HanuAncutei.com - ARTA de a conversa!
Haine Dama designer roman

Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )

> Vrei si tu un Jurnal?

Daca doriti si dumneavoastra un Jurnal, trimiteti un mesaj in acest sens in cadrul topicului Detalii Forum.
Nou: Autorul unui jurnal are dreptul de a decide ca un mesaj scris in cadrul Jurnalului sau de catre altcineva sa fie sters. Daca doriti acest lucru, trimiteti-mi un PM cu adresa mesajului in cauza si acesta va fi sters (bineinteles, atat timp cat nu se exagereaza).

4 Pagini V  < 1 2 3 4 >  
Reply to this topicStart new topic
> E-uri, [Cronica lui data'q]
Data'q
mesaj 20 May 2007, 12:26 AM
Mesaj #71


Clopotar
******

Grup: Admin
Mesaje: 4.348
Inscris: 17 September 04
Din: Capitala
Forumist Nr.: 4.495



Ceața își arata colții prin țurțurii ce-i lăsa în urmă, agățați de funiile velelor sau de orice colț de lemn, uitat în bătaia unui vânt la fel de rece. Doar spinările sclavilor erau înroșite, ca-n fiecare noapte, zi, ca-n fiecare călătorie, de același bici năprasnic.
Însetat, lung, să poată să ajungă orice strop de oboseală, supus, mâinii ce-i potolea foamea, subțire, ca să taie-n carne crudă, șocant, ca după fâșâitul său, ce-i anunța venirea, să te izbească, din nou, pe tine...
Efectul se face simțit, căci încă o vâslă trage acum și mai puternic, mai cu răzâmă, prin valurile vâscoase ale unui cer înnourat. Se simte, iar namila zâmbește, își strânge puternic degetele pe mânerul alb, curat, al biciului și își trimite următoarea comandă... Nu știe a vorbi decât prin ascuțimea glasului de năpârcă, dar glas ca ăsta-i știut din naștere. Ridică mâna încet, apoi rapid o îndreaptă spre nefericitul ce obosise deja în banca sa, trimițându-i pedeapsa.
Îl aude venind, știe ce va urma, apucă deja vâsla cu o mână; n-are nici un rost, curând spatele i se va îndrepta de durere. Nu! Întoarce rapid capul, privirea prinde vârful de bici, la fel și cealaltă mână ce ar fi trebuit să țină vâsla... Duce firele biciului la gura și mușcă disperat din ele, altă cale de a se răzbuna neștiind.
Namila se trage înapoi, îl trage și pe el. Nu a fost greu căci era slab și amărat, și, ca o pană smulsă, îl aruncă peste bord.
El plutește lin, zâmbește, știind că măcar un fir a putut rupe din acel bici... Până să atingă pâmântul, deja adormise...

Neuroni...


--------------------
Clopot
Lauda tie, Doamne!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Data'q
mesaj 31 May 2007, 10:12 PM
Mesaj #72


Clopotar
******

Grup: Admin
Mesaje: 4.348
Inscris: 17 September 04
Din: Capitala
Forumist Nr.: 4.495



Zgomotul sec, mereu același, izbea întunericul ca o inimă pereții pieptului, alungând o liniște prea greoaie. Și mai mult zgomot lăuda o lumină din ce în ce mai aproape...
Oleacă, încă puțin, acum! Căldura luminii îi orbește și le promite un drum cu cât mai puține curbe. Locomotiva își stinge farul cel mare, rotund, pufăind somnoroasă, fără griji: până la următorul tunel era cale lungă.
Printre șapte mări și șapte țări trecu micul tren pân’ la prima stație mai importantă. De aici, cu altă locomotivă, vreo duzină de noi destinații și ceva mai multe vagoane, cunoscu pentru prima dată rutina, navetiștii, poveștile lor... Când veni vremea următorului mare, mare oraș schimbarea era mai mult decât așteptată: acum avea să se plimbe doar din oraș în oraș... Până-i va fi dor să poposească-ntr-o stație de țară, să mai miroase teii sau să audă foșnetul castanilor sau bârfa gâștelor. Câte gări, câte mofturi, munți, dealuri, toate-n cea mai mare grabă și fără pic de tihnă... Dar sămânța ruginii încolțește oriunde, încetinind pașii ce ating creasta primului munte... Obosite, vagoanele plimb acum copiii dintr-un muzeu de istorie feroviară, intrând și ieșind printr-un tunel artificial în fiecare zi, sperând să fie ultimul...

