutie. La biologie nu se trateaza chestia asta... foarte putin la istorie. Nu ma mira atunci procentul ala...


--------------------
Go to the top of the page
 
+Quote Post
phili
mesaj 13 Mar 2008, 02:28 PM
Mesaj #3


Musteriu
*

Grup: Musterii
Mesaje: 38
Inscris: 13 March 08
Forumist Nr.: 11.386



QUOTE(Blakut @ 13 Mar 2008, 01:53 PM) *
La noi inca nu au prea mult glas nebunii astia. Si, avand in vedere cat de inculti probabil sunt, nu ar rezista la nici o dezbatere cu un om de stiinta.

Ceea ce trebuie facut este sa fie explicata clar si concis in scoli teoria evolutiei...lucru care nu prea se face. De fapt, eu nu imi amintesc sa fi invatat in scoala ceva despre Darwin sau evolutie. La biologie nu se trateaza chestia asta... foarte putin la istorie. Nu ma mira atunci procentul ala...


Sa fii tu sanatos, domnitorule, au prins si glas. Au o forta a inculturii in ei, de te doare mintea. Dar a propos de ce vorbeai de scoala, in facultate se studiaza foarte putin, iar in scoala s-a scos de anul asta, pana acum se facea foarte putin, printr-a XII-a, cand numai de carte nu le ardea oamenilor. Vrei sa stii de ce? Nu exista scoala de evolutionism in Ro, iar nivelul stiintei in general e foarte foarte scazut. Cartea de care vorbesc e exceptia, nu regula, in stiinta romaneasca biomedicala, care e la pamant.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Promo Contextual
mesaj 13 Mar 2008, 02:28 PM
Mesaj #


ContextuALL









Go to the top of the page
 
Quote Post
shapeshifter
mesaj 13 Mar 2008, 07:56 PM
Mesaj #4


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 2.442
Inscris: 6 November 05
Forumist Nr.: 7.211



Mă văd nevoit să aplic nişte corecţii unor useri p-aci:

Există 2 explicaţii ale existenţei trecute şi prezente a făpturilor diferitelor specii:
1.GRADAŢIA – ce presupune o creaţie specială a speciilor invariabile
2.EVOLUŢIA – ce presupune emergenţa speciilor în toată varietatea şi variabilitatea acestora prin acţiunea treptată a cauzelor inerente speciilor şi mediului acestora

Cele 2 poziţii sunt INCOMPATIBILE dacă povestirea mitică este interpretată din punct de vedere ISTORIC. Dacă doctrina creaţiei speciale este înţeleasă aşa cum a fost interpretată de în general de filozofii creştini ca şi de alţii, atunci GRADAŢIA ŞI EVOLUŢIA NU MAI REPREZINTĂ ALTERNATIVE IRECONCILIABILE, CI NUMAI MIJLOACE DIFERITE, RESPECTIV UNA IDEALĂ ŞI ALTA ISTORICĂ, FORMALĂ ŞI FIGURATIVĂ, ALGEBRICĂ ŞI ARITMETICĂ, DE A ÎNFĂŢIŞA UNUL ŞI ACELAŞI LUCRU.
Cauzalitatea în aceste filozofii este considerată a fi un lucru de la sine înţeles: NIMIC NU ARE LOC DIN ÎNTÂMPLARE. IMPOSIBILUL NU ARE LOC NICIODATĂ, CEEA CE ARE LOC ESTE ÎNTOTDEAUNA REALIZAREA UNEI POSIBILITĂŢI.

1. Cauza Primă - ,,Dumnezeu", ,,Fiinţă", ,,Viaţă", ,,Natură" (natura naturans) - care are inerentă posibilitatea
2. Cauzele Intermediare - prin intermediul cărora sunt asigurate condiţiile în care posibilul devine necesitate


Cauza Primă a existenţei lucrurilor, sau, cu alte cuvinte, posibilitatea acestora, poartă de multe ori denumirea de ,,Dumnezeu”, dar şi de ,,Fiinţă”, ,,Viaţă” sau ,,Natură” (natura naturans). Această Cauză Primă, fie că este ,,absolută”, dpdv filozofic, sau ,,personificată”, dpdv mitic, este cauza directă a fiinţării lucrurilor, şi numai indirectă doar în ceea ce priveşte modul lor de fiinţare.
Modul lor de fiinţare (în funcţie de care sunt deosebite ca specii) este determinat de Cauzele Intermediare, cunoascute sau necunoscute, ce au ca rezultat producerea speciilor sau indivizilor daţi la un timp sau loc date.
Categoria Cauzelor Intermediare nu exclude nici una din acele forţe sau tendinţe sau accidente determinante pe care se bazează evoluţionistul pentru a putea explica seriile observate. Dacă prin ,,ÎNTRU-ÎNCEPUT” înţelegem o acţiune încheiată la un moment dat, adică la începutul însuşi al timpului, atunci, desigur, gradaţia şi evoluţia vor fi două concepte incompatibile.
Întrebarea: ,,Ce făcea Dzeu ÎNAINTE de a crea lumea?” este lipsită de sens, O SUCCESIUNE DE EVENIMENTE ÎN ETERNUL ACUM (atemporalitate) este DE NECONCEPUT.
Ceea ce trebuie înţeles prin ,,ÎNTRU-ÎNCEPUT” reprezintă o PRIORITATE LOGICĂ, NU UNA TEMPORALĂ.
DUMNEZEU CREEAZĂ ÎNTREAGA LUME ACUM, ÎN ACEST MOMENT!
Creaţia acesta nu poate fi privită ca un act singular definit ci trebuie privită ca având loc neîncetat.
Asta nu înseamnă că creaţia nu este terminată în principio şi ex tempore, cu numai că NOI O ÎNŢELEGEM SUB FORMA UNEI SECVENŢE TEMPORALE ŞI CA ŞI CUM CAUZA ŞI EFECTUL AR PUTEA FI SEPARATE UNA DE ALTA ÎN PERIOADE SENSIBILE. ÎN ACEL TIMP, TOATE LUCRURILE AU AVUT LOC SIMULTAN, DAR ERA NECESAR SĂ SE CONSEMNEZE NARATIV O SUCCESIUNE DIN CAUZA GENERĂRII ULTERIOARE A UNEIA DIN ALTA. Deci ce ne spune Facerea este adevărat dar sunt extrem de puţini cei care înţeleg.
Ceea ce GRADAŢIA exprimă sub ,,specie aeternitatis”, mitul povesteşte sub ,,specie eviternitas” şi istoria sub ,,specie temporis”. Ceea ce este înrădăcinat în natura Totului, în mit este tratat în mod figurativ ca ajungând la fiinţă prin generare şi creaţie: scena şi secvenţa sunt transferate, pentru claritatea expunerii, lucrurilor a căror fiinţă şi formă definită snt eterne!
Începutul, ce gând este, se sfârşeşte în acţiune, aşa a avut loc clădirea lumii în eternitate (atenţie am zis clădire).
Deci, conceptele ce ţin, pe de o parte, de un tipar etern şi ideal sau de ,,lumea inteligibilă”, neextinsă în spaţiu şi timp, şi de cealaltă parte de ,,lumea sensibilă” şi temporală, extinsă în spaţiu şi timp ca un ecou, reflexie şi imitare a celeilalte, NU SUNT ALTERNATIVE, CI CORELATIVE. FIECARE O IMPLICĂ PE CEALALTĂ. Uniformitatea lumii inteligibile este compatibilă în orice caz cu multi-formitatea manifestărilor acesteia.
Fiecare formă, fiecare fenomen, reprezintă una din ,,posibilităţile de manifestare” ale unei ,,naturi veşnic-roditoare” ce ar putea fi numită Dumnezeu, Spirit, Natura Naturans sau acea ,,Viaţă” din cauza căreia considerăm că formele de viaţă ,,trăiesc”. Această Viaţă este ,,Cauză Primă” a vieţilor, dar formele pe care aceste vieţi le iau sunt determinate în realitate de ,,Cauzele Secunde” sau ,,Intermediare”, pe care azi le numim ,,forţe” sau ,,legi”, cu precădere ale eredităţii.
Variabilitatea speciilor se explică prin faptul că forma ce îşi face apariţia la un anumit timp sau loc în istoria unui ,,gen”, ,,specii” sau ,,individ” se află NEÎNCETAT ÎN SCHIMBARE.
Toate definiţiile acestor categorii sunt în realitate indefinite, deoarece este vorba despre ,,lucruri” ce devin neîncetat şi nu încetează niciodată să existe, putând astfel fi numite ,,lucruri” nuami printr-o generalizare ce ignoră variaţia lor de-alungul unui ,,prezent” mai lung sau mai scurt, dar întotdeauna relativ scurt.
,,Viaţa” fiecărei fiinţe contituie o neîncetată moarte şi renaştere. Nu există monade sau ego-uri delimitate, cu numai unul nelimitat. Fiecare formă de viaţă, incluzând şi psihicul, este compusă şi prin urmare, muritoare. Numai Viaţa fără de început, ce are ca veşmânt aceste forme supuse uzurii, poate fi considerată fără sfârşit. Nu se poate ca ceva să fie considerat nemuritor, când azi nu este nemuritor şi nici nu a fost aşa înainte ca planeta noastră să fie, înainte ca cele mai îndepărtate galaxii să-şi înceapă pribegiile.
Ochii au ,,evoluat” fiindcă Viaţa imanentă dorea să vadă, acelaşi lucru se poate spune şi despre toate celelalte puteri ale simţurilor, gândirii sau acţiunii, toate fiind mai degrabă nume ale acţiunilor acesteia, decât ale acţiunilor ,,noastre”.
Din cauza acestei dorinţe sau ,,voinţe de exprimare”, se petrece o ,,coborâre în materie” (o descindere) sau un ,,început al vieţii”, atât la nivel universal cât şi particular.
Diferitele forme ale acestor naşteri sau sălăşluiri sunt determinate de cauzele intermediare (pe care le cunoaşte şi ştiinţa), neputând fi conceput vreun început sau vreun sfârşit al operaţiei lor uniforme. Atunci, când, şi oricând aceste cauze se întâlnesc pentru a stabili mediul temporal şi spaţial sau contextul fără de care o posibilitate dată nu poate fi realizată, atunci are loc apariţia sau ivirea (aici ivirea nu se referă la emergenţă ci la ivirea din starea anterioară ce era în potenţă) formei corespondente: un mamifer, de exemplu, nu ar fi putut apărea în silurian, cu numai atunci când acţiunile cauzelor naturale, de mai târziu, au pregătit pământul pentru vieţuirea mamiferelor.
Fiecare dintre aceste forme tranzitorii de specii şi indivizi reflectă O POSIBILITATE ARHETIPALĂ SAU UN ,,PATTERN” (pater, tată) INERENT LOCUS-ULUI (în sanskr. Loka) SAU LUMII ,,INTELIGIBILE”, CE SE DEOSEBEŞTE DE LUMEA NOASTRĂ ,,SENSIBILĂ” A CON-POSIBILITĂŢILOR.
Există, de exemplu, un ,,Soare inteligibil”, ,,Soare al soarelui” sau ,,Soare pe care nu toţi oamenii îl cunosc cu mintea lor”, altul deci, dar reprezentat de soarele fizic; un Apollo, altul decât Helios, de fapt imaginile fiind făcute spre a fi folosite ca ,,suporturi ale contemplării” de către puterile invizibile şi nu de către ,,zeii vizibili”. Tot aşa cum gândim şi vorbim în mod separat despre ,,specii” şi ,,indivizi”, şi despre ideile lor arhetipale trebuie să vorbim în mod separat; în realitate, tot ce curge este reprezentat acolo (lumea inteligibilă) în toată varietatea sa, deşi nu în într-o succesiune temporală, ci în aşa fel încât totul să poată fi văzut dintr-o dată.
„Trecerea” de la posibilitatea inerentă la necesitate se face prin Fiat Lux. Se înţelege că, fiind vorba, despre o creaţie întru-început (care începe odată pentru totdeauna), există de fapt o serie neîncetată de străfulgerări, de Fiat Lux-uri prin care creaţia este „reînnoită” şi „naturată” sub străfulgerarea „naturii naturans”.

