Favoritele mele sunt KING EDWARD Invicible. Atentionare! Niciodata, dar niciodata, nu trageti in plamani (in piept) fumul de narghilea, pipa sau trabuc.

Acest topic a fost editat de marduk: 13 Feb 2008, 10:48 PM

Domnule Dude, in privinta medaliilor am propriile opinii pe care insa nu vreau sa le fac publice in totalitate…am sa spun doar ca, dpmdv medaliile au un rol extrem de important cu conditia ca acestea sa fie acordate pe merit si cu simtul responsabilitatii

In alt plan, as mentiona 3 distinse doamne din medii diferite, care pur si simplu m-au cucerit...este vorba despre Dna. Zoe Dumitrescu Busulenga membru al Academiei Romane, Dna. Marie-Rose Mociornita si Dna. Ecaterina Oproiu (cea care ani la rand ne-a iancantat cu emisiuni televizate).. sunt trei femei pe care le-am admirat si le admir… fiecare dintre ele si-au castigat respectul si aprecierea prin merite proprii…la Dna Busulenga nu am observat simboluri ostentative care sa iasa in evidenta, insa stiu ca la un moment dat simpla prezenta a dansei reprezenta un simbol …si nu as dori sa alunece discutia catre o directie gresita..ma refer la ceea ce i s-a intamplat Doamnei Busulenga la sfarsitul carierei si la modul in care s-au purtat unii dintre fostii sai elevi ..pentru mine Dna Busulenga ramane un om distins cu o cultura vasta si merite profesionale deosebite..urmeaza apoi Dna Marie-Rose Mociornita, o femeie de un rar rafinament... foloseste adesea simboluri subtile care transmit mesajul distinctiei sale, si apreciez in mod deosebit…la Dna Ecaterina Oproiu am apreciat stilull shic si elegant asortat inteligentei

Nu stiu daca este cazul sa evidentiez o anume diferenta in privinta simbolurilor, dar aceasta diferenta exista..trecand peste decoratii, insigne si altele asemnatoare care sunt hai sa zicem ’únisex’, o femeie poate purta ca simbol al distinctiei o bratara, o brosa sau colier, o poseta, de exemplu…iar un barbat un inel, un ceas, un trabuc…samd ..toate acestea trebuie insa obligatoriu asortate unei educatii alese si unei performante intelectuale pe masura

Din punctul dumneavoastra de vedere cele 3 doamne mentionate au emanat/emana distinctie sau doar le putem incadra intr-un tipar al elegantei si rafinamentului, si atat?

Acest topic a fost editat de Michaela*: 14 Feb 2008, 11:15 AM

La narghilea evident ca tragi in piept! Ca nu e pipa, trabuc sau tigara!

Nu, nici macar la narghilea nu tragi in "piept". Doar plimbi fumul prin gura, dupa care il scoti afara. Desi multi cred ca acest fum se trage in piept, de fapt el doar se "savureaza". Tocmai de aceea sunt atat de multe arome. Orice fumator poate trage in piept orice fum, indiferent de unde provine acest fum, chestia este ca isi asuma responsabilitatea gestului respectiv.

Acest topic a fost editat de marduk: 13 Feb 2008, 11:35 PM

Evident ca poti sa faci asta. Asa cum poti sa faci si cu tigarile. Numai ca nu exista nici un fumator (de tigari) adevarat care sa nu inhaleze fumul de la tigara.
La fel, nu exista nimeni care fumeaza narghilea (si nu doar se joaca) care sa nu traga in piept!

Pai daca tragi (inhalezi) in piept iti asumi responsabilitatea a ceea ce se va intampla cu sanatatea ta peste 20-30 ani. Cei care fumeaza, pipa, trabuc sau narghilea, nu sunt atat de idioti (in cazul in care stiu) incat sa traga (inhaleze) in piept.

Trasul in piept la narghilea nu este cu nimic mai daunator decat trasul in piept al fumului de tigara. Probabil ca este mult mai putin daunator...

Apoi:
- Cigar smoke, which is rarely inhaled, tastes of tobacco with nuances of other tastes. ( http://en.wikipedia.org/wiki/Cigar ) - nimic nou sub soare, stiam si eu. Confirma ce ai spus tu despre trabuc
- When a smoker inhales from the hose, smoke passes into the lungs, and the change in pressure in the jar pulls more air through the charcoal, continuing the process. ( http://en.wikipedia.org/wiki/Hookah ) - confirma ce spun eu. In mod normal, cei care fumeaza narghilea trag in plamani.

Acest topic a fost editat de axel: 14 Feb 2008, 12:51 AM

Maestre, ca de obicei, afirmi cu seninatate prostii. In primul rand, aici nu se vorbea de tigari, in al doilea rand, ai grija pe cine faci idiot, pentru ca narghileaua se trage in piept, si ai sti si tu daca ai fi binevoit sa te informezi (sau sa fumezi) inainte sa deschizi gura si in al treilea rand, poti foarte bine mersi sa tragi in piept pipa si trabuc, pentru ca indiferent cum le fumezi, daca nu le tragi in piept esti de fapt un fumator pasiv, ceea ce e la fel de daunator. De asemenea, daca vrei sa continuam discutia te invit (si pe axel) sa mergem la topicul despre fumat, cred ca e la exploratorium.

"Este greu sa prinzi o pisica neagra intr-o incapere intunecata, mai ales daca ea nu se afla acolo."
in special daca pisica nici nu exista...

Atunci cind au venit comunistii la putere au inceput sa trimita masiv in inchisori pe oricine nu era in concordanta cu ideile lor, incepind cu reprezentanti ai aristocratiei, indiferent daca acestia facusera sau nu politica, cu cadre universitare, oameni de cultura, preoti .. si terminind cu oameni obisnuiti dar care se bucurau de respect in comunitatea in care traiau. Toti acestia au fost imbracati in uniforma detinutilor, zeghe, si mare parte din ei au fost inchisi impreuna cu detinutii de drept comun.

Ce s-a intimplat? Oare fara insemnele exterioare care sa le ateste clasa, averea, mediile academice, rangul clerical, apartenenta la societati 'discrete' sau cluburi selecte ei nu se mai incadrau in categoria persoanelor distinse?
De fapt gardienii au remarcat cu stupoare ca pina si detinutii de drept comun le arata respect acestor oameni, si ca in orice fel de situatii le luau apararea distinsilor deposedati de insemne distincte exterioare.

Orice loja masonica are insemne distincte iar membrii care fac parte din ea se folosesc de aceste insemne.
Oare toti membrii lojelor masonice sunt intradevar persoane distinse?

Logica bunului simt ne invata sa cautam distinctia in interiorul omului si sa nu ne lasam pacaliti de exterior.

Si mai cred ca multa lume confunda sau asociaza distinctia cu rafinamentul.
Rafinamentul se bazeaza pe simtul estetic, o parte din acest simt al frumosului si armoniei se capata, sau nu, la nastere ... iar cealalta parte complementara se obtine prin educatie.
Iar pe tema legaturii dintre distinctie (exterioara) si rafinament se poate discuta la infinit.

Da, un risc pe care mi-l asum in totalitate.
Sunt convins ca exista persoane percepute ca distinse si la sate, si in caminele culturale, si in salile de bingo, si la stana, si in lumea de sub pod, si printre cei care colecteaza gunoiul. Pana la noi nu a razbatut numele niciunuia dine ei...cine stie poate domnul Prigoana, insa ma indoiesc ca cineva l-ar putea confunda pe el cu un om distins.