Intri sfios, cu biletul în mână, pentru prima ta călătorie cu trenul. Toți te privesc, compartimentul fiind aproape plin, și toți își retrag picioarele ce păreau împletite, să nu cumva să-i atingi, să-i murdărești. Îți fac loc, ca apoi să te-nghesuiască, să te surzească...
Dă-i încolo...
Geamul. Oare de câte ori a fost străpuns de privirile călătorilor? Sau zgâriat cu stropi de ploaie, raze de lună sau ale vreunei arșițe usturătoare... Îl atingi cu toată palma și-ți dă din căldura strânsă de peste zi, știind că va fi o noapte răcoroasă...
Începe a se mișca... Unii merg cu spatele, alții își laudă norocul că pot merge cu fața. Contează? E altfel întunericul unui tunel cu fața sau cu spatele?
Citesc, dorm, vorbesc, alții încă nu și-au găsit locul și tot se foiesc... În colț, un cuplu liniștit se odihnește, ea sub aripa lui, ea încă mângâindu-i mâna, palma... Ochelarii alunecă pe nasul unui pensionar, cititor înrăit de jurnale, cu răbdarea-n piuneze, așteptând, căutând, aproape cerșind o părere... Nu se găsește nimeni, poate din stația urmăroare. Bărbatul divorțat (fosta verighetă își păstrase adâncitura) desface o sticlă de apă (zgomotul presiunii făcând sete tuturor), bea, închide și o pune lângă el, în văzul tuturor; tot nu putu să-și spele amarul ce-i rămăsese pe limbă, pe suflet, după vizita la copilașii săi. Ușa se deschide, intră o cucoană slabă, cu privirea pierdută, se așează, cască și toți din jur inspiră tutunul ce ia rămas printre dinți, cred...
Așezi capul pe tetieră, palma ți-e încă pe geam, și privești fulgere îndepărtate, alunecând din niște nori de vată de zahăr cu aroma de mure... Ba nu, de cireșe negre... Stâlpii îți numără bătăile inimii, firele lor subțiri desenând valurile pe care navighezi de-o viață. Același zgomot sec îți trage acum pleoapele în jos, ca pe niște vele în care se împiedică un vânt al unei mări necunoscute.

Viață...
---

34. - Ce bei acolo? întreb eu.
- Pișu de furnică... biggrin.gif (fratele cel mai mare)

---

5. Grele ți-s minutele în care propria piele ți-e cel mai greu costum... Obosit te-ai așeza, dar trebuie să dansezi în continuare...


--------------------
Clopot
Lauda tie, Doamne!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Data'q
mesaj 8 Jun 2007, 09:02 AM
Mesaj #73


Clopotar
******

Grup: Admin
Mesaje: 4.348
Inscris: 17 September 04
Din: Capitala
Forumist Nr.: 4.495



Înainte de a jumuli puiul de somn ca să-și facă o pernă mai acătării, Baba Dochia își tunde pletele cu foarfecele fulgerelor de primăvară. Au ele timp să crească la loc până-n pragul iernii viitoare, când vor albi încă o dată fulgii puturoși... Somnoroși adică...
Cer senin ți-e câmpie albastră și ici-colo vezi câte-o pleată a babei jucată pe degetele unui vânt plictisit de tăcerea razelor de Soare. Uit-un urs, acuma-i melc, topârlă, ba acum îs niște degete, șase, ba nu, șapte... Uite: acum o caracatiță ce fuge după o țestoasă. Da, alea-s pletele lui Moș Ene...
Acum nu mai știi care-s ale cui... Caracatița a mâncat țestoasa și acum e ditamai... Încă nu știu ce-i.

Nori...
---

35. Who am I kidding here?


--------------------
Clopot
Lauda tie, Doamne!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Promo Contextual
mesaj 8 Jun 2007, 09:02 AM
Mesaj #


ContextuALL









Go to the top of the page
 
Quote Post
Fantasee
mesaj 8 Jun 2007, 06:37 PM
Mesaj #74


Soul feeder
******

Grup: Membri
Mesaje: 3.735
Inscris: 7 November 05
Forumist Nr.: 7.214



Încântător. hug.gif


--------------------
Tărñmul PoveƟtilor.