Cauza primă conţine toate lucrurile ÎN POTENŢĂ.
Raportul Nefiinţei cu Fiinţa este raportul non-manifestatului cu manifestatul, non-manifestatul fiind superior manifestatului căruia îi este principiu, deoarece el conţine în potenţă tot manifestatul, plus ceea ce nu este, n-a fost şi nu va fi niciodată manifestat. Este imposibil să se vorbească despre o distincţie reală, deoarece manifestatul este conţinut principial în non-manifestat, această distincţie există DOAR pentru noi.

Rumi:
,,ÎNCEPUTUL, CE GÂND ESTE, SE SFÂRŞEŞTE ÎN ACŢIUNE, AFLĂ CĂ ÎN ACEST FEL A AVUT LOC CLĂDIREA LUMII ÎN ETERNITATE"

Crearea speciilor biblice se referă deci la aspectul cauzei lor imuabile, ca esenţe veşnice, dincolo de orice manifestare, aşa cum “există” în omniscienţa divină (cunoaşterea “numelui” fiinţelor din Cartea Facerii data lui ADAM, adică cunoaşterea naturii proprii a fiecărei specii invariabile).


--------------------
Keep calm and host yourself.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Blakut
mesaj 13 Mar 2008, 09:13 PM
Mesaj #5


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 4.405
Inscris: 16 May 04
Din: Bucuresti, the belly of heck
Forumist Nr.: 3.508



Esti offtopic. Aici se discuta altceva.

Si mai usor cu halucinogenele!

Acest topic a fost editat de Blakut: 13 Mar 2008, 09:15 PM


--------------------
Go to the top of the page
 
+Quote Post
phili
mesaj 14 Mar 2008, 10:06 AM
Mesaj #6


Musteriu
*

Grup: Musterii
Mesaje: 38
Inscris: 13 March 08
Forumist Nr.: 11.386



QUOTE(shapeshifter @ 13 Mar 2008, 07:56 PM) *
Mă văd nevoit să aplic nişte corecţii unor useri p-aci:

Există 2 explicaţii ale existenţei trecute şi prezente a făpturilor diferitelor specii:
1.GRADAŢIA – ce presupune o creaţie specială a speciilor invariabile
2.EVOLUŢIA – ce presupune emergenţa speciilor în toată varietatea şi variabilitatea acestora prin acţiunea treptată a cauzelor inerente speciilor şi mediului acestora

Cele 2 poziţii sunt INCOMPATIBILE dacă povestirea mitică este interpretată din punct de vedere ISTORIC. Dacă doctrina creaţiei speciale este înţeleasă aşa cum a fost interpretată de în general de filozofii creştini ca şi de alţii, atunci GRADAŢIA ŞI EVOLUŢIA NU MAI REPREZINTĂ ALTERNATIVE IRECONCILIABILE, CI NUMAI MIJLOACE DIFERITE, RESPECTIV UNA IDEALĂ ŞI ALTA ISTORICĂ, FORMALĂ ŞI FIGURATIVĂ, ALGEBRICĂ ŞI ARITMETICĂ, DE A ÎNFĂŢIŞA UNUL ŞI ACELAŞI LUCRU.
Cauzalitatea în aceste filozofii este considerată a fi un lucru de la sine înţeles: NIMIC NU ARE LOC DIN ÎNTÂMPLARE. IMPOSIBILUL NU ARE LOC NICIODATĂ, CEEA CE ARE LOC ESTE ÎNTOTDEAUNA REALIZAREA UNEI POSIBILITĂŢI.

1. Cauza Primă - ,,Dumnezeu", ,,Fiinţă", ,,Viaţă", ,,Natură" (natura naturans) - care are inerentă posibilitatea
2. Cauzele Intermediare - prin intermediul cărora sunt asigurate condiţiile în care posibilul devine necesitate
Cauza Primă a existenţei lucrurilor, sau, cu alte cuvinte, posibilitatea acestora, poartă de multe ori denumirea de ,,Dumnezeu”, dar şi de ,,Fiinţă”, ,,Viaţă” sau ,,Natură” (natura naturans). Această Cauză Primă, fie că este ,,absolută”, dpdv filozofic, sau ,,personificată”, dpdv mitic, este cauza directă a fiinţării lucrurilor, şi numai indirectă doar în ceea ce priveşte modul lor de fiinţare.
Modul lor de fiinţare (în funcţie de care sunt deosebite ca specii) este determinat de Cauzele Intermediare, cunoascute sau necunoscute, ce au ca rezultat producerea speciilor sau indivizilor daţi la un timp sau loc date.
Categoria Cauzelor Intermediare nu exclude nici una din acele forţe sau tendinţe sau accidente determinante pe care se bazează evoluţionistul pentru a putea explica seriile observate. Dacă prin ,,ÎNTRU-ÎNCEPUT” înţelegem o acţiune încheiată la un moment dat, adică la începutul însuşi al timpului, atunci, desigur, gradaţia şi evoluţia vor fi două concepte incompatibile.
Întrebarea: ,,Ce făcea Dzeu ÎNAINTE de a crea lumea?” este lipsită de sens, O SUCCESIUNE DE EVENIMENTE ÎN ETERNUL ACUM (atemporalitate) este DE NECONCEPUT.
Ceea ce trebuie înţeles prin ,,ÎNTRU-ÎNCEPUT” reprezintă o PRIORITATE LOGICĂ, NU UNA TEMPORALĂ.
DUMNEZEU CREEAZĂ ÎNTREAGA LUME ACUM, ÎN ACEST MOMENT!
Creaţia acesta nu poate fi privită ca un act singular definit ci trebuie privită ca având loc neîncetat.
Asta nu înseamnă că creaţia nu este terminată în principio şi ex tempore, cu numai că NOI O ÎNŢELEGEM SUB FORMA UNEI SECVENŢE TEMPORALE ŞI CA ŞI CUM CAUZA ŞI EFECTUL AR PUTEA FI SEPARATE UNA DE ALTA ÎN PERIOADE SENSIBILE. ÎN ACEL TIMP, TOATE LUCRURILE AU AVUT LOC SIMULTAN, DAR ERA NECESAR SĂ SE CONSEMNEZE NARATIV O SUCCESIUNE DIN CAUZA GENERĂRII ULTERIOARE A UNEIA DIN ALTA. Deci ce ne spune Facerea este adevărat dar sunt extrem de puţini cei care înţeleg.
Ceea ce GRADAŢIA exprimă sub ,,specie aeternitatis”, mitul povesteşte sub ,,specie eviternitas” şi istoria sub ,,specie temporis”. Ceea ce este înrădăcinat în natura Totului, în mit este tratat în mod figurativ ca ajungând la fiinţă prin generare şi creaţie: scena şi secvenţa sunt transferate, pentru claritatea expunerii, lucrurilor a căror fiinţă şi formă definită snt eterne!
Începutul, ce gând este, se sfârşeşte în acţiune, aşa a avut loc clădirea lumii în eternitate (atenţie am zis clădire).
Deci, conceptele ce ţin, pe de o parte, de un tipar etern şi ideal sau de ,,lumea inteligibilă”, neextinsă în spaţiu şi timp, şi de cealaltă parte de ,,lumea sensibilă” şi temporală, extinsă în spaţiu şi timp ca un ecou, reflexie şi imitare a celeilalte, NU SUNT ALTERNATIVE, CI CORELATIVE. FIECARE O IMPLICĂ PE CEALALTĂ. Uniformitatea lumii inteligibile este compatibilă în orice caz cu multi-formitatea manifestărilor acesteia.
Fiecare formă, fiecare fenomen, reprezintă una din ,,posibilităţile de manifestare” ale unei ,,naturi veşnic-roditoare” ce ar putea fi numită Dumnezeu, Spirit, Natura Naturans sau acea ,,Viaţă” din cauza căreia considerăm că formele de viaţă ,,trăiesc”. Această Viaţă este ,,Cauză Primă” a vieţilor, dar formele pe care aceste vieţi le iau sunt determinate în realitate de ,,Cauzele Secunde” sau ,,Intermediare”, pe care azi le numim ,,forţe” sau ,,legi”, cu precădere ale eredităţii.
Variabilitatea speciilor se explică prin faptul că forma ce îşi face apariţia la un anumit timp sau loc în istoria unui ,,gen”, ,,specii” sau ,,individ” se află NEÎNCETAT ÎN SCHIMBARE.
Toate definiţiile acestor categorii sunt în realitate indefinite, deoarece este vorba despre ,,lucruri” ce devin neîncetat şi nu încetează niciodată să existe, putând astfel fi numite ,,lucruri” nuami printr-o generalizare ce ignoră variaţia lor de-alungul unui ,,prezent” mai lung sau mai scurt, dar întotdeauna relativ scurt.
,,Viaţa” fiecărei fiinţe contituie o neîncetată moarte şi renaştere. Nu există monade sau ego-uri delimitate, cu numai unul nelimitat. Fiecare formă de viaţă, incluzând şi psihicul, este compusă şi prin urmare, muritoare. Numai Viaţa fără de început, ce are ca veşmânt aceste forme supuse uzurii, poate fi considerată fără sfârşit. Nu se poate ca ceva să fie considerat nemuritor, când azi nu este nemuritor şi nici nu a fost aşa înainte ca planeta noastră să fie, înainte ca cele mai îndepărtate galaxii să-şi înceapă pribegiile.
Ochii au ,,evoluat” fiindcă Viaţa imanentă dorea să vadă, acelaşi lucru se poate spune şi despre toate celelalte puteri ale simţurilor, gândirii sau acţiunii, toate fiind mai degrabă nume ale acţiunilor acesteia, decât ale acţiunilor ,,noastre”.
Din cauza acestei dorinţe sau ,,voinţe de exprimare”, se petrece o ,,coborâre în materie” (o descindere) sau un ,,început al vieţii”, atât la nivel universal cât şi particular.
Diferitele forme ale acestor naşteri sau sălăşluiri sunt determinate de cauzele intermediare (pe care le cunoaşte şi ştiinţa), neputând fi conceput vreun început sau vreun sfârşit al operaţiei lor uniforme. Atunci, când, şi oricând aceste cauze se întâlnesc pentru a stabili mediul temporal şi spaţial sau contextul fără de care o posibilitate dată nu poate fi realizată, atunci are loc apariţia sau ivirea (aici ivirea nu se referă la emergenţă ci la ivirea din starea anterioară ce era în potenţă) formei corespondente: un mamifer, de exemplu, nu ar fi putut apărea în silurian, cu numai atunci când acţiunile cauzelor naturale, de mai târziu, au pregătit pământul pentru vieţuirea mamiferelor.
Fiecare dintre aceste forme tranzitorii de specii şi indivizi reflectă O POSIBILITATE ARHETIPALĂ SAU UN ,,PATTERN” (pater, tată) INERENT LOCUS-ULUI (în sanskr. Loka) SAU LUMII ,,INTELIGIBILE”, CE SE DEOSEBEŞTE DE LUMEA NOASTRĂ ,,SENSIBILĂ” A CON-POSIBILITĂŢILOR.
Există, de exemplu, un ,,Soare inteligibil”, ,,Soare al soarelui” sau ,,Soare pe care nu toţi oamenii îl cunosc cu mintea lor”, altul deci, dar reprezentat de soarele fizic; un Apollo, altul decât Helios, de fapt imaginile fiind făcute spre a fi folosite ca ,,suporturi ale contemplării” de către puterile invizibile şi nu de către ,,zeii vizibili”. Tot aşa cum gândim şi vorbim în mod separat despre ,,specii” şi ,,indivizi”, şi despre ideile lor arhetipale trebuie să vorbim în mod separat; în realitate, tot ce curge este reprezentat acolo (lumea inteligibilă) în toată varietatea sa, deşi nu în într-o succesiune temporală, ci în aşa fel încât totul să poată fi văzut dintr-o dată.
„Trecerea” de la posibilitatea inerentă la necesitate se face prin Fiat Lux. Se înţelege că, fiind vorba, despre o creaţie întru-început (care începe odată pentru totdeauna), există de fapt o serie neîncetată de străfulgerări, de Fiat Lux-uri prin care creaţia este „reînnoită” şi „naturată” sub străfulgerarea „naturii naturans”.