Spui insa Balacescu-Stolnici, Neagu Djuvaraa, Alexandru Paleologu, Dinu Giurescu, dar spui de fapt de patru ori distinctie.
Nu numai pentru ca apartin unei elite, nu numai pentru ca sunt cultivati si nu numai pentru ca au o demnitate deosebita, ci si din cauza "accesoriilor" care ne fac cu ochiul ici si colo, si care ne consolideaza o parere spontana..
O mica perla in acul cravatei, un inel cu rubin, taietura costumului, stiloul si ...nu pot trece mai departe aici fara a aminti de bastonul cu maner placat cu sidef negru si cu inel gros aurit pe care Conu' Alecu il purta cu multa mandrie si pe care domnia sa l-ar fi indoit cu multa placere pe spinarea celui care si-a permis sa ii puna in balanta imaginea la care a trudit atata alaturi de cea a unui zdrenturos oarescare..





Am mari suspiciuni in legatura cu asta..pentru ca daca ar fi intr-adevar asa, ai sti ca aici, la acest punct al discutiei, am gasit deja o solutie satisfacatoare pentru toti participantii onesti la dialog in legatura cu distinctia. Am ajuns acum la faza in care discutam despre insemnele ei...

exergy...Of, of, of....

Nu era vorba despre ce au facut comunisti cu distinsii, si nici despre cat de disitinsi au ramas ei dupa tratamentul aplicat: Era vorba despre afirmatia, grabita si iresponsabila a unui user care spunea nici mai mult nici mai putin ca o uniforma nu transmite niciun simbol, ca efectul ei asupra cuiva este nul. Cat de demni au ramas acesti oameni dincolo de gratii e alta discutie...ca si felul in care gardienii le-au perceput demnitatea si nu distinctia, si care nu a fost nici pe departe asa cum il relatezi tu..

Nu era vorba despre masoni. Unde, apropo iar esti in eroare grava: insemnele masonice sunt universale si transced chiar si curentele alternative care coexista in acest moment pe glob. Fiecare loja are doar o sigla proprie si atat...De fapt un prapur pe care multi il copiaza si pe actele oficiale ale lojii respective. Atat.



Bunul simt nu ne invata nicidecum asa ceva.
Atunci cand el are un minim de educatie, chiar dimpotriva el ne invata sa nu neglijam niciunul din aspectele exterioare a unei persoane pe care dorim sa o etichetam.

Nu logica bunului simt, bunul simt nici nu are asa ceva: el exclude logica si propune in schimb o reactie imediata, una nepreparata anterior din calcule meschine; o reactie spontana si naturala...
Deci nu bunul simt ne invata asta, ci mai degraba nevoia noastra interioara de a gasi un corespondent pe masura asteptarilor noastre in fiecare nou interlocutor..



In sfarsit aici suntem perfect de acord...Acum poate ca ai sa iti explici mai bine reactia mea atunci cand cineva a pus cu nonsalanta si nesabuinta semnul egal intre cele doua..

Acest topic a fost editat de The Dude: 14 Feb 2008, 03:05 PM

Cred ca s-a strecurat o eroare ... e vorba de Balaceanu-Stolnici nu Balacescu-Stolnici, personaj aristocratic, neurolog de renume dar care are o biografie destul de dicutabila.


Ce legatura are acest raspuns cu intrebarea pusa de mine si pe care o reiau aici:
Orice loja masonica are insemne distincte iar membrii care fac parte din ea se folosesc de aceste insemne.
Oare toti membrii lojelor masonice sunt intradevar persoane distinse?... tinind cont de faptul ca ei poarta totusi niste insemne.

Acest topic a fost editat de exergy33: 14 Feb 2008, 10:18 AM

In primul rand, eu cred ca un insemn al distinctiei este si acela de a sti, cum sa fumezi, ce sa fumezi, cand sa fumezi. Nu ai decat sa tragi in piept ce fel de fum doresti, totusi trebuie sa sti ca fumul contine microparticule nocive indiferent prin ce sistem de filtrare l-ai trece. Iar pana la urma ajunge tot in plaman.

Trasul in piept la narghilea nu este cu nimic mai daunator decat trasul in piept al fumului de tigara. Probabil ca este mult mai putin daunator...
Chestia asta mi-a placut enorm, merita citita de toti cei care iubesc fumatul.

Din cate am inteles la lansarea topicului, scopul sau era prezentarea unor insemne ale distinctiei, o expunere, nicidecum o dezbatere pe tema "exista insemne ale distinctiei?". Mi s-a parut foarte interesant si am citit cu placere descrierile. Nu credeti ca ar fi mai bine sa purtati o asemenea discutie pe un topic separat?
Multumesc.

De fapt este vorba de nevoia umanilor de a apartine unei familii, unui trib, unei structuri comune de gandire si actiune. Insemnele reprezinta marcajul fiecarui individ, care vrea sa spuna ceva prin faptul ca tine de o anumita organizatie.

Nici pe departe, pana la urma masonii sunt si ei oameni.

Corect.

Asa este intrutotul.
M-am gandit la Horia Nestorescu Balcesti si la Balaceanu Stollnici in acelasi timp. Scuze.



Legatura este ca membrii unei loji masonice nu se folosesc de insemnele ei particulare, ci numai luminile acelei loji fac uz de ele in realatia cu Marea Loja, sau cu celelalte loji.

Masonii folosesc in relatiile dintre ei si in relatiile dintre ei si profani cam aceleasi insemne, si asta nu ii promoveaza automat intr-o categorie distinsa.
Si la masoni, ca si la celelalte categorii insemnele intregesc si anunta ceva care se presupune ca exista deja. Cand acel ceva lipseste atunci e posibil sa avem de a face cu un farsor sau cu un impostor.
In lipsa insemnelor sigur nu avem de a face cu un om distins in adevaratul sens al cuvantului nici la masoni, nici aiurea.

Acest topic a fost editat de The Dude: 14 Feb 2008, 03:03 PM

Fara indoiala ca DA.
Am unele retineri in legatura doamna Mociornita pe care nu am avut ocazia sa o analizez indeajuns, dar ele sunt formale si nu de esenta.


Sa ne reantoarcem acum la insemnele distinctiei..ne bate Energie obrazul...si pe buna dreptate.

Acest topic a fost editat de The Dude: 14 Feb 2008, 03:25 PM

Ce insemne gasesti la un calugar budist, spre exemplu?

INELUL (partea I)


Inelul a aparut ca un simbol al unui legamînt, al unui juramînt sfînt sau al unui destin asociat, numai asa se poate explica existenta inelului de logodna, care leaga, dar în acelasi timp si izoleaza, amintind de relatia stapîn-sclav.

Inelul, brãtara, colierul, pentru cã formeazã un cerc complet, reprezintã toate o unire, o legãturã foarte serioasã; la incoronare de pilda, arhiepiscopul îi punea regelui pe deget un inel, simbol al demnităţii regale, al credinţei catolice, dar şi al mariajului cu Dumnezeu.

Inelul fixat la gheara soimului demonstreaza ca, de acum, aceasta pasare va vîna numai pentru stapînul ei, asa cum inelul pus de abate pe degetul tinerei calugarite ilustreaza ca aceasta a intrat, liber consfintit, în slujba Domnului.
Dintr-un studiu publicat de Academia de inscriptii din Franta aflam ca romanii, cu mult înaintea erei noastre, purtau inele din fier, fiind conferite drept distinctii, pentru ca, mai tîrziu, sa se introduca inelul din aur, ca un simbol al functiei oficiale.

