"If you are not sure what or who you need to give up, trust that what will be will be, and will ultimately be to your benefit. ... don't give up, lose heart or change direction when you are so close to the finish line. ... Don't allow others to influence you too much with what they want you to conform to, be true to yourself."

Deci adica io dupa mnezo stie cate beri...1,5 sau doo, fac ce am chef. Am dat un meaj lui C. sa-l intreb daca mai traieste, dupa ce ma tandeam ca Ge. e dragut. Damn, eu la bautura sunt un pic irationala. Asa, si?! Fac ce vreau, daca vreau, becaus I'm me.
As putea sa editez textul de mai sus ca am tot amestecat litere, da' ete ca nu am chef. Because of reasons.
Nu prea'ntelege eu la ora asta cine sunt, de unde vin si unde ma duc...si e foarte bine asa. Nu stiu, nu-mi pasa si cre ca tocmai de-aia ma simt bine. Spiritualitate? Materialism? Oh just shut the fuq up and be silent. Or talk, whatever. Ale naiba taste cum sunt ele puse fix una langa alta!
Just be true to yourself. Reguli? Alea din capul meu. Consistenta si valabilitatea lor? = 0. And life just is. ce ma dore pe mine de a nu sti sau a sti? Cine e "mine"? Cine itreaba? De ce? Ete, mah, ca nici ametita nu incetez sa ma intreb asta. Si nu se termina cand voi primi raspuns, ci cand moare intrebarea. Adica eu, ca eu sunt inttebarea. Si cum sa mor daca nu m-am nascut niciodata? Si de unde e setea asta dde cunoastere? Apa de ploaie. Te cunosc de undeva. Asa, si?! "We must learn from others, but we must also forge our own path."
Da' daca eu sunt doar un vis, cine ma viseaza? Si de ce? Si de ce vreau sa aflu? Decedecedece De ce exista intrebarea asta? Furnicile, care actioneaza ca o constiinta colectiva cand isi fac cuibul si il administreaza, fara sa aiba un lider. Pur si simpu se comporta ca si cum ar avea o minte comuna. Logic.
Serios: http://www.iflscience.com/plants-and-anima...heir-priorities

jur ca nu mai stiu ce-am gandit atunci ! acum eu cred ca am vrut sa spun de fapt sa ramai copil(a) in sensul in care poti face acest lucru - fizic e cam imposibil dar in planul mental cred ca este posibil .


In alta ordine : nu incurajez consumul de alcool . Cred ca este o idee proasta sa bei de unul singur si mai cred ca trebuie sa ai o stare buna adica sa nu bei "de suparare " sau de plictiseala . Tare fain e sa bei in compania unor prieteni vechi si buni cu care sa petreci pe langa multe aberatii se nasc si conversatii spumoase si memorabile ! Maica Tereza nu sunt si nici nu judec e doar un sfat .

Nu stiu de unde a reiesit ca as fi baut singura sau ca am baut de suparare/plictiseala. Am fost in oras cu niste prieteni, cu scopul initial de a bea ceai, ca nici eu nu incurajez consumul de alcool si nici nu-mi place gustul. Dar ne-am hotarat ca ceaiul merge cu bere.

Maturitatea...n-am gasit pe nimeni care sa o defineasca in mod relevant si complet. Eu as spune ca e o stare in care privesti lucrurile cu inocenta unui copil, dar naivitatea e inlocuita de intelepciune. Crisparea sau seriozitatea(pe care unii oameni le poarta cu mandrie, pastrandu-le si daca le zici un banc bun) nu le vad ca fiind un semn al maturizarii. Eh, oameni si oameni, fiecare cu damblalele lui.

Acest topic a fost editat de leirn: 25 Nov 2013, 06:44 PM

Si deci ...prioritatile, vreo doua-trei sacrificii ale unor mici placeri si ar trebui sa iasa proiectele. Toate. Where it's a will, it's a way.

eu nu ziceam de tine acolo.... ziceam in general despre consum - daca asta s-a inteles scuzele de rigoare !
ca sa inchid subiectul : exista niste vinuri cu gust divin . Cand spui ca nu-ti place gustul te referi la bere sau in general la orice tip de alcool ?

am vrut sa-ti trimit mesaj - privat dar hanul nu ma lasa .... mai incerc !