Cauza primă conţine toate lucrurile ÎN POTENŢĂ.
Raportul Nefiinţei cu Fiinţa este raportul non-manifestatului cu manifestatul, non-manifestatul fiind superior manifestatului căruia îi este principiu, deoarece el conţine în potenţă tot manifestatul, plus ceea ce nu este, n-a fost şi nu va fi niciodată manifestat. Este imposibil să se vorbească despre o distincţie reală, deoarece manifestatul este conţinut principial în non-manifestat, această distincţie există DOAR pentru noi.

Rumi:
,,ÎNCEPUTUL, CE GÂND ESTE, SE SFÂRŞEŞTE ÎN ACŢIUNE, AFLĂ CĂ ÎN ACEST FEL A AVUT LOC CLĂDIREA LUMII ÎN ETERNITATE"

Crearea speciilor biblice se referă deci la aspectul cauzei lor imuabile, ca esenţe veşnice, dincolo de orice manifestare, aşa cum “există” în omniscienţa divină (cunoaşterea “numelui” fiinţelor din Cartea Facerii data lui ADAM, adică cunoaşterea naturii proprii a fiecărei specii invariabile).




Interesant! Asta e metafizica? probabil. Intr-adevar, viata ia numai formele posibile, functionale. Exista insa enorm de multe forme pe care poate sa le imbrace, pe care noi nu le cunoastem, care pot exista pe alte planete, care au existat pe planeta noastra, dar de care nu avem cum sa stim, ca "izvoarele" s-au pierdut. Materia vie, viata, exploateaza niste parametri oarecum ingusti de mediu, care pot da insa nastere la forme infinite. Viata, natura vie, are niste proprietati care o diferentiaza de cea nevie, desi respecta aceleasi legi. Din cunoasterea proprietatii materiei vii (o forma particulara a celei nevii), am putea intr-adevar deduce toate formele de viata posibile, prin niste formule. Decamdata insa nu stim foarte bine ce e viata, nu stim s-o cream in laborator, pentru ca nu stim ce anume formule ale neviului (naturii) o definesc. Cercetarile viitoare, mai ales la nivel conceptual, care apoi vor duce la experimente, ar putea aduce lumina in acest sens.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Erwin
mesaj 15 Mar 2008, 01:21 AM
Mesaj #7


Cronicar
******

Grup: Admin
Mesaje: 5.082
Inscris: 26 December 05
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 7.531



han.gif phili

(te rog nu mai cita întreg mesajul precedent, foloseşte butonul [Add reply].)

shapeshifter:
Subiectul "Creaţionism versus Evoluţionism" e în altă parte.

Într-adevăr, şcoala nu le poate cuprinde pe toate, nici nu mai este ce a fost, nu există nici interes din partea profesorilor, elevilor şi ministerului, poate ici colo vreun entuziast mai citeşte câte ceva despre evoluţionism şi Darwin. Credinţele absurde înlocuiesc lesne cunştinţele atunci când se instalează ignoranţa şi generaţia următoare va avea mult de suferit din pricina asta. Păcat!



--------------------
pantha rhei
Universul Fractal
The universe appears to be fractal, cyclic and self-regenerating. Implied is that it is eternal and infinite.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
phili
mesaj 15 Mar 2008, 12:07 PM
Mesaj #8


Musteriu
*

Grup: Musterii
Mesaje: 38
Inscris: 13 March 08
Forumist Nr.: 11.386



Sunt de acord ca totul e din vina scolii, a nivelului extrem de scazut de cunostinte si de logica. Dar ce vorbim noi de lucruri sfinte, pustii nu stiu sa vorbeasca bine romaneste, nu stiu sa scrie, liniutele le pun probleme serioase. Asta e! Cand vrei sa ai "succesuri" rapide, nu trebuie sa inveti! Ca nu mai ai timp! Nu stiu unde e subiectul asta, dar pe mine ma intereseaza stiinta in general.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Erwin
mesaj 16 Mar 2008, 01:35 AM
Mesaj #9


Cronicar
******

Grup: Admin
Mesaje: 5.082
Inscris: 26 December 05
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 7.531



QUOTE
Nu stiu unde e subiectul asta, dar pe mine ma intereseaza stiinta in general.


Este la filosofie: Creationism versus Evolutionism

putem să dezbatem aici aspectele care n-au fost dezbătute la Filosofie, ca să evităm dublarea acelui topic, deci vom vorbi strict despre Evoluţie/Evoluţionism, nu şi despre Creaţionism, ăsta e motivul pentru care i-am atras atenţia lui shapeshifter, şi nu despre aspectele filosofice ci mai degrabă despre cele ştiinţifice, practice, aplicaţii, educaţie.

Editat:
QUOTE
Credinţele absurde înlocuiesc lesne cunştinţele atunci când se instalează ignoranţa


mă simt obligat să precizez că NU am avut în vedere credinţa în divinitate (care nu este şi nu poate fi considerată absurdă) sau credinţa în general ci acel soi de mituri şi mistificări în care cred cei ce n-au bunăvoinţa să citească nici măcar cursurile de şcoală elementară şi să îşi dea seama că sunt nişte stupizenii. Sunt împotriva ignoranţei şi pentru cunoaştere, nu împotriva credinţei ca atare, are locul ei în universul uman.

Acest topic a fost editat de Erwin: 17 Mar 2008, 12:10 AM


--------------------
pantha rhei
Universul Fractal
The universe appears to be fractal, cyclic and self-regenerating. Implied is that it is eternal and infinite.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Erwin
mesaj 17 Mar 2008, 12:27 AM
Mesaj #10


Cronicar
******

Grup: Admin
Mesaje: 5.082
Inscris: 26 December 05
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 7.531



Astăzi, biologii evoluţionişti sunt divizaţi în două tabere. Pro-selecţioniştii, ca Richard Dawkins, Stephen Pinker, Edward O Wilson, Matt Ridley, Mark Ridley şi Jared Diamond cred în prelevanţa selecţiei naturale ca principiu care guvernează evoluţia. Alţii, ca Niles Eldredge, Stephen J. Gould, Brian Goodwin, Stuart Kauffman şi Steven Rose argumentează că încă ne scapă ceva foarte important şi că selecţia naturală nu explică întreaga complexitate a evoluţiei. (după un articol din New Scientist)


--------------------
pantha rhei
Universul Fractal
The universe appears to be fractal, cyclic and self-regenerating. Implied is that it is eternal and infinite.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
phili
mesaj 17 Mar 2008, 01:44 PM
Mesaj #11