Astfel, inelele din aur puteau fi purtate de ambasadori, de senatori si de functionarii de rang egal cu ei. Pîna în epoca imperiala, cei din popor nu aveau dreptul sa poarte decît inele din fier. În secolul al III-lea î. Chr. aveau dreptul de a purta inele de aur toti cavalerii si persoanele cu merite deosebite, iar la sfîrsitul perioadei republicane alte categorii sociale au capatat acest drept.

Din secolul al III-lea d.Chr., toti oamenii liberi puteau purta inele de aur, fiind lipsiti de acest drept numai sclavii, care puteau avea numai inele de fier.

Fiecare etapa din istoria purtarii inelului de aur are normele ei specifice. Astfel, împaratul Tiberiu, în anul 23 d. Chr., a exclus de la dreptul de a purta inel de aur pe cei condamnati pentru fapte grave, pe cei scosi din rîndul cavalerilor si pe cei... ce-si vindeau sau amanetau inelul!

În zilele de doliu public se purtau inele de fier. Acuzatii, cînd se înfatisau la judecata, erau obligati sa-si scoata inelele. Si, pentru a vedea cîta importanta se acorda acestei podoabe, este semnificativ si faptul ca, la banchete, participantii erau obligati sa înmîneze inelele lor organizatorului, care le înapoia dupa aceea.

În afara de inelul oficial de aur, romanii mai purtau un inel cu valoare simbolica: inelul-pecete, pe care îl aveau la început numai împaratii. În ruinele Pompeiului s-au gasit mai multe inele-sigilii, iar la Muzeul arheologic din Florenta se afla expus un frumos inel de aur, cu o agata neagra, gasit la Roma, pe locul unde a fost Mausoleul lui Augustus. Directorul muzeului este de parere ca inelul a apartinut împaratului si ca imaginea femeii de pe el ar putea fi portretul Attiei, mama lui August.

Romanii obisnuiau sa-si împodobeasca inelele cu pietre pretioase pe care erau sapate diferite simboluri si le purtau la mîna si la degetul care le placea cel mai mult.

Pietrele folosite aveau la randul lor o simbolistica foarte aparte. Diamantul montat intr-un inel de logodna simboliza recunoasterea puritatii fecioarei, safirul era semnul fidelitatii reciproce, rubinul facea referire in Grecia Antica la culoarea singelui celor doi logodnici, care se va tranforma intr-o singura culoare comuna, aceea a noii fiinte spirituale, care se naste prin casatorie.

Acest topic a fost editat de The Dude: 14 Feb 2008, 03:26 PM

INELUL (partea II)


Inelul de logodna este un obiect-simbol cu o vechime remarcabila si care a marcat momentul care precede casatoria inca din antichitate. Toata simbolistica acestui obiect se lega atat de latura sociala, devenind un semn distinctiv pentru viitoarele sotii, cat si de spatiul magic, in care inelul oferit de barbat si acceptat de viitoarea sotie devenea simbolul unirii lor pe viata.


O legenda superba ne povesteste despre Gyges, regele semilegendar al Libiei (680-652 î. Chr.). Se spune ca el poseda un inel magic, care îl ajuta sa se faca nevazut. Inelul îsi manifesta puterea magica numai atunci cînd piatra sa era îndreptata înspre interiorul palmei, ceea ce însemna ca adevarata sa putere se afla în interiorul nostru, iar invizibilitatea pe care acesta o daruia, reprezenta, de fapt, retragerea noastra din lumea exterioara pentru a regasi învatamintele esentiale, provenite din lumea interioara.

Pentru nibelungi, piticii din mitologia scandinava, inelul reprezenta însasi puterea lor, cu ajutorul careia produceau aur prin magie. El le-a fost smuls, cu vîrful lancei, de catre divinitatea Wotan. Mai tîrziu, Siegfried si Brunhilda, zeita luptei din mitologia scandinava, au aruncat inelul în Rin, ca semn al renuntarii la hegemonie, pentru a înlatura nefericirea din lume si a o înlocui cu puterea izvorîta din dragoste.

Nu pot termina acest sir de consideratii fara sa amintesc de celebrul Durbatuluk, nepretuitul inel al inelelor, cel care duce simbolistica pana la apoteotic si a carui poveste este azi atat de cunoscuta incat orice comentariu ar fi deprisos.


Povestea contine un amalgam de texte in care nu mai stiu care imi apartin, sau mai exact ce parti nu imi apartin: considerati asadar totul ca fiind un citat.

Acest topic a fost editat de The Dude: 14 Feb 2008, 03:26 PM

Dar eu nu il gasesc deloc distins.
Sacru, sacerdot, ezoteric, misterios si intelept, unul care fara doar si poate impune respect si ...cam atat.
In casta sa distinctia nici nu exista; ea este inlocuita de ierarhie pentru ca in budism exista alte criterii de functionare.

sigur Domnule Dude..in nici un caz nu doresc sa deranjez ... desi sunt doar un pitic roz care din cand in cand ma plimb cu avionul si exersez arta conversatiei, voi face eforturi sa raman ON topic

in alta ordine de idei, am gasit un articol interesant pe care il propun tuturor spre citire..asadar, din nou, lectura placuta Doamnelor si Domnilor

" Parfum cu un usor iz de tabac, pantofi lustruiti, costum cu croiala desavarsita, camasa impecabila. Cand inalta paharul de vin, haina care se ridica usor lasa discret sa se vada, pe langa un Patek Philippe, o pereche stilata de butoni, ultimul detaliu al rafinamentului masculin.
Butonii, desi un accesoriu care poate trece nevazut pentru cei care sunt mai putin atenti la detalii, pot face diferenta in look-ul unui barbat. Pot costa la fel de mult ca un costum facut pe comanda la Loro Piana sau chiar mai mult daca este vorba de o pereche de butoni cu diamante de 10.000 de lire sterline.
Trebuie asortati de obicei cu cureaua ceasului, cu camasa cu model subtil sau cravata si, mai rar, cu jacheta. In timpul zilei se recomanda purtarea butonilor simpli cu discuri de argint sau a modelelor cu pietre semipretioase, iar seara butonii din aur .
Desi butonii sunt rezervati de obicei pentru ocazii speciale, barbatii care prefera sa adopte un still vestimentar casual/cool pot purta modele mai nonconformiste ca steaguri sau inscriptii, la camasi fara cravata si jeansi de designer. Butonii pot fi fabricati din diferite materiale, de la pietre pretioase la otel, iar designul si culorile sunt la fel de variate. Englezii par sa dea tonul si in materie de butoni stilati. La urma urmei promotorul butonilor moderni a fost regele Carol al II-lea al Angliei. Moda curtilor regale din secolul XVII le impunea barbatilor camasi cu guler si mansete dantelate. Pentru a lasa sa se vada mai multa dantela de sub haina, regele a folosit un ac ornamental pentru a ridica manseta. De-a lungul timpului, acul ornamental a devenit perechea de butoni.
Astazi acestia sunt la fel de practici ca atunci, insa au devenit accesorii indispensabile pentru o costumatie eleganta. Richard James, cunoscutul brand de pe Saville Row din Londra, propune pentru oamenii de afaceri o pereche de butoni de argint in forma de cap de mort, in valoare de 250 de lire sterline, care confera purtatorului un aer rece de conducator nemilos si in acelasi timp o nota moderna, avand in vedere ca, in ultima vreme, craniile si oasele incrucisate sunt foarte in voga. Hawes & Curtis de pe Jermyn Street, Londra, alt brand cu traditie in croitoria de top si in accesorii, propune modele de argint cu turmaline roz, ca Pink Square Screws in valoare de 20 de lire sterline. Thomas Pink de pe aceeasi Jermyn Street se bazeaza pe modele stilate ca Peacock Links, ce pot fi comandati de pe site-ul thomaspink.co.uk la pretul de 55 de lire sterline. "Cea mai mare colectie de butoni", potrivit New York Times o au insa cei de la Longmire. Clasice, contemporane sau personalizate, modelele de la Longmire sunt printre cele mai cunoscute, dar si printre cele mai scumpe, de la 100 de lire sterline pana la mii de lire o pereche cu diamante.
Cei carora le place sa se joace cu moda au de unde alege butoni cu inscriptii amuzante, cu forme ciudate ca bot de caine sau delfini. Chiar si jucatorii de pe Wall- Street pot purta butoni speciali cu inscriptii ca buy si sell sau cu imagini cu ursi si tauri sugerand cresterea sau scaderea la bursa.
Iar butonii cu inscriptii ca "Iem the boss" pe un disc si "Iem never wrong" pe altul pot fi purtati in situatii mai putin formale, insa nu la o intalnire de afaceri cu un potential partener care ar putea lua inscriptiile drept o declaratie de razboi. "