Ah, eu am crezut ca de mine zici. Ce-nseamna comunicarea scrisa, dom'le!

In general nu-mi place alcoolul, nu imi plac nici gustul, nici senzatia din corp dupa ce beau. Daaar, imi place sentimentul de plutire si detasare. Bere, vin sau altceva, cand le beau, le beau repede sa nu simt gustul.

Ce vin ai descoperit cu gust asa fain?

o sa trimit mesaj cand se rezolva pb pe han adica pm si sticla cu vin insotita de scuzele de rigoare


noapte buna!

''V-ați întrebat vreodată de unde provine celebra expresie In vino veritas? La fel ca toată lumea, și eu știam despre ea că este o expresie de origine latină, care înseamnă “în vin e adevărul” – cu semnificația că licoarea bahică dezleagă limbi atunci când este consumată, făcându-i pe oameni să mărturisească lucruri pe care altfel nu le-ar fi spus sau recunoscut.

La o cercetare rapidă însă, am aflat că In vino veritas are o expresie omoloagă și în limba greacă: En oinōi alētheia, care apare consemnată atât în istorisirile lui Pliniu cel Bătrân, cât și în cele ale lui Erasmus. De asemenea, Herodot povestește în însemnările sale că la persani exista obiceiul ca, în cazul în care luau o decizie sub influența vinului, să o reevalueze și după, adică în momentele de trezie.

Un alt istoric celebru, Tacitus, amintește despre un alt obicei, de data asta al popoarelor germanice. Acestea, spune el, obișnuiau să își țină întotdeauna consiliile în stare de beție, pentru că, potrivit credințelor lor, nimeni nu putea să mintă sub influența alcoolului.

Continuarea expresiei latine este mai puțin cunoscută: In vino veritas, in aqua sanitas – În vin e adevărul, în apă e sănătatea. La nivel public, prin timp, se pare că și-a făcut mai mult loc doar prima parte a sa. Poate pentru că oamenii au luat din ea ce le-a fost mai la îndemână și ce le-a scuzat sau încurajat mai mult acțiunile." de pe www.bistromargot.ro

Asta nu stiam. Mersi de info.

N-ai de ce a te scuzi, ca n-ai gresit cu nimic. Eu chiar sunt curioasa ce fel de vin e ala, ca poate l-oi degusta si eu.

Azi-noapte am visat mai multi serpi, era cate unul la fiecare pas - si vipere, care mergeau undeva toti. Ma uitam pe unde calc, sa nu dau peste ei. La un moment -dat constat ca unul era pe sub hainele mele. L-am scos si l-am aratat celorlalti, ca stiam cum sa-l tin sa nu ma muste. Oricum nu era veninos. L-am pus pe pamant sa mearga in treaba lui.
De-a lugul timpului am mai avut vise cu serpi - de obicei multi sau foarte multi. Tin minte un vis in care era un camp plin cu serpi, de nu vedeai iarba. Nu stiu ce inseamna, ca mie imi plac serpii. Nici in vis nu mi-e frica, doar ca devin foarte precauta. Ma simt ca si cum de mine depinde daca patesc sau nu ceva. Poate ca mi-e frica constient ce ceva ce inconstient imi place? Nush...mai analizam...

Cum lucram eu azi fara alte preocupari, imi vine in minte un gand: "Daca Existenta vrea sa vad si sa simt, daca vrea sa tratam cu respect tot ce exista, de ce lamea nu a bifat optiunea de a vedea nevazutul atunci cand a creat omul?!" Bun, vrei ca eu, care de fapt sunt TU, sa fiu constienta ca nu exista separare. OK. Si atunci, de ce nu ma lasi sa vad nevazutul decat cand si cat ai Tu chef?! Nu pricep aceste misterioase cai ale Universului. Si stii de ce? Pentru ca Universul nu vrea sa le pricep, ca daca ar vrea, le-as pricepe. Si cand o vrea, o sa le pricep. Pana atunci, pot sa fac eu ce-oi vrea, nu depinde de mine. Si-atunci ce-i cu atata gargara?
Pai serios. La fel si cu iluminare-ce-o-fi-aia. Daca trebuia sa ma aflu in starea de iluminare, eram in aceasta stare si gata. Vorba vine, ca de fapt suntem deja iluminati bla-bla-bla. Asa-s satula de teorii...da' tot intre ele ma invartesc.
I QUIT! Da. I JUST QUIT. QUITQUITQUIT! But I never quit. Oh but I have all the freedom to do whatever I want. Numai ca nu exista asa ceva ca "I want", e "voia Domului" cum ar veni. Si daca I QUIT, oricum nu o sa pot daca Existenta nu vrea. Si daca continui, oricum nu ajung unde vreau pana nu vrea Ea. Deci nu are rost sa ma stresez eu cu iluminari si neiluminari, pierderi au castiguri, spirituale sau materiale. Am o obsesie in a acumula cunoastere. Asa, si?! TU m-ai facut asa, deal with it! Deci, draga Existenta, eu nu ma mai stresez sa ma schimb. Daca ma vrei altfel, fa-ma altfel. Eu m-am saturat sa ma pish contra vantului. Do whatever YOU want. De parca tre sa dau eu aprobarea. Ce teatral suna ce am scris. For the fun of it.