Musteriu
*

Grup: Musterii
Mesaje: 38
Inscris: 13 March 08
Forumist Nr.: 11.386



N-am citit articolul de care zici, dar lucrurile se pare ca sunt mai simple pentru cei din domeniul biologiei moleculare si biochimiei.
Ideea selectiei in evolutie e una dintre cele mai greu de digerat idei. In ea n-au crezut nici macar toti prietenii lui Darwin, cei care i-au impus teoria. De fapt lumea credea in evolutie in epoca lui Darwin, inainte chiar de a aparea "Originea". Dar selectia, care nici macar ea nu e noua, oferea mecanismul. Dar dupa Darwin, mai ales dupa moartea lui, teoria lui a intrat intr-un mare declin. Abia la inceputul secolului al XX-lea, cand se descopera mutatiile, apare genetica, el a revenit la moda. Mutatiile oferea sursa variabilitatii caracterelor, pe baza carora erau selectate organismele, si asa speciile evolua. Dar inainte de mutatii, in secolul XX, au aparut studiile de biologia dezvoltarii si niste idei extrem de interesante. Darwinism plue mutatii egal teoria evolutionista actuala, sinteza moderna. Dawkins, Diamond, de ea tin.
Dar Gould si Eldredge (Gould a murit acum cativa ani) nu sar prea departe. Teoria lor, numita a echilibrelor intermitente (punctuale) e o chestie aproape suta la suta darwinista. Mai mult, spun ceea ce spunea si Darwin, numai ca ei nu tineau seama de asta. Proneau de la ideea ca Darwin a avut ideea gradualismului filetic, termen inventat de ei. Adica speciile au evoluat incet, cu pasi egali, foarte lenti. Ceea ce Darwin nu spune, cum ii critica apoi Dawkins, in The blind watchmaker.
Pornind de la studiile lui Mayr, unul dintre cei mai mari biologi ai secolului XX, care a murit si el recent, la aproape un secol de viata, ei au creat ipoteza ca speciatia are loc prin populatii marginale (peripatica) aflate la marginea arealului speciei mama. Aceste populatii evolueaza mai rapid decat populatia mama, acumuleaza mai multe modificari fenotipice, ca la un moment dat ele sa se raspandeasca pe intreg arealul populatiei mama. Astfel de fenomene apar la nivelul fosilelor ca specii aparand rapid dintr-o data. De fapt o specie pare ca nu evolueaza milioane de ani, apoi in vreo 70000 de ani apare una noua. De fapt populatia marginala, uneori destul de diferita de mama, invadeaza arealul acesteia.
Nimic nou sub soare. Darwin nu spunea ca evolutia are loc constant, mai mult avanseaza acelasi mecanism pentru absenta verigilor lipsa, printre altele.
Dar exista date noi de biologie moleculara, biochimie, care fac lucrurile sa para si mai simple. De fapt, nici aici lucrurile nu sunt complet originale. Mai multe amanunte apar in cartea Civilizatia foametei, cu autor roman, dar originala. Mediul influenteaza direct genele (mai degraba expresia lor) organismelor. Unii factori conduc la blocare si deblocare a genelor. Unele gene sunt foarte importante in dezvoltarea organismului. Celor dinafara domeniului li se pare extraordinar ca o structura a unui organ sau un tesut sa dispara, dar nu si celor care stiu cum apar acestea. Disparitia cozii la batracieni, numarul coastelor, dintilor etc. sunt date de mutatia unui numar redus de gene, chiar una, alteori nici nu e nevoie de mutatie, ci doar de blocarea genei. Acesti factori de mediu conduc la modificari masive de expresie a genelor, care pot conduce la restructurari ale materialului genetic, ce conduce apoi la recombinari si mutatii. Cele mai multe mutatii sunt indiferente, dar sunt si mutatatii nocive si putine sunt bune intr-un sistem dat. Aceste idei nu sunt noi. Lamarck, un francez, primul evolutionist modern (sex XVIII-XIX) a avut o astfel de idee, respinsa apoi printr-un concurs nefericit de imprejurari, desi reluata voalat de Darwin (pangeneza). Problema e ca el nu stia de aceste mecanisme, care s-au descoperit acum cateva decenii. Lamarck vazuse organismele din pesteri, care isi pierdeau vederea, dar si alte caractere.
Civilizatia foametei are original faptul ca aplica toate astea in cazul speciei umane, pentru care alternanta unor conditii de mediu ar fi condus la ceea ce se cheama umanizare. Dar mecanisme asemanatoare au condus la evolutie si in cazul altor specii. Mediul poate influenta direct organismul, care se modifica rapid, verigile lipsa nu exista, de-aia nu le descoperim sau arata cum nu ne imaginam. Omul are peste 99% ADN identic cu cimpanzeul. Diferentele de reglaj genetic, dar si influenta covarsitoare a unor gene diferite (care nu sunt egale intre ele) a condus la ceea ce se vede acum.


Go to the top of the page
 
+Quote Post
shapeshifter
mesaj 17 Mar 2008, 01:58 PM
Mesaj #12


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 2.442
Inscris: 6 November 05
Forumist Nr.: 7.211



Teoria evoluţiei este un produs contra-tradiţional, este un produs al civilizaţiei vestice. Este imposibil ca o asemenea idee să fi luat naştere într-o civilizaţie apărată de Tradiţie, în care esenţialele erau puse înaintea accidentalelor. Dovezile în ceea ce priveşte teoria, sunt derivate din rămăşiţele fosile, acumulare care este un proces extrem de laborios, scoaterea la iveală a dovezilor implicând excavarea a regiuni subterane considerabile. Acest proces aduce la iveală lucruri care, în cursul natural al lucrurilor, au fost îngropate. Dificultatea obţinerii de asemenea informaţii ar trebui luată în considerare ca pe o binecuvântare deoarece nu este numai vorba de ceea ce este pur accidental ci şi de „solidificare” şi moarte.
Totuşi, asta nu înseamnă că fosilele nu-şi au primul lor principiu în Dumnezeu, nici pe departe! De fapt, în continuare se va prezenta o interpretare a înregistrării fosile într-un cadru de lucru al ciclurilor şi principiilor, mai degrabă decât din punctul de vedere al accidentalelor şi „progresului” care caracterizează mentalitatea profană.
Înainte de a interpreta caracteristicile ciclurilor trecute, este necesar să fie bine înţeles ciclul în care trăim şi relaţiile din interiorul său. Datorită analogiei dintre microcosm şi macrocosm, există o relaţie directă între psyche-ul uman şi colectivitatea tuturor celorlalte fiinţe de pe pământ.
Conştiinţa umană se află în legătură cu spiritul individual (jivatma), cu facultăţile mentale (raţiunea, memoria, imaginaţia) şi cu continuităţile interioare ale simţurilor şi organelor de acţiune (vezi doctrinele hinduse).
Conştiinţa (ahankâra) este punctul ce uneşte aceste 3 diviziuni ale psyche-ului. De asemenea, printre fiinţele non-umane, forma vertebrată este principiul ce uneşte cele 3 tipuri de vertebrate: păsările, mamiferele şi peştii, care corespund celor 3 domenii ale psyche-ului amintite mai sus.
Păsările au o natură spirituală sau elevată, mamiferele una expansivă, pe când peştii sunt „prinşi” în domeniul acvativ, care corespunde experienţei senzoriale.
Animalele intervertebrate şi plantele corespund părţii inferioare a psyche-ului care este în legătură intimă cu corpul. Intervertebratele reprezintă aspectele emotive pe când plantele a căror fiziologie este inseparabil legată de soare şi de atmosferă, reprezintă partea vitală a psyche-ului care menţine viaţa corpului.
De aici se poate întrevedea armonia care există între lumile externe şi cele interne. Nu trebuie uitat însă că „principiul armoniei” operează, de asemenea, şi în cadrul fiecărei lumi; principiul fiind de fapt identic conceptului hindus de Dharma.
Această Armonie Cosmică este principiul care dă co-ordonarea tuturor fiinţelor din cosmos şi cel care menţine, în plan terestru, integrarea „ecologică”. Una dintre consecinţele armoniei este procesul de „selecţie naturală”, numit astfel de către transformişti. De fapt, selecţia naturală este doar una, manifestarea accidentală a principiului armoniei.
Selecţia naturală operează pe 2 căi:
- mai întâi, menţine norma speciei prin eliminarea deviaţiilor sau mutaţiilor care rezultă din imperfecţiunile existenţei formale, spaţio-temporale
- în al doilea rând, selecţia se comportă pt. a co-ordona relaţia dintre variatele specii prin determinarea schimbării genetice a formei.

Acest lucru este permis într-un anumit grad de flexibilitate al aspectelor psihice şi corporale ale fiinţei; totuşi există limite bine definite dincolo de care flexibilitatea armonioasă este imposibilă şi dincolo de care există doar deformare sau mutaţie.
Cantitatea de adaptare armonică prin care este capabilă oricare specie să treacă, depinde de natura speciei create, primitive, dar fără dubiu în unele cazuri schimbarea este considerabilă. Astfel, măgarul, calul şi zebra probabil cuprind o specie, toate fiind derivate din forma primitivă care conţinea, în ea însăşi posibilităţile manifestate de către sub-speciile moderne.
Forma primitivă a fost o creatură plastică, pe când formele moderne sunt izolate şi specializate corespunzând anumitor combinaţii restrânse de posibilităţile ce erau inerente formei primitive.
Astfel, vedem că în timp ce adaptabilitatea îmbunătăţeşte armonia între specii şi mediu, ea arată şi o specializare şi în final dizarmonie şi eliminare. Acest lucru este în strânsă legătură cu viaţa unui individ care include naştere, creştere şi schimbare şi în final moarte.
Aceste evenimente ciclice conduc la luarea în considerare a unor cicluri mult mai mari, ce implică un număr mare de fiinţe şi specii care sunt ilustrate de către aşa-numita înregistrare fosilă.
Evoluţioniştii întimpină o mare dificultate în aplicarea unui pattern evoluţionar la animalele intervertebrate şi la plante, cu excepţia secvenţelor adaptive care au fost descrise mai sus. Ei sunt aşadar interesaţi de animalele vertebrate şi deci în continuare domeniul de interes va fi al acestora.
Lumea apare a fi un loc foarte solid şi permanent, dar nu există nici un motiv să presupunem că aşa a fost dintotdeauna. Procesul creaţiei sau formării poate fi privit ca o mişcare de la „fluiditate” către „soliditate” sau de la „potenţialitate” către „actualitate” (realizarea posibilităţii inerente). Cineva poate spune că acest proces e foarte plastic şi că are mare potenţial de integrare şi armonie, fiecare fiinţă „derulându-se” şi „solidificându-se” în mod precis la momentul oportun. Chiar şi după formare, fiecare fiinţă nu este complet solidificată, ci devine aşa după o perioadă de specializare genetică.
Astfel, creaţia (crearea) poate fi văzută ca incluzând 2 dimensiuni:
- una a „descinderii” din potenţialitate către actualitate
- alta, ca o mişcare „orizontală” de la plasticitate primitivă către specializare.