Acest topic a fost editat de Michaela*: 15 Feb 2008, 12:08 AM

Dar dumneavoastra nu ati parasit niciodata topicul.
Fiecare nou material are nevoie de comentarii, asa ca orice discutie pe marginea unei teme on topic este ea insasi on topic.

Fascinant atat articolul cat si subiectul peste care, trebuie sa recunosc ca am trecut mult prea usor in cautarile mele.

Sigur ca butonii, aceste insemne discrete, au la randul lor efecte uriase atunci cand vine vorba de distinctie. Daca stau sa ma gandesc bine ei sunt chiar piatra care urneste o intreaga rostogolire pentru ca ei impun un anume fel de camasa, care la randul ei reclama obligatoriu un sacou sau o haina, care la randul ei cheama dupa ea restul costumului, care la randul lor solicita pantofi pe masura...Ma surprind intelegand toate astea abia acum...

De cate lucruri e in stare un simbol atat de mic....

Inca o data multumesc Michaela*

P.S. "Piticul roz" ....interesanta imagine

pitic roz?

hmmm... apropo de butoni
poate nu neaparat un semn al distinctiei cat de apartenenta la anumite "grupuri de interese"
cunosc 2 astfel de grupuri care se disting prin butoni de argint, cu anume desen
una din grupari foloseste semnul distinctiv si pe cravata ...

partea frumoasa este ca trebuie sa stii exact unde si dupa ce sa te uiti ca sa recunosti apartenenta la grup, si ca am trait sa vad ca cei ce fac parte din grup vad si recunosc imediat insemnele, chiar daca indivizii habar nu se cunosteau dinainte.

Da, mutulica...pitic roz ...avand in vedere ca merg cu pasi de pitic si am avatar roz, am decis sa-mi promovez imaginea unui pitic roz ..se asorteaza
Asa..sa revin la butoni…
De ce am scris despre ei? …deoarece, comparativ cu alte accesorii-simbol, am observat ca acestia sunt purtati rar … in general barbatii evita camasile cu mansete speciale.. sunt putine cercuri si rare ocazii in care intalnim purtatori de butoni..inca ceva..de multe ori, butonii vin asortati la acul de cravata, dar nu este o conditie obligatorie …si da… butonii pot fi atat un simbol al distinctiei cat si doar un simbol al apartenentei la un anume grup (de interese, hobby…de la caz la caz)

Si inca ceva..se spune ca accesoriile fac prima impresie… ele nu sunt doar un indiciu al elegantei vestimentare sau al bunului gust ..uneori ele pot defini statutul social sau raporturile de putere..iata si de ce, in anumite situatii, aceste accesorii merita analizate iar mesajul pe care il transmit luat in considerare

Incerc sa va 'citez' fragmente din diferite articole sugestive: ”Pentru un look matur si conservator, costumele reprezinta componenta esentiala a tinutei…Ca regula generala, daca porti costum ar trebui sa-ti pui si cravata; astfel, acul de cravata devine „un accesoriu necesar“. Din aur alb sau galben, cu diamante sau fara, de firma sau obisnuite, acele de cravata...nu pot fi exagerat de scumpe deoarece se doreste ca ele sa fie o prezenta cat mai discreta...Fiind totusi valoroase, nu-ti poti permite sa le pierzi, asa ca majoritatea sunt prevazute cu un lantisor din acelasi material, care se prinde de nasturele camasii.”
”Butonii si acul de cravata nu sunt depasite. Doar pentru ca sunt considerate accesorii clasice pentru un barbat, asta nu inseamna ca nu mai trebuie folosite. Daca au ajuns sa fie numite clasice, cu atat mai bine. Butonii trebuie purtati doar daca mansetele manecilor camasii o cer. ……Butonii si acul de cravata sunt potriviti in cazul tinutelor formale, la petreceri foarte elegante, dand un plus de clasa celui care ii poarta.”
………………………………………………………
Multe voci vor spune totusi ca butonii nu mai sunt la moda…dar:
” …tocmai din pricina asta, purtand butoni te diferentiezi de ceilalti. Poti alege, de pilda, butonii clasici (rotunzi sau patrati) sau cei in forma de diamant. Astazi, persoanele care poarta butoni opteaza, de obicei, pentru otelul inoxidabil. Daca vrei sa iesi din tipare, aurul ramane factorul de eleganta. Pentru nota de individualizare, poti sa-ti cumperi butoni cu piatra semipretioasa (onyx, zirconiu sau jad - 10.000.000, Cellini - 68.000.000 lei, Bvlgari) sau chiar cu diamant (41.600.000 lei, Giancarlo Capra). Cei mai scumpi butoni de pe piata romaneasca raman totusi cei de la Bvlgari, desi nu sunt incrustati cu diamante sau cu alte pietre pretioase"

Pentru cei interesati de subiect sau pentru curiosi, scriu si un link unde este prezentata o colectie impresionanta de butoni..hai sa zicem elita butonilor
http://www.longmire.co.uk/

Acest topic a fost editat de Michaela*: 16 Feb 2008, 01:15 AM

Draga The Dude,
Recunosc ca nu am citit chiar toate posturile de pe acest topic, insa incercam sa inteleg ce anume vede fiecare, dar mai ales tu, initiatorul acestui topic, prin distinctie si insemnele ei. Incercand eu sa realizez ce si cum, la un momentat dat am crezut ca sunt pe calea cea buna cu intelegerea, pana cand am dat de acest post al tau cu raspunsul la o intrebare pusa de Marduk, legata de un calugar budhist, in fapt nu are importanta ce fel de calugar...
Iar raspunsul tau a fost:

In acel moment am vazut ca de fapt nu intelesesem pozitia ta, si recunosc ca nici acum nu-mi este prea clara, vis a vis de ce intelegi tu prin distinctie si semnele ei...
Deci tu zici ca distinctia nu are legatura nici cu sacrul, nici cu intelepciunea, si nici cu respectul, devreme ce precizezi ca pe un om ce are doar aceste calitati, nu-l gasesti deloc distins... Ii lipsesc accesoriile...
Atunci m-am dus la DEX sa vad ce este cu distinctia asta. Am gasit cateva definitii:
DISTÍNCŢIE, distincţii, s.f. 1. Deosebire, diferenţă. A face distincţie. Fără distincţie. 2. Fineţe, eleganţă în înfăţişare şi comportări. 3. Decoraţie sau titlu care se acordă unei persoane pentru merite deosebite
DISTÍNCŢI//E ~i f. 1) Caracter distinct; lipsă de asemănare; deosebire; diferenţă. 2) Atitudine, comportare, înfăţişare aleasă, deosebită. 3) Diplomă sau titlu, care recompensează un merit al cuiva.
Asta corolat cu ce spuneai in primul post despre acel om:

Prin urmare, ca sa fiu mai scurt, chestia cu distinctia este doar pentru a iesi in evidenta, a fi mai deosebit de ceilalti. Nu ai specificat de ce un obiect apartinand unui ordin cavaleresc, sau a unui grad masonic ar trebui sa fie un semn al distinctiei cuiva in societate. Ok... in gasca voastra probabil ca simtiti dorinta unor ierarhii...Altfel ce se intampla? Probabil ca este chestie si de mandrie, nu-i asa?
Prin urmare, in acest sens, al deosebirii de ceilalti, unii apeleaza la accesorii exterioare, la insemne, la vestimentatie etc... Evident ca in functie de simbolistica accesoriilor, unii s-au grupat in cete sau mase mai mari de oameni, formand un club al lor, iar semnele distictiei lor sunt valabile doar pentru ei. Adica cei distinsi in acel grup sunt oameni firesti, sau chiar depreciati in exterior, sau in alte grupuri...
Chestia cu stilourile de zeci de mii de dolari si cu alte aceesorii asemenea, scuzati-ma dar e o mare prostie...(probabil afirmand asta, trec ca nedistins) In principiu aceste stilouri nici macar nu sunt cumparate de ei, ci le sunt daruite... Vezi sefii de state... Adica nu vad eu pe cineva, care chiar si cu bani, zicandu-si: acum ma duc sa sparg vreo 15000 $ pe un stilou ca sa le iau fata la baietii aia cu care ma intalnesc, si sa par distins in ochii lor... Mi se pare o copilarie...

Un alt aspect este dat de valoarea in sine, sau ce valoare se da unui om... De ce un om este mai valoros decat altul...

Si totusi, draga The Dude, eu stiu ca sunt cercuri unde intelepciunea, sacrul, inaltarea sufleteasa a omului, sunt semne ale distinctiei, si tot in acele cercuri, butonii si stilourile de argint si aur sunt simple tinichele, iar cei ce le poarta, zornaie mult... Desigur in cercul tau este exact invers, daca am inteles eu bine...

Prin urmare, chestia cu distinctia, dupa parerea mea, este o chestiune foarte relativa, si ca a spune ca un ins este distins, este o chestiune pur subiectiva a fiecaruia...

Daca doreai sa spui cu totul altceva decat ce am inteles eu ca ai vrut sa zici, mea culpa, poate ma poti lamuri mai exact, desi dupa cum vezi si eu ma disting prin ceva, anume prin putina intelegere. No, deci si eu sunt distins iar semnele acestei distinctii se vad chiar in acest post...

PS. Sa nu se inteleaga ca as avea ceva impotriva unei vestimentatii decente, a unor accesorii utile (cum ar fi ceasul, pixul, creionul, stiloul etc) Dar sa nu exageram...

Acest topic a fost editat de Clopotel: 17 Feb 2008, 07:35 PM

Draga Clopotel...au trecut ani buni de cand am schimbat impreuna cateva replici..

Am vazut ca te-au deranjat afirmatiile mele in legatura cu calugarul budist si tocmai de aceea vreau sa iti atrag atentia din capul locului ca punctul tau de vedere este puternic contaminat de religiozitatea ta. Sa te gandesti la asta, si dupa aceea inca o data si la distinctie.

Acum, despre elitele alea (vad ca pe cei mai multi simpla numire a lor i-a iritat) as vrea sa spun ca niciuna nu m-a impresionat deosebit.
Am fost in cele mai inalte sfere ale masoneriei romane in trei "legislaturi" diferite, am fost in cele mai influente cercuri de afaceri din zona guvernamentala, dar si in altele mai mici. Nicaieri nu am gasit distinctie decat ocazional, iar insemnele erau in cea mai mare parte mimate. (sa nu se inteleaga de aici ca am detinut functii sau demnitati; am fost doar prezent acolo)

Am ajuns insa recent si intr-un altfel de mediu si aici am constatat ca distinctia are o valoare deosebita si ca ea nu poate exista in afara insemnelor ei.
Acest mediu m-a fascinat si m-a ajutat sa reevaluez valoarea unor intamplari din trecut pe care trebuie sa recunosc ca la-am inteles gresit la vremea lor pentru ca am crezut la fel ca tine ca distinctia nu este decat o fanfaronada.

Budistul de care am vorbit nu intruneste insusirile distinctiei. Putini clerici pot ajunge la ea. Intelepciunea, respectul, sacralul nu pot constitui in cazul preotului antecedente care sa ii sustina pretentiile la distinctie. Religia este puternic contestata in lume in chiar esenta ei zilele astea, ori un mediu in care incertitudinea este prezenta este la randul sau un mediu incert. Tot mai multe glasuri acuza religia de sarlatanerie. Distinctia nu se amesteca cu asa ceva.
Masoneria in schimb reprezinta, cel putin la nivel declarativ, o organizatie deschisa care admite in randul ei multe categorii de oameni intre care se pot strecura cu usurinta si oameni cu adevarat distinsi. Nu fac apologia ei aici ci doar constat.



Asa este..pentru cei mai multi. Eu insa am ales sa fiu un astfel de prost. Am deja un stilou Mont Blanc 147 Le Grand Traveller dimpreuna cu pixul care ii este frate (tot Le Grand) si strang bani pentru un Humbolt care m-a cucerit (circa 5000 de euro). Nu urmaresc sa imi "sparg" prietenii cu asa ceva ci o fac numai pentru mine. Am un mare respect pentru autenticitate, unicitate si pentru arta. Simt cum personalitatea mea are nevoie de un obiect ca asta pentru a putea sa isi continue desavarsirea. In mediul ala care m-a fascinat si despre care ti-am vorbit nu obiectul este important ci atitudinea ta fata de el. Acolo, insasi faptul ca am ales sa fac sacrificiul de a imi achizitiona un astfel de stilou in loc sa imi ofer o saptamana de vis in Tahiti are semnificatia lui si ea este bine receptata si inteleasa. Pentru ca acel mediu are resursele si limpezimea necesare sa priceapa astfel de gesturi si sa le dea valoarea cuvenita.

Nu castig bani cu o usurinta nemaipomenita...

Tu crezi ca eu as reusi sa "sparg" pe cineva de pa aici prin faptul ca mi-am luat un Humbolt ?? Ca am un inel ce imi atesta gradul 20 in Ordinul Masonic ??
In fata ignorantei toate insemnele astea palesc si ce e inca si mai rau se transforma in altceva, in ceva urat. Aici sau aiurea cei mai multi ar spune ori ca sunt nebun, ori ca nu vreau decat sa ma dau mare..Prea putini ar intelege si nici aceia pe deplin.



Nu am spus nicaieri asa ceva. Au mare legatura insa pot exista la fel de bine si independent sau in alte asociatii care exclud distinctia. Cazul proetului budist si al mediului clerical (cu minime exceptii) sunt exemple bune pentru asa ceva.



Cercul de care spui in prima parte a frazei nu ma intereseaza catusi de putin. El este extrem de larg si nu i-ar fi greu nimanui sa intre in el..poate "intelepciunea" sa tina de o parte pe cativa. Ma indoiesc iarasi ca un intelept nu ar aprecia butonii, stilourile de argint si aur..
Mediul de care ti-am vorbit nu m-a acceptat in totalitate, probabil ca pe buna dreptate...Nu e nici pe departe unul accesibil oricui si e un mare favor pentru tine si pentru cei care citesc acest topic insasi faptul ca eu il anunt aici si ca in felul asta mai multa lume afla de existenta lui.