E tardiv acum...serpii in vis inseamna situatii complicate ce devin actuale si intra in rezolvare...cand sunt inofensivi, ori nu iti produc teama e vorba doar de o rutina, cand insa iti apar ingrozitori, povestea pe care o anunta e una care te va afecta...


PS...mai multe consideratii pe tema asta, pentru tine personal, in topicul meu "My Secret Life"...acolo, pentru ca o sa mai am nevoie de ele si trebuie sa stiu de unde le iau...

"Follow what feels light inside of you, follow your heart. Rise above the fear and know there is nothing to be afraid of. We are infinite Beings, here for joy, and bliss. We live in abundance....Remember??... Have confidence in yourself, in your path, and in in the assurance of success. The possibilities are endless, expect the miracles to unfold! " Ask and you shall receive!

Ma gandeam azi...pot trece cu vederea orice cainilor. Sau pisicilor. Nu mi-e frica de ei pentru ca orice ar face, nu as face o problema din asta. Cu oamenii e altfel, nu e asa neconditionat... Daca ar fi, nu ar mai fi atata drama in lume. Nu ne-am mai teme unii de altii. Maybe love is the answer.

"In farmacii au aparut noile prezervative , cu vapori de mentol si eucalipt, impotriva guturaiului si durerilor in gat."

Dar dilema continua sa existe: Oare există Arborele de Cauciuc de Iarnă?

Visul de sambata: O. era bolnav. Azi a dat telefon ca nu vine pentru ca e bolnav. Ceea ce ma face sa ma gandesc la culmea viselor premonitorii: sa visezi visul pe care il vei visa maine.

Visul de azi-noapte: nu mai aveam mult de trait, vedeam ca am par carunt. - Mi se trage de la filmul cu vampiri, in care Katetrine are par carunt si e pe moarte. Da' cre ca scapa ea cumva.

E misto: La o ralingita nu poti sa mai povesti prostii

Alaltaieri noapte am visat ca eram acoperita cu ceva lipicios, dulce, comestibil. Trageau viespile la mine, una se pusese pe mine, alta ma gasit-o in chiloti, dar nu m-au intepat.

Azi-noapte am visat foarte multe albine, erau stupii cuiva. Era si zmeura pe-acolo, am mancat un bob. Apoi trebuia sa traversez poiana, sa ajung la prietenii mei, de partea cealalta. Si erau multe-multe albine, peste tot. Mergeam si speram ca ele sa-si urmeze traectoriile lor. Stupii erau undeva in stanga, in dreapta erau tufe de zmeura. Si flori pe jos, dar nu le vedeam neaparat, stiam ca-s acolo. Am trecut poinita si nu m-a intepat niciuna. Apoi ma uitam la stupi si ma miram ca de ce-s asa multe albine. Si nu erau multi stupi. Faceau un zgomot puternic si parca erau cumva aurii. Subliniez faptul ca faceau un zgomot mare.