Doar a doua mişcare are loc în spaţiu şi timp şi în consecinţă doar această dimensiune este reprezentată în înregistrarea fosilă. Relatarea creaţiei din Cartea Genezei oferă un ghid adecvat pentru interpretarea înregistrării fosile. Geneza descrie 6 cicluri începând cu crearea Luminii Intelectuale (a Intelectului – Buddhi din doctrinele hinduse), şi sfârşindu-se cu crearea omului.
Relaţia între aceste 2 creaţii nu trebuie forţată. În al doilea ciclu este vorba de separarea posibilităţilor supra-formale şi formale („apele superioare şi inferioare”), şi în al treilea ciclu este vorba de prima solidificare a posibilităţilor formale în crearea „pământului”, adică a întregii creaţii minerale. Acest proces semnifică o actualizare a anumitor posibilităţi ale domeniului psihic inferior. Procesiunea plantelor, care termină al treilea ciclu şi inaugurează pe cel de-al 4-lea, coincide cu crearea luminatorilor (luminariilor), care sunt, altfel spus, semnele actualizării domeniului psihic superior, în relaţie cu arhetipurile prezente în lumea supra-formală.
Ciclurile sunt dezvoltări ale posibilităţilor conţinute sintetic în Lumina Intelectuală (Buddhi). Armonia fiecărui ciclu se datorează integrităţii Intelectului şi, până acum în ceea ce priveşte lumea formală, se datorează Legii care reglează fiecare ciclu, dând fiecăruia caracteristicile sale particulare.
Al 5-lea şi al 6-lea ciclu prezintă un interes particular pentru că ele corespund formării părţii mai largi a înregistrării fosile.
Al 5-lea ciclu începe prin crearea peştelui şi se sfârşeşte prin crearea păsărilor, pe când al 6-lea ciclu începe prin crearea „lighioanelor pământului” (mamiferelor) şi se termină cu crearea omului.
Termenul creare nu implică faptul că fiinţa în chestiune nu era „prezentă” înaintea creării sale, ci implică faptul că pe parcursul ciclurilor, anumite fiinţe „s-au înveşmântat” ele însele conform posibilităţilor caracteristice şi au „apărut” (emergenţă) în domeniul formal (al formei).
Durata ciclului al 5-lea corespunde perioadei geologice vaste dintre mijlocul Paleozoicului vechi şi sfârşitul Mezozoicului. Primele fosile de găsit sunt peştii, apoi în timpul Paleozoicului Nou şi Mezozoicului, amfibienii şi reptilele. În cele din urmă, la sfârşitul Mezozoicului, apar fosilele de păsări. Ceea ce se vede de aici este o emergenţă succesivă şi liniară de posibilităţi între 2 poli, cel inferior corespunzând peştelui Paleozoic, iar la polul superior avem păsările din Cretacic.
Ne putem aştepta să găsim o serie continuă de posibilităţi între aceste 2 extreme (poli); astfel în plus faţă de amfibieni şi reptile, găsim peşti/amfibieni, amfibieni/reptile şi reptile/păsări. Totuşi, din considerente filetice (care sunt determinate prin legile cosmice) ne-am putea aştepta să găsim câteva creaturi intermediare deoarece fiecare se comportă ca un „istm” între domeniile adiacente, pentru a îndeplini anumite necesităţi metafizice, precum dezvoltarea „echispaţială” a indivizilor.
Mişcarea creativă a celui de-al 5-lea ciclu implică o trecere de la formele acvatice, prin cele terestre, către păsări care se ridică deasupra suprafeţei pământului. Crearea de mijloc a ciclului este reprezentată de către Seymouria amfibian/reptilă. Un studiu al fosilelor care se găsesc deasupra Seymouria, prezintă interes pentru a ilustra complexitatea procesului creativ, atunci când câteva cicluri secundare pot să opereze în lateral şi în conjuncţie cu ciclul principal.
În timpul perioadelor Permionului, Triasicului şi Jurasicului inferior, în plus faţă de reptilele Catylosaur/Thecodont, care sunt „centrele” în relaţii cu linia de la peşti până la păsări, se observă crearea unor creaturi reptiliene laterale incluzând aici ţestoasele şi aşa-numitele reptile asemănătoare mamiferelor.
Fiinţele de mai apoi prezintă un interes considerabil deoarece ele sunt creaţii ale ciclului secundar care include mamiferele non-euteriene (ex. Monotemele şi marsupialele) care încă există azi. Acest ciclu secundar formează legătura dintre ciclurile 6 şi 6 majore şi poate fi privit ca o extensie laterală a ambelor cicluri menţinând o legătură continuă de posibilităţi între aceste două cicluri.
Al 6-lea ciclu prezintă un interes particular deoarece include formarea mamiferelor şi a omului. Omul ocupă o poziţie centrală în creaţie deoarece „a fost făcut după chipul lui Dumnezeu”, omul este singura fiinţă care are acces direct şi liber la lumea supra-formală.
E important că ulterior creării omului, Creatorul „se odihneşte”, adică El „se retrage” către Centrul original de „activitate nonacţionantă” (motorul imobil – vezi Aristotel – care după ce pune în mişcare creaţia, manifestarea, se retrage (odihneşte) în Centru ca principiu pasiv a cărui simplu act de prezenţă constituie acţiunea sa ce menţine în mişcare creaţia), care constituie realitatea interioară a căruia omul este aspectul exterior.
Omul nu este doar chipul (imaginea) lui Dumnezeu, el este şi un mamifer euterian, şi aceste 2 părţi ale naturii sale sunt inseparabil legate. În Eutheria, se pot observa 2 diviziuni: cea care poartă o asemănare fizică apropiată cu a omului, numită Primate şi cea care este diversă în structură şi neasemănătoare omului.
Cel din urmă grup include toate neprimatele Eutheria. Este adevărat să spunem că nu numai omul este suprem, dar şi structura primată. Primul adevăr se vede în separarea omului de celelalte mamifere, pe când ultimul adevăr se observă prin „dominanţa” caracteristicilor primatelor peste mamiferele euteriene timpurii.
De fapt, primele euteriene ale Cretacicului erau intermediare între primate şi insectivore, insectivorele fiind cele mai „periferice” dintre fiinţele mamifere.
Evenimentele ciclului al 6-lea au 2 caracteristici:
1. aproximarea succesivă de la „difuzitate” (euterienele timpurii) către „centralitate” (omul)
2. crearea fiinţelor „intermediare” între „periferie” (insectivore) şi „centru” (om).
Fiinţele „intermediare” care include tipurile de rozătoare, carnivore, cal, vacă, etc, nu prezintă interes considerabil datorită asemănării formale cu omul.
În relaţie cu insectivorele, maimuţele sunt mai centrale, dar în relaţie cu omul ele sunt extrem de descentralizate. Înregistrarea fosilă indică prezenţa unui număr de fiinţe care în structură erau intermediare între maimuţe şi om. Există dovezi care sugerează faptul că aceste creaturi erau de-asemenea fizic intermediare între maimuţe (antropoide) şi oameni, totuşi în ceea ce priveşte posibilitatea spirituală, ele nu erau cu siguranţă oameni şi în consecinţă aveau un caracter de tip zombi.
Ele formează o parte a celui de-al 6-lea ciclu macrocosm, pe când omul este microcosmul celui de-al 7-lea ciclu. Primele schelete umane fosilizate se găsesc în Epoca Renului sau Paleoliticul Superior (Pleistocenul superior).
Aceşti oameni apar să fie răspunzători de frumoasele picturi rupestre găsite în Europa de vest. Este clar faptul că ei reprezintă o cultură dezvoltată cu o Tradiţie dependentă de natură în ceea ce priveşte simbolismul, în unele aspecte similară indienilor din America de Nord.
Despre oamenii Paleoliticului superior nu se poate în nici un caz spune că sunt primordiali. Prima formalizare a omului a avut loc probabil în perioada Miocenului, în timpul căreia s-au format platourile Tibetan şi Himalayan. Această regiune este simbolic legată de Axis Mundi, şi în consecinţă de om.
Până acum au fost luate în considerare doar aspectele creative ale ciclurilor, dar în plus la aceste efecte „pozitive” se adaugă şi cele distructive sau „negative”.
Iată 2 cazuri de distrugere, fiecare indicând „anticiparea” evenimentelor ulterioare. Cel mai mare exemplu de distrugere este cel care a încheiat cel de-al 5-lea ciclu atunci când toate reptilele archosauriene au dispărut fără a mai apărea ulterior. Acest eveniment catastrofic a coincis cu crearea primelor păsări şi mamifere. Mai timpuriu, în cel de-al 5-lea ciclu, atunci când au fost create primele reptile, a avut loc o fază acvatică distructivă, atunci când aproape toate vertebratele marine din Paleozoic au fost eliminate. Mările au fost repopulate cu un tip modern de peşte teleostean, mai târziu în ciclul al 5-lea, chiar înainte de crearea păsărilor.
Crearea peştelui teleostean a fost primul semn de apropiere a ciclului al 6-lea care a adus eliminarea reptilelor şi înlocuirea lor cu mamifere. Asemenea evenimente indică natura complexă şi suprapusă a ciclurilor şi ilustrează fluiditatea procesului creaţiei.
Al 7-lea ciclu începe odată cu crearea omului, care este microcosmul corespunzând macrocosmului ciclului 6. După crearea omului nu mai există altă creare. Ciclul al 6-lea este caracterizat de existenţa păsărilor, mamiferelor şi peştilor teleostean şi astfel ne întoarcem de fapt la consideraţiile psihologice prezentate la început.
Animalele intervertebrate şi plantele constituie partea inferioară a macrocosmului şi în consecinţă „se conformează” schimbărilor de ordin mai înalt ce au loc, în mod similar, crearea vertebratelor „se con-formeză” mişcărilor astrologice. Natura pasivă a părţii inferioare a macrocosmului se vede cel mai bine în înregistrarea fosilă a plantelor. Astfel, Pteridophyta aparţine celui de-al 5-lea ciclu şi Angiospermae, celui de-al 6-lea ciclu. Merită observat faptul că intervalul dintre emergenţa pteridophytelor „inferioare” şi cele „superioare”, corespunde timpului de existenţă a Seymouria, amfibianul/reptilă care a ocupat istmul median al celui de-al 5-lea ciclu.
La început s-a spus despre faptul că există o analogie între natura unificatoare a conştiinţei umane şi unitatea filetică a formei vertebrate. Omul nu este doar mamiferul central şi principal, el este de asemenea principiul corpului vertebrat şi psyche-ului.
Asta se vede clar în embriologie şi a dat naştere eronatei teorii a recapitulării. Este un fapt bine cunoscut că stadiile tinere ale diferitelor vertebrate se aseamănă mai mult decât acestea se aseamănă cu cele adulte şi mai mult decât aceste stadii adulte seamănă între ele. Când se compară embriologia omului cu cea a altor vertebrate, se observă că stadiile timpurii sunt foarte similare. În dezvoltarea ulterioară, totuşi, vertebratele non-umane „deviază” şi devin specializate în anumite aspecte.
De exemplu pungile viscerale care apar în regiunea faringeală a tuturor embrionilor de vertebrate, sunt arestate în dezvoltarea lor la peşti pentru a apărea branhiile, pe când la om dezvoltarea lor continuă până ce sunt convertite în organe glandulare şi părţi ale urechii.
„Cantitatea” de schimbare în formă în ceea ce priveşte structura embrionară originală este minimă la om şi maximă la vertebratele non-umane. Folosind analogia copacului, se poate spune că în timp ce embriologia omului are loc de-a lungul axei centrale sau trunchiului, cea a celorlalte vertebrate deviază către locuri variate dând naştere la ramuri laterale, fiecare dintre ele putând fi privită ca fiind o specializare particulară a trunchiului.
De aceea, forma omului este „norma” vertebrată şi celelalte forme vertebrate sunt aspecte ale „normei”. Acesta este un alt fel de a spune că Omul este o expresie a Intelectului şi animalele sunt particularizări ale Intelectului. Simbolismul Genezei este complex şi sintetic. Comenzile din Geneză nu sunt date în timp, nu mai mult decât fiecare ciclu este de fapt o zi din Geneză.
Înregistrarea fosilă este doar o reflectare temporală, secvenţială a comenzilor care sunt în ele însele supra-temporale. Omul primordial nu a fost deloc solidificat şi asta se vede din absenţa fosilelor. În platoul Tibetan şi Himalayan (despre care a fost spus că este în legătură simbolică cu Axis Mundi şi deci cu omul) există muntele Kailas şi cele 4 râuri ce radiază din el: Indus, Brahmaputra, Gange şi Sutlej. Acestea corepsund simbolic Paradisului din Geneză, adică sunt o solidificare a unor principii supra-formale reflectate în lumea formală.
Mai sus s-a spus despre luminarii, care sunt de fapt semne ale actualizării domeniului psihic uman, în relaţie cu arhetipurile prezente în lumea supra-formală. Primul semn al descinderii influenţelor spirituale, armonizatoare în lumea formală a fost mişcarea înceată a sferei cereşti. Legat de luminarii trebuie spus că corpurile cereşti pot fi privite ca fiind „suporturi” pentru facultăţile sufletului universal care este cauza întregii schimbări în lumea sub-lunară.