...sau cu alte cuvinte o invitatie la reantoarcere in turma. In masa amorfa de cetateni gri..Asa cum ne vrea si religia o gloata comuna, turma de oi a pastorului, care sa foloseasca ceasul numai pentru a fi la curent cu ora, pixul numai pentru a completa hartoage si stiloul pentru a semna decalaratii sau petitii...asta dupa ce cu atata elocinta ne-ai citat parerea DEX-ului despre defintia distinctiei.

Nu mersi prietene...prefer sa raman aspirantul care bate la usa unei elite mai degraba decat un anonim searbad; nu din infatuare ci din ratiune. Mi-a ramas prea putin timp pe lumea asta ca sa mai imi pot permite sa il irosesc cu tot felul de fraieri. Imi trebuiesc oameni de o anumita factura ca sa pot sa imi rezolv dilemele inainte de a pleca.
Fi fericit ca te tin la curent cu demersul meu: ai numai de castigat

Acest topic a fost editat de The Dude: 18 Feb 2008, 11:29 AM

Draga The Dude,

Draga Clopotel...au trecut ani buni de cand am schimbat impreuna cateva replici..

Ei iata-ne din nou in dialog

Am vazut ca te-au deranjat afirmatiile mele

Nu, nicidecum... Nu lua lucrurile chiar asa in tragic... Nu m-a deranjat nimic din ce ai spus... Sunt parerile tale si ti le respect... Aici e vorba de gusturi, iar gusturile nu se discuta, cum se spune...
Evident, nici nu am negat ca nu ar fi... Totusi da-mi voie sa fac precizarea ca nu religiozitatea cat credinta, ma "contamineaza"... Dar acelasi lucru este valabil si pentru tine... Nu-ti dai seama?!!!
Si tu esti contaminat de credinta ta sa crezi ce crezi, inclusiv despre "distinctie si semnele ei"...
M-am gandit inca de la inceput, asta este evident...
Eu nu am fost iritat de nici o numire a vreunei elite, daca si la mine te-ai referit...
Iar in chestia cu masoni, fara suparare, si este doar o opinie personala, inca eu nu am vazut mason distins cu adevarat... Faptul ca se imbraca in costume (majoritatea inchise la culore, si au un aer sobru si afectat), faptul ca si-au creat tot felul de semne si simboluri etc. pe mine nu ma pot pacali ca ar fi si cu adevarat distinsi...
Ei sunt doar niste oameni care fac parte dintr-o grupare, atat si nimic mai mult...

Dar am precizat ca in interiorul unei grupari, unui mediu, distinctia tine de conventia acelui mediu... Este o banala conventie, atata tot... Iata, noi doi convenim ca de maine, daca nu purtam sabie cu ciucure si cu mai nu stiu ce brizbizuri pe ea, nu putem trece drept distinsi...
De acord, cu tot ce zici aici, nu am dreptul sa contest ca asa ar fi... Tu singur spui ca ai fost fascinat... Acest lucru nu poate sa-l nege nimeni... Dar asta nu dovedeste decat ceea ce spuneam: anume gradul total de subiectivism pe care-l activam cand vorbim despre "distinctie"...
Putem da chiar o definitie in acest sens: tot ce ne fascineaza este distins... Problema este ca nu pe toti ne fascineaza aceleasi lucruri... Asta incercam sa zic...
Evident, tu nu esti fascinat de mediul budist ci de cel masonic. Eu presonal nu sunt fascinat de nici unul din cele doua... Deci ce numeste budistul distins, pentru mine nu este, iar ce numeste masonul ca fiind distins, pentru mine iar nu este, ci sunt lucruri banale, ba unele chiar mai in rau...
Cum de altfel si putini masoni pot ajunge la ce poate un cleric...

Asta am inteles... Ce ii lipseste?! Cumva accesoriile sau imi scapa mie ceva?! Nu are tot doua maini si doua picioare in rest?

Religia este puternic contestata in lume in chiar esenta ei zilele astea, ori un mediu in care incertitudinea este prezenta este la randul sau un mediu incert.

Nu, aici faci o mare greseala si confuzie... Religia nu este contestata din interior ci din exterior, iar incertitudinea in interiorul ei nici nu exista... Ma refer la credinciosi evident...
Masonii stiu foarte bine acest lucru, mai ales ca lucreza cu sarg la asta... Ma rog, unii, e adevarat...

Tot mai multe glasuri acuza religia de sarlatanerie. Distinctia nu se amesteca cu asa ceva.

Pai exact ce spuneam... Acele glasuri nu sunt in interiorul religiei, ci din afara... Unele o sa le auzi chiar printre masoni... Prin urmare, este foarte ciudat sa afirmi ca ar afecta cumva distinctia doar pentru ca din afara, cineva nu este de acord, sau si mai rau, vrea sa discrediteze prin jocuri murdare... In acest caz, cui ii lipseste distinctia?

Masoneria in schimb reprezinta, cel putin la nivel declarativ, o organizatie deschisa care admite in randul ei multe categorii de oameni intre care se pot strecura cu usurinta si oameni cu adevarat distinsi.

Bine spus la nivel declarativ... Dar in fapt?! In fapt nu ma refer doar la ce fac unele persoane, ci chiar la principiile fundamentale ale lor?
Ok... dar nivelul declarativ are vreo valoare de distinctie? Este distins cineva doar pentru nivelul declarativ? De asta politicienii sunt distinsi cand semneaza cu stilouri Mont Blanc?!

Am deja un stilou Mont Blanc 147 Le Grand Traveller dimpreuna cu pixul care ii este frate (tot Le Grand) si strang bani pentru un Humbolt care m-a cucerit (circa 5000 de euro). Nu urmaresc sa imi "sparg" prietenii cu asa ceva ci o fac numai pentru mine.

Domnule banii tai, gusturile tale... Inseamna ca esti fericit cand iti poti satisface poftele..

Am un mare respect pentru autenticitate, unicitate si pentru arta.

Autenticitate, unicitate si arta gasesti si la un cioban in varf de munte cand isi face un fluier sa cante la mioare. Spune-mi te rog un stilou din acela Mont Blanc, este mai valoros decat un fluier facut de un cioban pasionat de munca lui? Prin ce este mai valoros concret?

No comment... Desi... Scuze... nu m-am putut abtine... Gata... serios...

In mediul ala care m-a fascinat si despre care ti-am vorbit nu obiectul este important ci atitudinea ta fata de el.

Cum vine asta, nu inteleg? Deci daca nu obiectul e important, tu pe ce arunci mii de euro?

Acolo, insasi faptul ca am ales sa fac sacrificiul de a imi achizitiona un astfel de stilou in loc sa imi ofer o saptamana de vis in Tahiti are semnificatia lui si ea este bine receptata si inteleasa.

Wow.. stiu eu... De cine este receptata si inteleasa bine? De sotia si copiii tai? Si cum le zici: "dragilor nu mai mergem in Tahiti unde am putea sa ne petrecem o saptamana de vis impreuna, ci imi voi cumpara un stilou cu banii de excursie"...?!!!
Glumesc...Scuze... Cu siguranta pustii vor aprecia acel stilou la adevarata lui valoare...

Pentru ca acel mediu are resursele si limpezimea necesare sa priceapa astfel de gesturi si sa le dea valoarea cuvenita.

Dar ai inteles ca sunt banale conventii, nu-i asa?!

Tu crezi ca eu as reusi sa "sparg" pe cineva de pa aici prin faptul ca mi-am luat un Humbolt ?? Ca am un inel ce imi atesta gradul 20 in Ordinul Masonic ??