Ce drq oi fi facut io aseara, totusi/ Stiu sigur ca ne-am dus si am cerut "pizza la geam", ca vroiam sa o mancam in aer liber pe centru. Le crazy people. Ca sa-mi fac orele de somn, ar trebui sa ma trezesc la 12, dar eu m-am trezit de la 10:30. Dorm mai tarziu, acum nu mai pot.
Am o bratara din ceva cristale neidentificate, mi-am luat-o eu ieri. Tre sa iau cadouri. Carti, maybe? Oi vedea... Ah, si tre sa-mi iau si mie cadou, azi ma duc.
Sa-mi iau bicicleta prin februarie sau mai devreme? Nu ma atrag in mod deosebit sporturile de iarna, in afara de dat cu sacu'. Mi-e dor de sala, vreau la qigong, vreau la aikido. Judo n-am facut, dar e interesant. Mai e stilul ala, kyokyshin, dar filosofia pe care s=a fondat mi se pare cam superficiala.
Nu mai am un punct anume de reper cu care sa ma compar cu oamenii pentru ca ceea ce mi se parea cel mai important in lumea asta, respectiv cautarea spirituala, mi se pare la fel de importanta ca dorinta de bunastare materiala. Adica totuna. Si ma bucur. Pentru ca ma saturasem sa resping oamenii pe criterii din astea. Ce mi se pare important e "to be open minded". Si sa fii viu. In rest, oricum nu tine de noi. Control is just an illusion.
Imi place meseria mea. I will be a great motherfucker!


Acest topic a fost editat de leirn: 14 Dec 2013, 11:24 AM

Azi-noapte iar am visat albine. Eram la ai mei si iesiera din stupi pentru ca era prea cald. In vis stiamc a e decembrie si ca nu ar trebui sa fie chiar asa cald. Si nu inteleg de ce e a 3-a oara in ultimele zile cand visez albine. Sunt multe, bazaie, ma fac sa fiu un pic stresata, da' isi verde fiecare de treaba pan la urma.

Am visat azi-noapte ca omoraem 300 oameni. Imi notam numele lor in carnetel. Erau parte din ceva si cumva trebuia sa ii omor. Nimeni nu avea cum sa stie ca eu am fost, eram profi. Dar ma mustra constiinta si ma gandeam sa ma predau.
Am mai visat ceva cu o padure, fugeam de cineva parca, ma tineam de copaci sa nu cad, si nu cadeam, si cu un fel de inversare a gravitatiei, puteam sari in lateral cu niste aburi, nush sa explic. Era fain, oricum. Sunt amestecate ceva ganduri inconstiente care mi-au trecut prin cap cu chestii pe care le-am vazut ieri. Acum ca ma gandesc, am mai visat ca fugeam de cineva si ma tineam de copaci sa nu cad, ca eram in padure si trebuia sa urc o coasta. Tinanu-ma de copaci, am reusit, dar erau din ce in ce mai subtiri. Da' tot am scapat. Devreme ce e o chestie recurenta, o pun pe lista elementelor de interpretat.

Cadourile astea...mai am sa iau familiei, cu prietenii am rezolvat. Tre sa fac azi curatenie generala, sa prepar niste creme si sa bantui prin oras. Maine plec la munte si vreau sa gasec curat cand ma intorc. E nice feeling.


Acest topic a fost editat de leirn: 22 Dec 2013, 12:08 PM

Maybe I'll always have a thing for G. . L-am visat azi-noapte. Trecusera ani, avea un baietel. Ne reintalinsem si eram atrasi unul de altul, ne sarutam, ne tineam in brate, dar parca el trebuia sa plece, il simteam cumva la distanta/inchis iar eu...nu mai stiu cum simteam. Am analizat: nu as vrea sa reluam relatia. Suntem prieteni buni si atat. El are pe cineva, eu nu-l vad ca iubit, dar e o legatura. Eu am pus punct relatiei si simt ca trebuie sa merg pe drumul meu, fara el din punctul ala de vedere. Ciudat vis. Poate reflecta doar dorinta mai mult sau mai putin inconstienta de a fi cu cineva.
Si nu inteleg de ce noi, oamenii, vrem sa avem o relatie, or else. Si n-am chef de filosofii si bulshituri cu "asa suntem facuti, ca barbatii si femeile se atrag, suflete pereche bla-bla-vla". Chiar nu am chef sa aud parerea nimanui legata de subiect. Vreau sa descopar pe cont propriu ce-i cu dorinta asta de a fi langa cineva si de ce credem ca fericirea ne-o poate aduce alta persoana.