PS: rog a nu se interpreta acest post ca ţinând de disputa creaţionism vs. evoluţionism.


--------------------
Keep calm and host yourself.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
axel
mesaj 18 Mar 2008, 10:41 AM
Mesaj #13


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 6.255
Inscris: 3 October 03
Forumist Nr.: 899



Se pare ca n-ai ascultat sfatul lui Blakut (cel legat de halucinogene)


--------------------
Azi avem.

Go to the top of the page
 
+Quote Post
Erwin
mesaj 18 Mar 2008, 12:43 PM
Mesaj #14


Cronicar
******

Grup: Admin
Mesaje: 5.082
Inscris: 26 December 05
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 7.531



Axel, ai putea să faci un rezumat succint privind stadiul actual al evoluţionismului? unsure.gif


--------------------
pantha rhei
Universul Fractal
The universe appears to be fractal, cyclic and self-regenerating. Implied is that it is eternal and infinite.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
phili
mesaj 27 Mar 2008, 08:22 PM
Mesaj #15


Musteriu
*

Grup: Musterii
Mesaje: 38
Inscris: 13 March 08
Forumist Nr.: 11.386



Iata un blog cu teme evolutioniste, de fapt cu teme de evolutie:
http://www.civilizatiafoametei.com
E vorba de o noua teorie evolutionista intr-o carte romaneasca.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
TLP
mesaj 21 Mar 2009, 09:41 AM
Mesaj #16


Musteriu
*

Grup: Musterii
Mesaje: 4
Inscris: 17 February 09
Forumist Nr.: 13.207



Nu este vorba de o "noua" teorie evolutionista. E aceeasi teorie smile.gif.. spusa cu alte cuvinte.

Recomand urmatorul clip:

Sir David Attenborough narează un foarte scurt documentar despre istoria vieţii pe Pământ, de la organismele unicelulare până la mamiferele complexe, arătându-ne cum putem construi Arborele Vieţii.
http://www.youtube.com/watch?v=Ywt6RZpdXAs

Filmul este subtitrat în limba Romana, dacă subtirarea nu porneşte, poate fi activată după pornirea filmului conform imaginii:


Sursa: http://www.evolutionism.ro/index.php/invat...arborele-vietii
Go to the top of the page
 
+Quote Post
abis
mesaj 21 Mar 2009, 11:18 PM
Mesaj #17


Cronicar
******

Grup: Moderator
Mesaje: 22.306
Inscris: 8 March 04
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 2.507



Off topic: TLP, bine ai venit! Felicitari pentru blogul tau! smile.gif


--------------------
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Erwin
mesaj 22 Mar 2009, 10:41 PM
Mesaj #18


Cronicar
******

Grup: Admin
Mesaje: 5.082
Inscris: 26 December 05
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 7.531



han.gif TLP!

din păcate, link-ul dat pe site nu mai funcţionează, dar filmul pe youtube este accesibil. E scurt şi cuprinzător. smile.gif


--------------------
pantha rhei
Universul Fractal
The universe appears to be fractal, cyclic and self-regenerating. Implied is that it is eternal and infinite.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
actionmedia
mesaj 24 Mar 2009, 11:12 AM
Mesaj #19


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 5.298
Inscris: 9 June 04
Forumist Nr.: 3.787



QUOTE(TLP @ 21 Mar 2009, 09:41 AM) *
Recomand urmatorul clip:

Salut
han.gif

Am urmarit si eu clipul. Este cam slabut. De exemplu nu spune nimic despre plante. M-ar fi interesat si cand s-a desprins ramura plantelor si cum au evoluat ele. Plantele au fost primele care au ajuns pe uscat din cate stiu eu, urmate apoi de insecte. Este logic sa fie asa, pentru ca insectele care au colonizat uscatul trebuiau sa se hraneasca si ele cu ceva smile.gif
Dar sa spunem ca trebuia sa iasa un clip scurt si nu a avut timp sa includa si plantele despre care oricum nu avea prea multe de spus si nu prea intereseaza pe nimeni.
Totusi daca vrem sa intelegem arborele vietii corect ar fi sa intelegem si cum au evoluat plantele.


--------------------
viata e simpla si misto!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Erwin
mesaj 24 Mar 2009, 06:30 PM
Mesaj #20


Cronicar
******

Grup: Admin
Mesaje: 5.082
Inscris: 26 December 05
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 7.531



Aşa este, actionmedia, pe lângă plante mai sunt şi alte ordine, fungi de pildă. Când s-or fi despărţit ordinele principale? Cert este că o serie întreagă de ramuri coexistă şi astăzi, bacterii, archaea, fungi, plante, insecte, animale şi altă parte, mult mai mare, sunt extincte.

Găsim în Wikipedia arborele filogenetic, reprezentativ pentru ideea de mai sus.

Când se va încheia secvenţierea genetică şi se va decoda genomul celor mai reprezentative specii vom avea o imagine mai amănunţită dar faptul că atâtea specii au dispărut în cursul erelor geologice va face ca unele zone din istoria evolutivă să rămână necunoscute.

Acest topic a fost editat de Erwin: 24 Mar 2009, 07:18 PM


--------------------
pantha rhei
Universul Fractal
The universe appears to be fractal, cyclic and self-regenerating. Implied is that it is eternal and infinite.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
actionmedia
mesaj 29 Mar 2009, 05:26 PM
Mesaj #21


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 5.298
Inscris: 9 June 04
Forumist Nr.: 3.787



Am gasit o chestie interesanta in a celasi documentar din care este si secventa cu arborele genetic, postata de TLP. Cred ca e cea mai interesanta imagine pe care am vazut-o. La minutul 6 si 30 secunde incepe secventa interesanta.
Cimpanzei care merg pe 2 picioare!!! Si arata atat de uman...
Ma intrebam mereu ce i-a facut pe stramosii nostrii sa mearga pe 2 picioare, cum a fost posibil ca o parte din primate sa fie bipede? Acuma am gasit raspunsul. E chiar mai simplu decat credeam.
Nu, nu cred ca apa i-a obligat pe stramosii nostrii sa mearga pe 2 picioare, desi e si asta o ipoteza interesanta. Cred ca mai degraba iarba a fost cauza. O iarba foarte deasa, foarte inalta si cu tulpina suficient de rezistenta. Iarba prin care misunau tot felul de insecte enervante. Odata ce padurea in care traiau primatele s-a rarit, acestea erau obligate practic sa treaca prin iarba aceea pentru a se deplasa de la un copac la altul. Si pur si simplu nu le placea sa stea cu botul in ierburile alea sa se frece de ele si sa ii bazaie tot felul de insecte. La fel ca si cimpanzeii care mergeau in 2 picioare prin apa, si vechile primate din care se trage omul au preferat sa mearga pe 2 picioare pentru ca asa le placea si probabil ca era si mai economic din punct de vedere energetic. Avand 2 membre libere, puteau da la o parte irburile si se puteau strecura mai usor, plus de asta puteau sa vada mai bine pe unde calca, n-ar fi vrut sa calce vreun sarpe sau sa se raneasca in vreo piatra sau vreo aschie.


--------------------
viata e simpla si misto!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
shapeshifter
mesaj 29 Mar 2009, 05:30 PM
Mesaj #22


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 2.442
Inscris: 6 November 05
Forumist Nr.: 7.211



Editat: Te rog adauga si o traducere in limba romana.