Nu, ca noi nu suntem masoni si nu facem parte din mediul acela...

In fata ignorantei toate insemnele astea palesc si ce e inca si mai rau se transforma in altceva, in ceva urat.

De ex. pentru mine, cineva este ignorant daca intra in mediul masonic, ca membru in organizatie ma refer...Dar e doar parerea mea personala... Iar persoanele de fata se exclud...

Nu am spus nicaieri asa ceva. Au mare legatura insa pot exista la fel de bine si independent sau in alte asociatii care exclud distinctia. Cazul proetului budist si al mediului clerical (cu minime exceptii) sunt exemple bune pentru asa ceva.

Interesant este faptul ca cica, spun gurile rele nu eu, in masonerie nu poti intra daca nu esti credincios si nu crezi in Dumnezeu, indiferent in care, dar sa crezi intr-unul... Evident tot la modul declarativ... Si atunci cum de clericii nu sunt "distinsi", devreme ce si ei cred in Dumnezeu, unii chiar numai la modul declarativ, e adevarat....

...sau cu alte cuvinte o invitatie la reantoarcere in turma. In masa amorfa de cetateni gri..Asa cum ne vrea si religia o gloata comuna, turma de oi a pastorului, care sa foloseasca ceasul numai pentru a fi la curent cu ora, pixul numai pentru a completa hartoage si stiloul pentru a semna decalaratii sau petitii...asta dupa ce cu atata elocinta ne-ai citat parerea DEX-ului despre defintia distinctiei.

Pai conform DEX-ului, daca am un inel de 14K cu echer si compas pe el, costum si cravata, pot trece distins... Asa este?!

Nu mersi prietene...prefer sa raman aspirantul care bate la usa unei elite mai degraba decat un anonim searbad;

Nu am inteles inca despre ce elita vorbesti... Poate precizezi mai multe despre ea...

Mi-a ramas prea putin timp pe lumea asta ca sa mai imi pot permite sa il irosesc cu tot felul de fraieri.

Si atunci iti cumperi stilouri si butoni si cravate... Ziceai ca mai ai putin timp pe lumea asta... Crezi ca vei pleca cu multe bagaje dupa tine? Intreb si eu retoric...

Imi trebuiesc oameni de o anumita factura ca sa pot sa imi rezolv dilemele inainte de a pleca.

Si oamenii aia nu te primesc daca nu jucati X si O cu stilou de 5000 de euroi...

Draga The Dude, iarta-mi glumele proaste, dar ... tu chiar vorbesti serios?! Ok... recunosc ca nu m-am prins ca glumesti cu mine

Fi fericit ca te tin la curent cu demersul meu: ai numai de castigat

Multumesc

..acum nu stiu incotro sa ma indrept? ..sa mai scriu despre simboluri? despre distinctie? sau despre nika? ..tocmai doream sa va scriu despre alt simbol..BROSA ..........

"Din toate timpurile, femeile cu clasa, prestanta si stil, au reusit sa isi accesorizeze tinutele cu cele mai frumoase bijuterii.

Una dintre aceste bijuterii este brosa, elementul care confera mereu unei femei acea aura eleganta si pretioasa. Drept dovada a acestei afirmatii sta faptul ca brosa a rezistat din cele mai vechi timpuri si pana in zilele noastre, fiindu-i conferita aceeasi atentie din partea reprezentantelor sexului frumos.

Este adevarat ca trebuie sa stii unde sa o prinzi si cum sa o asortezi, insa, odata ce a inceput sa iti placa sa o porti, efectul este unul garantat.

O brosa poate sa puna in valoare reverul unui taior clasic, sau mai poate fi agatata pe umarul unei rochii de seara sau pe esarfa de matase.

Mai nou, conform ultimelor tendinte, o poti agata si pe un tricou alb, dar trebuie sa si stii cu ce sa o combini in materie de pantaloni sau de incaltaminte.

In ciuda faptului ca este un accesoriu care poate aduce stralucire si unei tinute banale, brosa nu este o piesa obisnuita....broşele şi medalioanele vechi dau un parfum de epocă ţinutelor şi, prin urmare, un aer misterios celor ce le poartă. Pentru doamnele care vor să adopte acest stil, magazinele de antichităţi ascund mici comori printre care camee rare, încrustate .."

adica stati..mai bine va scriu altceva ...hahaha

" Fostul secretar de stat american, Madeleine Albright, a recunoscut ca a venit in echipa lui Bill Clinton cu "arme secrete" pentru batalii diplomatice. Armele erau celebrele ei brose.
STATUT IN PIEPT
Saddam Hussein i-a dat, fara sa vrea, ideea unui nou limbaj, spunandu-i odata ca este "o serpoaica". Madeleine si-a infipt imediat noul "statut" in piept, aparand cu un sarpe-brosa la televizor. Apoi, i-a obisnuit pe toti sa-i citeasca mesajele in brose "

Eu port broşa şi la buzunar sau oriunde văd că "pică" bine pe taior. Mai merge şi la anchiorul sânilor - dacă pot spune aşa -, dar acolo nu are voie să aibă "concurenţă" (să fie şi un colier, de exemplu) . O mai pun şi la gât, pe bluzele care nu-mi permit colierul. În general, broşa e bine să nu fie "combinată" cu multe alte bijuterii, de fapt, dacă se poate, să fie singura bijuterie (poate o pereche de cercei asortaţi n-ar face mult rău...).
Mai am şi o broşă-colier pe care o iubesc mult şi e foarte şic.

Sunt la fel de serios ca un atac de cord my friend....



...si se mai spune "dar se educa". "Credinta" mea in insemnele distinctiei nu poate contamina nimic. Ea poate cel mult afecta ceva. Am pus cuvantul intre ghilimele pentru ca atunci cand vorbim de distinctie el este folosit in exces. Cand vorbim de religie termenul poate contamina mintile mai slab echipate si le poate chiar imbolnavi grav. S-a si intamplat si se si intampla destul de frecvent asta. In psihiatrie, boala a capatat chiar si un nume special: "Delir Mistic"



Aaa aa...Nu pot sa-ti dau voie la asa ceva. Eu receptez imaginea ta de partea astalalta a monitorului, si crede-ma de aici asa arata.
Din pacate nu suntem niciodata ceea ce ne dorim sa fim, ci ceea ce suntem perceputi ca suntem.



Nope...ca si in cazul tau am despre discursul meu insemne clare care imi confirma ca nu am alunecat in vreun exces. Mediul mi-le transmite permanent printr-un fel de feed-back de care eu unul tin intotdeauna seama.
Insemnele tale venite ca raspuns ce iti spun ???



Si totusi ei exista. Am amintit aici de Alexandru Paleologu, dar se poate spune si despre un Cuza, un Kogalniceanu, un Balcescu, un Iorga..si inca de atatia altii.
Nu este insa mai putin adevarat ca lumea masonica romaneasca de azi se afla intr-un mare declin si ca ea se afla intr-o mare criza de personaje verticale si/sau distinse.



Nici nu si-au propus sa pacaleasca pe cineva, dar sunt perfect de acord cu a doua afirmatie..O grupare si nimic mai mult. O grupare unde distinctia se regaseste doar accidental, cum am mai afirmat deja.

Acest topic a fost editat de The Dude: 19 Feb 2008, 03:39 PM

Noi am dezbatut asta aici mai inainte si am ajuns la concluzia ca ar exista si un altfel de distinctie care transcede convenientele stabilite intr-un grup sau in altul. Incercam tocmai sa ii stabilim insemnele care o anunta si care o identifica..