S-a adeverit visul cu albinele, ala in care era atat de cald ca ieseau din stupi. Am visat si ca vin ceva extraterestrii, mai demult. Waiting... Wow, acum mi-am amintit: am visat-o pe vara-mea ca plimba un caine gri, slab, era al ei, dar ii lipsea un membru. Azi a dus-o pe bunica ei la spital. Ma enerveaza uneori visele astea premonitorii, pentru ca de multe ori visele sunt doar vise, iar eu nu stiu ce sa mai cred.
Cand am venit la ai mei am avut aceasi loc in autobuz cu o fosta colega de ap., A. . Tipa pe care am visat-o fara sa o cunosc, in anul I si pe care am vazut-o in realitate 6 ani mai tarziu. Am povestit 3 ore.
Nush ce planuri are Existenta, dar pe cat de criptice sunt, pe atat de evidente uneori. Si eu? Eu am nevoie sa sharuiesc cuiva apropiat despre cum imi bag eu *** in tot ce pana acum am declarat a fi adevaruri supreme. Dar cineva-ul ala trebuie sa fi trecut prin ce trec eu, altfel nu intelege.

Mah, cainele avea doar 3 membre, din 4. Familia aia e compusa din 4 persoane...deocamdata. Sa-nteleg ca bunica ei o sa moara? Nici nu stiu de ce e la spital, tre a verific. Si nu pricep de ce tre sa visez toate chestiile astea. Am nevoie de un "expert".
"Vise, fiica mea, vise." Hope so...

Bunica lui A. e ok, dar ei ii era frica sa nu moara, se pare ca are o fobie cu asta. Deci ce am visat eu nu a fost neaparat evenimentul, cat emotiile ei. Am constatat ca pot da heal emotiilor oamenilor. Mi-ar placea sa iasa asta fizic, rapid, pentru animale...
Pentru animale simt instant simpatie. Cu oamenii am retineri uneori. Where did we go wrong? Si animalele pot fi periculoase si pot rani, la fel si oamenii. Dar cu ele e altceva. Lor le pot ierta orice pentru ca... ? Oh well, ia sa dorm, ca maine am de colindat cu ai mei prin vecini. Ma abtin sa ma imbuibez cu toate prostiile, da' la vecini e altceva dom'le!
Merry Xmas!

La Multi Ani !

Desigur, de 2014.....dar urarea asta e pentru ziua ta..



Noroc....Lerin...e cel mai bun din toate.....noroc !

Acest topic a fost editat de The Dude: 1 Jan 2014, 08:46 PM

Saru'mana de urari! La multi ani si tie!

What if I told you...fobiile sunt reflectarea celei mai adanci frici, pe care nu stim sa o scoatem la suprafata altfel decat sub forma unei fobii, iar starea pe care o da obiectul fobiei e de fapt reprezentarea subconstienta a acelei frici.
Oare totul se rezuma la frica de moarte? Oricat de mult ai vrea sa acoperi bullshitul cu filosofii si teorii frumoase, dorinta de iluminare nu e altceva decat reflectarea neacceptarii conditiei curente(umane), care are ca si caracteristica posibilitatea suferintei. Altfel spus, dorinta de iluminare e fuga de suferinta. Dar de ce fugim de suferinta? Daca o iei din aproape-n aproape, constati ca se ajunge la frica de moarte. Oricum ai lua-o, logic si psihologic, la frica de moarte se ajunge. DE CE ne e frica de moarte? Oare toate problemele noastre se rezuma in final la frica de moarte?
Inclusiv frica de singuratate e frica moarte. De la frica de singuratate se ajunge in cele din urma la frica de esec si frica de durere, iar durerea e asociata cu moartea. Creierul semnaleaza asta prin trezirea instinctului de supravietuire atunci cand ne doare ceva, undeva. I se declanseaza butonul "survival mode", fie ca ne taiem la deget intr-o coala de hartie sau tocmai ne mananca ursu'.
Mdeci, de unde ni se trage acest instinct de supravietuire, care e de fapt nevoia de a evita moartea? Da, natura lucrurilor bla-bla, dar DE CE?