QUOTE(Erwin @ 18 Mar 2008, 01:43 PM) *
Axel, ai putea să faci un rezumat succint privind stadiul actual al evoluţionismului? unsure.gif

uite mai jos un rezumat:

Evolutionism and Traditional Cosmology

While it is routine for writers from a traditionalist or perennialist perspective to compose condemnations of Darwinism and to expose what Titus Burkhardt, in a celebrated article, called the 'transformist illusion' it is rarely acknowledged that the evolutionist doctrine is, in part at least, a corruption of a traditional doctrine. There is nothing new under the Sun, as the Preacher sayeth, and the novelties and "discoveries" of modernity are either misconstructions or negations of traditional ideas and forms. Darwinism is no exception. We find it prefigured in traditional accounts by which the human microcosm reflects - and is "coagulated" or "extracted" or "condensed" from - the macrocosm. No less a representative of Tradition than Rumi gives a famous example of an "evolutionary" perspective: I was a stone and I died as a stone and was born a plant. I died as a plant and was born an animal. Later I died as an animal and I was born as a man.
Those who attempt to marry modern science with traditional wisdom very often quote this passage from Rumi as a way of saying that the sages of old had an intuitive knowledge of truths that Darwin made concrete and scientific. In part - but only in part - they are right to do so. Here Rumi reiterates a sequence of states that at least resembles the Darwinian account of man, for by Darwin too man was once stone, and flower, and so on, in a progressive sequence. Certainly, Rumi does not suggest "natural selection" as the device by which he "dies" from one form after another, but he nevertheless understands the human state as the fulfilment of a sequence of creatures, each more complex and "evolved" than the previous. He was at first a stone - inert matter. Then vegetable. Then animal. And at last human.
But the modernists are wrong to suppose that Rumi is entirely at one with Darwin and that modern, quantitative science is the fulfilment of ancient wisdom traditions. Rather, we must understand Rumi in the context of the traditional cosmological sciences and, in the case of this passage, realise that Rumi is giving expression to the cornerstone of traditional cosmological thought, the microcosm/macrocosm doctrine. He is describing the condensations of the macrocosm into the human microcosm which - by all Traditional accounts, and by definition - contains, in essence or in tincture, the whole of the macrocosm. Man has a nature that is stone, and vegetable, and animal, which is testimony of his "extraction" from the macrocosm. The profane doctrines of evolutionism bear a resemblance to this in so far as they propose that the human being has emerged and is constituted from "the environment." Traditional sources more often describe this in terms of an "involution", since the microcosm is an "interiorization", and without the progressive and "evolutionary" sequence used by Rumi, but the crude notion that man has emerged and is constituted from his external world need not be ruled anti-traditional in itself, provided we understand that the modern doctrine is, all the same, a hopelessly limited and partial view - of both man and the universe.

The traditional doctrine - in an admittedly simplified and incomplete rendering - can be presented in the following few points:

1. A Metacosmic Principle - Pure Subject in contemplation of Its own Object, Identity, at once Unique and Infinite.

2. The macrocosm is an "exteriorization" of the Principle (as Object) through the microcosm.

3. The microcosm is - at the same time - an "interiorization" of the Principle (as Subject) through the macrocosm.


This is leaving aside any account of "patterns" or "forms" or "archetypes" or any further distinctions (hypostases) that reside in and are manifested from the Principle. It is enough to say that there is a macrocosmic order and a microcosmic order and these are complementary expressions of the same Principle which fact is the basis of their mutual reflection. That is, they reflect each other as well as (and because of) reflecting the Principle - and this because of the very nature of the Principle Itself. Within the non- manifest Principle there is neither an inside nor an outside, subject or object; it is beyond but also the root of these dualities which dualities, therefore, are not final. Taoism, which embodies and preserves the ancient "alchemical" perspective more explicitly than other traditions (and is in some respects, we might say, the least theological and most cosmological of religions) depicts this arrangement in the classical yin-yang symbol where the yin is contained in the yang, and vice versa, and both have identity in a non-manifest Principle (The Tao). In the occident, the cadeuseus of Hermes, and other symbols with interwining serpents or dragons, represent aspects of the same thing. There is an unfolding and an infolding at the cosmological level, but no movement at all at the level of Principle. For our present purposes the thing to note is that point 3. allows for the idea that man is an extraction of the cosmos and a reorganisation of macrocosmic elements. The organisation of man reflects the organisation of the cosmos, and this because he has been constituted from the cosmos, or rather from the Principle through the cosmos, which distinction is all-important. It will be seen that evolutionism is a specific misconstruction of point 3. at the level of this distinction and is an overall misconstruction by being ignorant of points 1. and 2. But in the first instance there is nothing altogether illegitimate about the notion that man is constructed from and has within him the fire, air, water and earth that are the constituent elements of his abode. It is not even necessary to make the proviso that it is only his material frame that is so constituted, for even his "consciousness" may be taken as an internalization of the light that illuminates his abode and so his "consciousness" is in that sense derivative from his "environment." His waking and sleeping are an internalization of Sun and Moon.
In such a perspective it is entirely possible to conceive of man as the culmination of a succession of animal forms, each more completely internalized than the previous. It is possible, then, to conceive of this internalization as the key to "survival of the fittest" - fittedness being a measure of macrocosmic involution - and we may even hypothesize, with Darwin, that chance mutation is the propelling device. That is, life "evolves" from inert matter by chance mutations, and those mutations which give rise to internalized forms survive in so far as internalized faculties - because they are reflections - enable a creature to respond successfully to its external circumstance. At length, a creature (homo sapiens) "evolves" that is a virtual reflection of the whole cosmos. It is possible to conceive of this as having taken place gradually with other less succesfully microcosmic forms appearing along the way, the gradual and linear trajectory of the process being a consequence of the temporal arena in which it occurs.
To adapt a traditional symbolism to this, the living entity and the universe that is its environment are as mirrors to each other, and the fossil record appears as a process of bringing the mirrors into alignment or into focus. The mirrors move by "chance" forces, let us say, and are sometimes near to focus and at other times wide of focus, until - by "chance" forces, let us say - they hit an alignment that finally yields a true or near-to-true reflection, namely the human form. And let us also say, conceding further to Darwin, that "focus", in this analogy, is the key to creaturely survival. Man won the race because the human form is the better focus between the two mirrors; this is what it means when we say he is adaptable; his internal resources correspond best to the requirements set by his external world. But, let us remember, there is no "chance" at the level of Principle and the appearance of "chance" at the cosmological level is an illusion. (The Greeks more correctly called it "Necessity.")
And, more importantly, where these mirrors - entity and world - reach focus they reveal the Principle that is responsible for their correspondence and the basis of the "mirroring." The true reflection reveals the principle of reflection. This is the point at which the subject/object duality is resolved; what is inside is outside and what is outside is inside. The metacosmic Principle is beyond subject-object complementarism and resides in its own Isness, having no complementary opposite, Pure Subject in eternal self- contemplation, its own Object.
There is no need to say anything further about this Principle, for we are considering its cosmological function and not its metaphysical content, and it is especially unnecessary at this level to introduce theological subtleties: the point is that man is not only the summation of the macrocosm - the subject that answers to its object - but he also embodies the Principle that resolves and transcends subject/object and so is a spiritual or transcendent being. This means, precisely, that he is capable of grounding his being in the Principle and make the "point of view" of the Principle his own, so to speak. Darwinism, along with modern thinking generally, is guilty of the most appalling underestimation of the ontological range of man, but so far as they go the general propositions of evolutionism may not be entirely deviant.
Finally, we should note that traditional accounts tend to give priority to point 2. because Subject is logically prior to Object. If it is true to say that man is an "extraction" of the cosmos it is nevertheless more true to say the cosmos is a "casting off" or "excresence" or "evaporation" or "filtration" of or "projection" from man - or rather through man (and, if you like, from Man, i.e. Primordial Man, Adam Kadmon, Purusha.)
Darwinism, of course, has no notion of this and so is hopelessly partial in its perspective and for that reason destructive to the wisdom traditions of the ages. It is entirely understandable that those in whom a sense of the sapiental heritage of mankind is preserved are hostile to Darwinism and to so-called "spiritual Darwinists" such as Teilhard de Chardin. But like other heresies Darwinism is a perverted truth rather than a complete falsehood. It would be helpful if this point were better appreciated in the on- going debates about evolution and religion.

Acest topic a fost editat de Mihai: 29 Mar 2009, 09:40 PM


--------------------
Keep calm and host yourself.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
actionmedia
mesaj 29 Mar 2009, 09:50 PM
Mesaj #23


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 5.298
Inscris: 9 June 04
Forumist Nr.: 3.787



QUOTE(shapeshifter @ 29 Mar 2009, 06:30 PM) *
uite mai jos un rezumat:

Evolutionism and Traditional Cosmology


Ce ai postat aici nu are nicio legatura cu evolutionismul. Cine a scris aberatiile alea, este total paralel cu ceea ce inseamna evolutionismul. Deci te rog sa nu il prezinti ca pe un "rezumat privind stadiul actual al evolutionismului". Este cel mult un punct de vedere mistic al cuiva care nu a inteles teoria evolutiei.


--------------------
viata e simpla si misto!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
TLP
mesaj 29 Mar 2009, 10:54 PM
Mesaj #24


Musteriu
*

Grup: Musterii
Mesaje: 4
Inscris: 17 February 09
Forumist Nr.: 13.207



Textul ala nu are nimic in comun cu evolutia.. e pura filozofie de birt smile.gif
Go to the top of the page
 
+Quote Post
mothman
mesaj 29 Mar 2009, 11:06 PM
Mesaj #25


Dregator
*****

Grup: Membri
Mesaje: 783
Inscris: 30 July 04
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 4.160



welcome.gif TLP (truth, liberty, progress)


--------------------
The decision to build artilects or not, will be the toughest decision that humanity will ever have to make.
Personally, I'm glad to be alive now
- Hugo de Garis
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Rovaniemi
mesaj 7 Apr 2009, 11:03 PM
Mesaj #26


Dregator
*****

Grup: Membri
Mesaje: 870
Inscris: 5 May 08
Forumist Nr.: 11.565



Rovaniemi, suspendarea a fost temporară ca să înţelegi că aici cultivăm "Arta conversaţiei" . Mă îndoiesc că recidiviştii mai beneficiază de îngăduinţă, ca prima dată când au greşit.

Acest topic a fost editat de Erwin: 8 Apr 2009, 05:35 PM


--------------------
Go to the top of the page
 
+Quote Post
cyber-sapiens
mesaj 8 Apr 2009, 12:08 PM
Mesaj #27


Dregator
*****

Grup: Membri
Mesaje: 602
Inscris: 8 January 08
Forumist Nr.: 11.104



thumb_yello.gif
QUOTE(TLP @ 21 Mar 2009, 10:41 AM) *
Nu este vorba de o "noua" teorie evolutionista. E aceeasi teorie smile.gif.. spusa cu alte cuvinte.

Recomand urmatorul clip:

Sir David Attenborough narează un foarte scurt documentar despre istoria vieţii pe Pământ, de la organismele unicelulare până la mamiferele complexe, arătându-ne cum putem construi Arborele Vieţii.
http://www.youtube.com/watch?v=Ywt6RZpdXAs

Filmul este subtitrat în limba Romana, dacă subtirarea nu porneşte, poate fi activată după pornirea filmului conform imaginii:


Sursa: http://www.evolutionism.ro/index.php/invat...arborele-vietii


Interesant.

pacat ca nu pot ajunge la film.