Iar afirmatia ta o mare eroare. Conventia nu poate fi niciodata banala..Am discutat si despre asta pe alte topicuri si am concluzionat tot acolo ca semantica si semiotica se ocupa cel mai bine de conventie spre exemplu, atunci cand, intre altele, ne ajuta sa comunicam..



Probabil ca de asta ai si cazut in capcana de a o considera "banala". "Conventia" noastra nu ar avea nicio valoare..Iarasi am pus termenul in ghilimele pentru ca l-ai utilizat gresit. In exemplul dat de tine nu e vorba de o conventie ci de o simpla intelegere. In sensul cel mai strict (DEX) tu ai avea dreptate, insa nu sta in puterea noastra sa impunem vreun insemn al distinctiei si numai sa ne pliem pe cele existente.
Case de moda cu mare traditie incearca de ani buni de zile sa impuna noi insemne de pe pozitii confirmate si justificate, fara insa prea mare succes..
Crezi ca am reusi noi doi acolo unde ei au dat chix ????



Exemplul cel mai clar de sofism: Nu tot ce ne fascineaza este automat distins. Premiza e falsa, restul judecatii corecte, insa rezultatul ei facut pe un fundament fals ii anuleaza corectitudinea.



Ba dimpotriva ...De unde ai scos-o ???
Ma fascineaza amandoua in egala masura si in moduri diferite..Intre diferentele pe care le fac unul are distinctie occazional, altul nu are aprioric.



Problema ta...Am vrut sa zic parerea ta, dar subconstientul meu a formulat mai bine..Ramane asa !!

Acest topic a fost editat de The Dude: 19 Feb 2008, 03:46 PM

Ai fi surprins sa afli cati preoti s-au alaturat Ordinului, mai ales la inceputurile lui, dar si imediat dupa reaprinderea luminilor.



Exact: accesoriile. Si papuasul, si pigmeiul si eschimosul au cu totii acelasi numar de maini si de picioare si totusi...
De ce avem mereu un sentiment de superioritate in raport cu ei ???
Sau poate tu nu il ai ???
De ce curtea regelui Frantei era atat de diferita fata de cei care locuiau curtea miracolelor de pilda ???
Nu cumva accesoriile celor de la curte ii faceau diferiti, nu cumva ele alaturi de purtarile lor alese ii faceau pe ei "nobili" si pe ceilalti "prostime" ???

Acum tu poti avea parerile tale despre aceasta clasa care a perpetuat cumva si dupa revolutia franceza, insa ea va continua sa fie ceea ce este indiferent de parerile tale. Iar daca parerile tale te indeparteaza de o clasa care a influentat profund chiar evolutia omenirii atunci ai datoria sa faci ceva in legatura cu ele..



Ba deloc prietene.
Stiu ca sunt vesti cutremuratoare pentru tine, insa eu le am "din strada", adica din locul in care ele iau nastere sau mai bine zis din locul in care se intampla lucrurile.
Calatoresc enorm de vreo doi ani incoace..Am zapacit punctele cardinale si am informatii care coincid de peste tot in povestea asta.

Masoni nu au nimic cu asta te asigur.
Masoni ignora biserica, biserica in schimb lupta cu Ordinul prin toate mijloacele pentru ca vede in el un posibil concurent.
Nu vreau sa mai discut despre asta aici; ar insemna sa atac biserica si sa fac exact ce am zis ca noi nu facem.



Nu sunt.
Ei doar maimutaresc un gest pe care l-au surprins la adevaratii oameni distinsi cu care au venit in contact intr-o situatie sau in alta.

.

Nope...Am alte standarde pentru fericire, si cred ca viata nu apartine celor ce pot ci celor ce vor.
Mai cred ca orice dorinta realizata e un inger cazut, si ca e mai bine sa privesti la vitrina decat sa cumperi.
Daca vrei putem discuta despre astea intr-un topic sui generis.

Achizitia stiloului ala intra in alta sfera a preocuparilor mele, alta decat cea a fericirii...probabil in cea a necesitatii sau in alta ce tine de ego....

Acest topic a fost editat de The Dude: 19 Feb 2008, 03:55 PM

Ciobanul din varful muntelui, in cel mai fericit dintre cazuri practica o arta naiva. Una lipsita prin definitie de calitate, traditie si cultura.
O arta naiva surprinde si cucereste prin spontaneitatea si prin naturaletea ei si nicidecum prin valoarea ei.
Nu zic ca n-ar avea valoare, insa nu valoarea ne impresioneaza la ea.

Stiloul de care iti vorbesc insa reprezinta arta...
Materialele folosite, simbolurile utilizate, temele sugerate la editiile limitate, tehnologia inglobata..E greu de spus cu exactitate ce.

Termini de ascultat Primavara lui Vivaldi si cineva iti cere sa ii explici ce ai simtit ascultand-o..
Sigur nimeni nu face o asemena neghiobie si totusi in cazul stiloului, sau a altor obiecte de arta facem asa ceva.

Fiecare intelege mesajul stiloului asa cum poate, nu asa cum ar vrea, iar cei mai multi aleg sa nici nu isi bata capul cu asa ceva.

Si ar mai fi ceva: mesajul ciobanului poate fi receptat ca artistic de catre posesorul stiloului..poate de el mai bine decat de oricine altcineva..
Dar oare poate ciobanu' descifra mesajul stiloului ??? Mai mult ca sigur nu !!
El abia incerca sa afle ce e cu sofranu' daca e sa dam crezare unui vechi proverb romanesc.




Nu le arunc.
Atitudinea mea poate fi inteleasa astfel:
Fiecare din noi cumparam lucruri pentru a ne satisface nevoile personale.
Cumparam salam, masline, compot, chifle si o seama intreaga de alte lucruri pentru a ne rezolva probleme de ordin trupesc.
Cumparam cu utilitate.

Dar cumparam si altfel de lucruri: tablouri, statuete, cercei, ceasuri, reviste glamour..si pe astea le luam pentru a ne satisface cu totul altfel de nevoi.
Ca vem si din astea destule.

Unul care cheltuieste un purcoi de bani pe un simbol, poate fi inteles ca un nebun, dar poate fi inteles si ca o persoana gata sa faca oricand sacrificii in detrimentul lucrurilor utile si in favoarea celor spirituale. Numai un astfel de om poate fi capabil de un gest suprem.
Crezi ca gestul eroului de la Mraton ar mai fi fost posibil daca in inima acelui om nu ar fi existat deja o dimensiune care sa ii permita sacrificiul de la ceva ??..pana la urma de la orice ??



Familia mea ma va intelege corect pentru ca ea este familia mea. In familia mea toti vor intelege exact de ce am facut asta, pentru ca ei sunt ai mei dupa cum eu sunt al lor. Nu va ramane nimeni fara excursie pentru ca banii de stilou nu vor insemna restrictii pentru ei. Vor fi numai din FSN-urile proprii.
Avem mare grija unii de altii in familia mea, in niciun caz nu as lua ceva ce li se cuvine ca sa imi satisfac eu vreo toana.



Pentru ca asa cum am mai zis nici unii nici altii nu sunt prin definitie distinsi. Masonii pot fi ocazional distinsi iar clericii niciodata prin insasi esenta misiunii lor. Ei nu se limiteaza la a crede ci ei propavaduiesc..Ei au transformat religia in meserie, au inventat dogma, impunerile, amenintarile cu viata de apoi.
Ei s-au substituit divinitatii pe pamant.

Da, masoni trebuie sa creada in existenta unei fiinte supreme oricare ar fi ea.
Nu, ei nu propavaduiesc nimic.

Acest topic a fost editat de The Dude: 19 Feb 2008, 04:16 PM