Vorbeam eu despre relatii libere pana acum 2 ani, o tineam pe-a mea ca nu-s ok relatiile clasice, ca oamenii tre sa fie liberi etc. etc. In continuare sustin ca omul tre sa fie liber, ca nimeni nu are dreptul sa-i spuna ce sa faca, unde si cu cine. Dar daca e intr-o relatie cu cineva, tre sa SIMTA ca nu mai are de ce sa fie si cu alte persoane. Ori esti alaturi de o persoana 100%, ori nu esti deloc.
Mi-am schimbat viziunea la capitolul asta. Nu exista asa ceva ca relatie fericita in care unul din parteneri sa mai fie si cu altcineva. Daca esti alaturi de cineva te implici total. Daca mai ai si alte relatii extra, nu poti da 100% in niciuna, nu poti fi sincer si nu prea ai ce cauta langa cineva care vrea lucruri serioase. Ca sa vezi ce inseamna experienta... A trebuit sa primesc ce am cerut ca sa vad ca nu de aia am nevoie.
Acum? Acum nu mai resping ideea de casatorie; nu ma intereseaza actele, ci ideea in sine, de implicare, de responsabilitate, de a face lucrurile pe fata, direct si cinstit. Bineinteles, cu persoana potrivita. Mai bine singur decat intr-o companie nepotrivita, citat din ZaDude.
Mdeci cam asa m-am schimbat eu in ultima vreme. Sustin totusi ca cine e langa mine tre sa aiba preocupari similare, altfel nu putem comunica, iar o relatie fara comunicare nu e relatie.
Am invatat sa tai in carne vie, sa spun de la bun inceput daca si ce vreau. Take it or leave it. Viata e prea scurta pentru minciuni si masti.

acu am si eu ce pune in rama


ahhh, adaca oameni ar intelege adevarul asta atat de simplu si atat de la indemana ?
e cumplit de chinuitor si de inutil sa joci mereu tot felul de roluri, si sa inventezi tomberoane de neadevaruri numai ca sa ascunzi in spatele lor o persoana de care oricum n-ai cum sa te desparti niciodata in viata...care oricum te va insoti mereu si pretudindeni, si care oricum va sfarsii prin a iesi la lumina mai devreme ori mai tarziu..


de ce sa imi fie rusine cu ceea ce sunt..?....de ce sa incerc mereu sa propun pe altcineva apropiatilor mei..??

nu-i mai bine sa ma impac cu mine, asa cum sunt..?...."sa fiu eu insumi ..colo si aici, in lucrurile mari si'n cele mici" ?

+ ca e obositor sa pretinzi ca esti cum nu esti. Merge o perioada, dar mai devreme sau mai tarziu lasi garda jos si adevarul iese la suprafata.

Un vis din noaptea 5 spre 6 jan.:

Am visat ca cineva o ataca pe mama si aveam nervi pe ala si am sarit sa o apar, cu o bata. Am reusit.
M-am trezit, apoi am visat ca il scanam pe filul cel mic al Deliei, neam cu mine, si avea ceva la plamani pentru ca era trist ca ai lui nu-s in tara. Simteam tristetea lui si tuseam ca el, ma ingrijora. (in realitate l-au luat cu ei, thank god) Eram in statie in timp ce faceam asta, apoi pierdusem un autobuz, 12, dar era bine pentru ca soferul nu mergea cum trebe cu el, ca si cum era beat, si a facut accident. M-am dus la autobuz sa vad daca e cineva ranit. Ziceam sa sune salvarea. Nu era nimeni ranit, erau toti ok, dar nu o gaseam pe vara-mea A.. Stiam ca si ea e ok, totusi. Aveam nervi pe sofer si-l certam.
Apoi am visat ca eram gravida, dar parca nu eram eu, parca era mama. Si nu-mi placea sentimentul si nici nu intelegeam de ce sunt.
Dup-aia am visat-o pe D. care se juca la laptopul meu. O certam pentru ca nu stia sa-l tina, apoi am vazut ca mi-a stricat ceva pe la fire, dar la suprafata, imbracamintea aia de cauciuc. Firele mai aveau fiecare cate un strat din ala protector, deci erau ok. Dar tot aveam nervi pe ea si am certat-o si nu i-am mai dat voie sa se atinga de el.
Per total, in visele astea numitorul comun e ca aveam grija de oameni, aveam nervi si ma ingrijorau chestii. E posibil sa fie rezultatul faptului ca l-am scanat pe L. si ne gandeam ca are ceva la ficat, iar eu ma intrebam ce stari i-au produs asta. Poate ca nervii din visul meu sunt ai lui si-i are destul de des, ceea ce ar explica cum simte si cum e afectat fizic.