Acest topic a fost editat de cyber-sapiens: 8 Apr 2009, 12:11 PM


--------------------
Iti suna cunoscut?! (... si da ai dreptate nu este nici macar aromana nici dalmata sau vegliota, nici istroromana) : Sta-sira vaiu ô tiatru = Asta seara voiu la tiatru! ; Du-mani ti scrivu = De maine 'ti scriu !; Bin-vinutu = Bine venit!; Comu si senti? Comu ti chiami? Di unni veni = De unde veni ? Nni videmu = Ne vedem !!! / Salutamu; Lassami in paci! Aiutu! Focu!; Bon Natali e filici annu novu;
Go to the top of the page
 
+Quote Post
cyber-sapiens
mesaj 3 May 2009, 09:16 AM
Mesaj #28


Dregator
*****

Grup: Membri
Mesaje: 602
Inscris: 8 January 08
Forumist Nr.: 11.104



Sa vedem cateva lucruri despre NEOTENIE (care explica mai mult lucrurile decat fuziunea celor 2 cromozomi acrocentrici).














Ce spuneti de Homo Florensis (hobitt-ul) cu creierul de marimea celui de cimpanzeu ?!









Acest topic a fost editat de cyber-sapiens: 3 May 2009, 10:29 AM


--------------------
Iti suna cunoscut?! (... si da ai dreptate nu este nici macar aromana nici dalmata sau vegliota, nici istroromana) : Sta-sira vaiu ô tiatru = Asta seara voiu la tiatru! ; Du-mani ti scrivu = De maine 'ti scriu !; Bin-vinutu = Bine venit!; Comu si senti? Comu ti chiami? Di unni veni = De unde veni ? Nni videmu = Ne vedem !!! / Salutamu; Lassami in paci! Aiutu! Focu!; Bon Natali e filici annu novu;
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Blakut
mesaj 6 May 2009, 06:45 PM
Mesaj #29


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 4.405
Inscris: 16 May 04
Din: Bucuresti, the belly of heck
Forumist Nr.: 3.508



Asa, si ce vrei sa spui?


--------------------
Go to the top of the page
 
+Quote Post
cyber-sapiens
mesaj 6 May 2009, 08:31 PM
Mesaj #30


Dregator
*****

Grup: Membri
Mesaje: 602
Inscris: 8 January 08
Forumist Nr.: 11.104



QUOTE(Blakut @ 6 May 2009, 07:45 PM) *
Asa, si ce vrei sa spui?

Multe animale au creierul mult mai sofisticat decat al fiintei umane (delfinii, balenele, elefantii, orcile), insa partea fizica este cea care le mentine in primitivism, ... adica nu au membre (prehensile) si de aceea nu pot manipula obiecte si nici sa produca obiecte ... sub apa nu pot face nici focul, ...

Asadar avem 2 imag. despre NEOTENIE, care arata ca omul este o maimuta inca nematurizata.

Avem niste poze cu creiere comparate.

Avem 2 imag cu craniul si cu reconstituirea hobittului Homo Florensis care avea un creier uman-arhaic insa de marimea creierului unui cimpanzeu.

Savantii au incercat sa arate ca creierul uman este altfel structurat fata de cel de delfin (structura interna), insa descoperirea hobitului a reaprins spiritele.

Practic se pare ca omul prin putinta de a manipula obiecte si-a fabricat in timp propriul "soft", pe cand delfinii degeaba au hardul SUPER, la fel si elefantii, din moment ce nu pot dispune de "soft". (trompa elefantului inca nu a reusit sa faca mana umana, ... poate ca elefantii inca nu au fost obligati sa evolueze pe cand omul ... ELEFANTII sunt in varful piramidei trofice deci nu au nevoie sa manipuleze obiecte).



--------------------
Iti suna cunoscut?! (... si da ai dreptate nu este nici macar aromana nici dalmata sau vegliota, nici istroromana) : Sta-sira vaiu ô tiatru = Asta seara voiu la tiatru! ; Du-mani ti scrivu = De maine 'ti scriu !; Bin-vinutu = Bine venit!; Comu si senti? Comu ti chiami? Di unni veni = De unde veni ? Nni videmu = Ne vedem !!! / Salutamu; Lassami in paci! Aiutu! Focu!; Bon Natali e filici annu novu;
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Blakut
mesaj 6 May 2009, 09:52 PM
Mesaj #31


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 4.405
Inscris: 16 May 04
Din: Bucuresti, the belly of heck
Forumist Nr.: 3.508



QUOTE
Multe animale au creierul mult mai sofisticat decat al fiintei umane (delfinii, balenele, elefantii, orcile)


Nu mai sofisticat... doar mai mare.

QUOTE
Asadar avem 2 imag. despre NEOTENIE, care arata ca omul este o maimuta inca nematurizata.


Nu inca, ci doar arata ca.

QUOTE
ELEFANTII sunt in varful piramidei trofice deci nu au nevoie sa manipuleze obiecte).


Ba au nevoie si o fac, muta mereu craci si alte obiecte si se ajuta unii pe altii cu trompa. Doar ca importanta e si densitatea de neuroni si numarul de circumvolutiuni. Nu degeaba se zice despre unii ca au creierul 'neted'...


--------------------
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Erwin
mesaj 6 May 2009, 11:20 PM
Mesaj #32


Cronicar
******

Grup: Admin
Mesaje: 5.082
Inscris: 26 December 05
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 7.531



structurile creierelor din imagini nu arată evoluţie ci adaptare specifică necesităţilor speciei respective. Delfinii au nevoie de sonar, aşa că au partea de ultrasunete foarte dezvoltată, elefanţii de trompă, care chiar dacă nu este un membru are foarte mulţi muşchi şi este foarte versatilă, poate efectua sarcini delicate: culege frunzuliţe sau sarcini grele: poate smulge şi muta trunchiuri de copaci. Normal că există multe similitudini între primate şi oameni, sunt speciile cu care suntem înrudiţi îndeaproape.


--------------------
pantha rhei
Universul Fractal
The universe appears to be fractal, cyclic and self-regenerating. Implied is that it is eternal and infinite.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
cyber-sapiens
mesaj 7 May 2009, 06:47 AM
Mesaj #33


Dregator
*****

Grup: Membri
Mesaje: 602
Inscris: 8 January 08
Forumist Nr.: 11.104



QUOTE(Blakut @ 6 May 2009, 10:52 PM) *
Nu mai sofisticat... doar mai mare.
Nu inca, ci doar arata ca.
Ba au nevoie si o fac, muta mereu craci si alte obiecte si se ajuta unii pe altii cu trompa. Doar ca importanta e si densitatea de neuroni si numarul de circumvolutiuni. Nu degeaba se zice despre unii ca au creierul 'neted'...


1. Nu inca ce ?!

2. Nu inca ce ?!

3. Daca te-ai fi uitat peste imaginile de mai sus ai fi vazut ca, creierul uman este mai neted decat al elefantului si nu invers ! jamie.gif
Cat despre densitatea neuronilor de asemenea nu suntem campioni (s-a incercat sa se indice spre tipurile de neuroni de un anumit timp, dar eu zic ca treaba este prea slaba.

SINGURA explicatie ar fi ca Elefantii se gasesc in varful piramidei trofice la fel precum stramosii lor, de aceea nu au avut nevoie sa se specializeze in manipularea si confectionarea de obiecte (in plus au si niste defense-fildesii). cool.gif


--------------------
Iti suna cunoscut?! (... si da ai dreptate nu este nici macar aromana nici dalmata sau vegliota, nici istroromana) : Sta-sira vaiu ô tiatru = Asta seara voiu la tiatru! ; Du-mani ti scrivu = De maine 'ti scriu !; Bin-vinutu = Bine venit!; Comu si senti? Comu ti chiami? Di unni veni = De unde veni ? Nni videmu = Ne vedem !!! / Salutamu; Lassami in paci! Aiutu! Focu!; Bon Natali e filici annu novu;
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Blakut
mesaj 7 May 2009, 11:48 AM
Mesaj #34


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 4.405
Inscris: 16 May 04
Din: Bucuresti, the belly of heck
Forumist Nr.: 3.508



QUOTE
SINGURA explicatie ar fi ca Elefantii se gasesc in varful piramidei trofice la fel precum stramosii lor, de aceea nu au avut nevoie sa se specializeze in manipularea si confectionarea de obiecte (in plus au si niste defense-fildesii).


Nu m-as grabi sa spun ca singura explicatie care imi vine in minte e singura. S-ar putea sa gresesti. Elefantii invata sa foloseasca unelte si stiu sa faca chestia asta. Ei nu se nasc invatati, cu instinctele gata imprimate, traind in grup de acolo invata ei cum sa se comporte si ce sa faca. Asa ca as spune ca nu asta ar fi singura explicatie.

QUOTE
Cat despre densitatea neuronilor de asemenea nu suntem campioni (s-a incercat sa se indice spre tipurile de neuroni de un anumit timp, dar eu zic ca treaba este prea slaba.


Si cu toate astea noi mergem in cosmos ei ei nu...


--------------------
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Marduk
mesaj 7 May 2009, 12:08 PM
Mesaj #35


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 17.291
Inscris: 9 December 06
Din: Din acest univers.
Forumist Nr.: 9.062



QUOTE(cyber-sapiens @ 6 May 2009, 09:31 PM) *

QUOTE
Multe animale au creierul mult mai sofisticat decat al fiintei umane.

Cel mai sofisticat creier ramane cel uman, este singurul care pune imaginatia in practica, este creator de unelte, arta, etc.
QUOTE
Avem niste poze cu creiere comparate.

Marimea nu conteaza. ohyeah.gif Folosirea, transmiterea si invatarea anumitor activitati doar din placere nu din necesitate defineste clar diferenta dintre om si animale.


--------------------
"Problema cu lumea este că proștii și fanaticii sunt întotdeauna așa de siguri pe ei, în timp ce oamenii înțelepți sunt atât de plini de îndoieli." (Bertrand Russell)

"A fi tolerant nu inseamnă a tolera intoleranţa altora" (Jules Romains)

LINEDRONE
Go to the top of the page
 
+Quote Post

6 Pagini V   1 2 3 > » 
Reply to this topicStart new topic

 



RSS Versiune Text-Only Data este acum: 29 March 2024 - 08:14 AM
Ceaiuri Medicinale Haine Dama Designer Roman