Poate ca e reflectarea oboselii din ultima vreme.

Alaltaieri am vorbit cu Co., dupa mai bine de 1 an. Am facut pace.
Azi-noapte am visat ca eram intr-un autobuz care urca si cobora un drum gen Transfag/arasan, mergea foarte pe margine, vedeam padurile, vai abrupte, apoi un fel de rau mare, sau chiar marea. Era foarte frumos, dar si foarte periculos, puteam sa murim mergand asa pe marginea drumului. Dar eu simteam sa let, go, mi se spunea sa enjoy the ride. Si aia faceam, apoi imi imaginam cum ar arata ultimele momente inainte de moarte si m-era un fel de frica-alerta.
Oricum nu aveam niciun control, tot ce puteam face era sa admir peisajul, dar teama de ce s-ar putea intampla strica momentul. Din cand in cand reuseam sa ma relaxez si era frumos. Un vis care reflecta destul de bine cam cum e in viata. Nu avem niciun control.

Iar Existenta e dincolo de spatiu si timp. Hai sa o numim d-zeu, pentru o mai usoara intelegere. E Omniprezenta, Omniscienta, Omnipotenta. Nu are dorinta de a se cunoaste,pentru ca cunoasterea nu poate exista in afara de timp si spatiu. Nu stau a explic acum, dar daca o iei logic, pur si simplu constati ca e pointless. Apoi, exista materie care nu e formata din atomi, e altceva ce noi nici nu stim sa concepem. Toate astea si multe altele ma fac sa ma intreb....care-i faza, pan' la urma? Daca Existenta vrea sa fiu intr-un fel sau sa fac ceva anume, asa va fi, nu ma pot EU opune, pentru ca sunt total in puterea ei, pentru ca sunt inclusa in ea. Ideea de greseala n-are niciun sens. Si totusi, ma straduiesc sa do my best, pentru ca altfel nu stiu cum.

Din punct de vedere al omului colectiv(in viziunea mea - partea cu omul colectiv e raportarea termenului la organismul pe care il formam), maturitate inseamna capacitatea de asumare a responsabilitatilor si capacitatea de a ii intelege pe cei din jur. "Asa, si?!"

Mai vroiam sa scriu ceva, da' am uitat, asa ca am scris fara absolut niciun rost ca vroiam sa scriu, comentand apoi despre ce inseamna asta. Ce ati mai facut maine? )

Vreau sa inteleg oamenii, dar inca ii judec. Asta inseamna ca inca nu inteleg cum trebe, desi rationamentele sunt corecte. Adica inteleg, dar nu pricep.


Acest topic a fost editat de leirn: 27 Jan 2014, 10:28 PM

Ma gandeam eu mai demult, dar acum parca e mai clar: reactionez...special in cazul in care iau la cunostinta de situatii care ma socheaza sau cu care nu-s de acord. Ma uitam la un film in care ea ii povestea lui ca her first time a fost cu fratele ei. Ma uitam in continuare, asteptand sa vad ce se intampla. In viata reala as fi reactionat exact ca el: calm, netulburat, cerand detalii. Adica eu asa fac, nu sunt socata, sunt extrem de atenta si calma, discut cu persoana respectiva despre cum se simte, cum percepe etc. Dar, deep inside me, e o voce mica, foarte mica, ce spune: "You did WHAAAAAAAT?!" Iar eu o ignor. Adica vreau sa par ca nu judec, dar e acolo, un pic de sambure de judecata, pe care il procesez cand sunt singura. Ce chestie....

Acest topic a fost editat de leirn: 1 Feb 2014, 01:17 PM

Huston, we have a problem. Ceva m-a schimbat. Nu mai vad sensul in a discuta chestii spirituale. Ce e Universul, ce e meditatia si de ce trebuie sa o facem. Pentru ca sunt simple speculatii. Merita discutate chestii practice, gen cum sa faci o supa, cum sa stai in zhuang, cum sa vindeci o durere de cap prin tehnici energetice sau cum undele sonore si formele geometrice nu-s separate. Merita sa zici bancuri. In rest, tacere. Ce draq ar mai fi de spus? Si totusi simt nevoia sa vorbesc, asta e un paradox.Nush, dom'le, nush cum sa mai abordez toata treaba.

Ma gandesc si la partea profesionala...o duc bine, dar vreau mai mult. Vreau excursii exotice, vreau case, vreau parfumuri. Si vreau sa le am castigandu-le eu insami. Iar asta o asociez cu evolutia spirituala. Pentru ca bunastarea o asociez cu a sti sa traiesti in lumea materiala, a o accepta asa cum e ea. Ma refer la bunastare obtinuta asa cum vreau eu, din motivele de mai sus, nu la a avea bani si a fi gol pe dinauntru. Nush cum sa explic...adica sa vrei sa ai, dar nu pentru ideea in sine de a avea, ci pentru a cunoate mai bine lumea in care traiesti, pentru a o accepta in totalitate. Ah, si pentru ca e cool.

Noah, in conditiile prezentate, eu...eu unde ma aflu? Nu mai stiu cum sa ma raportez la ceilalti si nici cum a ii raportez pe ei la mine. Poate aia e ideea... Cred ca ma deranjeaza ca nu mai stiu cum sa ma compar cu altii. Ce credeam eu ca ma pune pe un piedestal, nu ma pune nicaieri. Pur si simplu asa stau lucrurile. Nimeni nu e pe niciun piedestal. Nici eu nu sunt sus, nici altii. E fiecare cu p**a ma-sii, cum ar veni. Si asta ma bulverseaza, pentru ca oricat ma dadeam eu inteleapta, in realitate ma comparam cu altii si ii consideram inferiori pe baza anumitor criterii. Acum nu mai consider pe nimeni nicicum...in cea mai mare parte a timpului. Ata e ceva nou pentru mine.
Da, am fost egoista, infumurata, insensibila, neatenta. Si inca mai am momente. Mai rare, dar nu pentru ca as fi schimbat ceva la mine, ci pentru ca inteleg mai multe. Si iar ma intreb de ce tre sa ma agit eu? Si iar ii transmit Universului ca sunt exact asa cum m-a facut El si ca ma schimb exact cand vrea El. So, what's the point? Cine-s eu sa judec si sa spun daca e alb sau negru?! Un simplu pion. Aveam mai demult probleme cu asta, dar acum accept ca aia e. Si Soarele e un simplu pion, Universul insusi e o piesa minuscula dintr-un puzzle mai mare. Marimea nu conteaza, nuuuu?

Vorbeam azi cu G. de casatorie si despre copii. Si nu, nu vreau copii pentru ca nu vad niciun motiv sa ii fac, in afara de motivele egoiste gen "sa nu fiu singura, sa am pe cine iubi, sa fiu in randul lumii". Ar fi un motiv, totusi: daca intalnesc pe cineva care sa ma faca sa vreau sa imi combin energia cu a lui intr-un mod atat de profund incat tre sa materializam chestia asta intr-o fiinta vie, independenta de noi. Sa cream impreuna. Poate ca asta e si ideea, poate ca aa ar trebui sa vina pe lume copiii de fapt. Noah, in situatia asta poate ca ar fi mai probabil sa vreau. Altfel, suntem prea multi pe planeta, nu am de ce sa vreau a perpetua specia.
Cel putin acum sunt de acord cu notiunea de relatie.

Tre sa fiu mai atenta cand sunt la pms, pen' ca sunt zenzibila. Ori ma enervez repede, ori dezvolt pasiuni din nimic. Noroc ca stiu sa ma controlez.
Cica moartea te face nemuritor. Bullshit. Pe testate. La ora asta as refuza si imortalitatea, si scrisoarea de la Hogwar/ds, si initierea in orice taine oculte. Pentru ca vreau Cunoastere reala, din aia in care Tu mori, nu mai ramane nimic din ce ai fost, ce esti sau ce vei fi. Pentru ca atunci cand cunoasterea reala e prezenta, tu incetezi sa mai existi. Bah, ce am zis-o. Stiu ca asa e, simt, dar uite-ma aici, existand si nestiind ce rol am eu un Univers.

Acest topic a fost editat de leirn: 2 Feb 2014, 09:01 PM