Loc cu povești

Let your weird light shine bright, so the other weirdos know where to find you.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Data'q
mesaj 10 Jun 2007, 11:43 AM
Mesaj #75


Clopotar
******

Grup: Admin
Mesaje: 4.348
Inscris: 17 September 04
Din: Capitala
Forumist Nr.: 4.495



Stânga se bucură de dreapta, căldura îmbrățișează răcoarea, scoarța secetei se înmoaie sub o mângâierea curgătoare...
Fața spălată, ștearsă de o mână dreaptă, udată, plouată, cu stropi de ale verii lacrimi de bucurie...
Mână-ntinsă, peste granița coliviei, să se bucure de țopăitul picăturilor printre venele umflate de emoție, de plăcere...
Degetele ridică perdeaua, pășind sfioase spre geamul deschis, apoi printre primii vestitori a unei ploi, venită să bucure teii de peste drum...
Mirosul florilor de tei s-a oprit: cineva ori ceva bate neîncetat frunzele lor, le strică somnul, căscatul, fără pic de rușine față de liniștea nopții...
Dezlipesc ochii de monitor și desprind cleștele căștilor să citesc: „Plouă afară...”

Sms...
---

Sărut-mâna, bucătăreaso... hug.gif Mă bucur că-ți place.
---

61. Am învățat că scrisul
Ca și vorbitul
Poate liniști durerile sufletești. (Am invatat - Octavian Paler)


Acest topic a fost editat de Data'q: 10 Jun 2007, 11:45 AM


--------------------
Clopot
Lauda tie, Doamne!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
exergy33
mesaj 10 Jun 2007, 12:40 PM
Mesaj #76


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 4.958
Inscris: 9 August 05
Din: marginea viselor
Forumist Nr.: 6.763



QUOTE (Data'q @ 8 Jun 2007, 12:32 PM)
Cer senin ți-e câmpie albastră și ici-colo vezi câte-o pleată a babei jucată pe degetele unui vânt plictisit de tăcerea razelor de Soare. Uit-un urs, acuma-i melc, topârlă,

Poate ma ajuti tu ca Google nu e in stare. smile.gif

Căutarea dvs. - topârlă - nu a găsit niciun document. rolleyes.gif


--------------------
*_*_*

Pierdut ßn Geometria Uitării
Căutùnd Ipote(nu)zele Fericirii -
Trecătorul -X-

https://exergy33.wordpress.com/
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Data'q
mesaj 12 Jun 2007, 12:10 PM
Mesaj #77


Clopotar
******

Grup: Admin
Mesaje: 4.348
Inscris: 17 September 04
Din: Capitala
Forumist Nr.: 4.495



Tăișul cozii mângâia fața nisipoasă a malului drept de șosea, iar cu vârfu-i mai desenă o colină cu ocazia tirului ce tocmai trecuse... Creasta și-o legăna în adierea vântului uscat, nehotărându-se ce solzișori aveau nevoie de mai mult soare pentru frigul ce va urma la noapte. Aseară dormise pe dreapta tongue.gif și dimineață abia putu să-și dezamorțescă genunchii din partea cealaltă... Eee, așa-i când doarme singur...
Ochii îi înotau plictisiți în valurile căldurii ce încețoșau orizontul...
Și apoi umbră. Înecăcioasă, zgomotoasă, venită cu suita ei de praf și miros de carburant... Da, mai bine își ia tălpășița până n-o vede vreun pui de turist căutător de ale tinereții trofee... Nu de alta dar i se mai întâmplase să rămână fără coadă în toiul focurilor de primăvară... wub.gif dry.gif

Șopârlă...
---

O colegă de-a mamei mele, la înmormântarea bunicii sale:
Oamenii se pregăteau să iasă din casă ca să meargă la cimitir, cu alaiul de bocitoare, printre care și fiica decedatei:
- Un' te duci, mamăăăi? Un' te duci? cry.gif
- La groapă, mamă!... a zis copila. tongue.gif
Pe drum la fel, alai de bocitoare, oameni din sat... Micuța vede pe un gard o mare omidă... O arată cu degetul și îi strigă mamei:
- Topârla, mami, topârla!!! ohmy.gif
Oamenii începură să zâmbească, alții chiar să râdă și au rugat-o pe mamă să ducă fetița acasă...


--------------------
Clopot
Lauda tie, Doamne!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Data'q
mesaj 18 Jun 2007, 11:00 PM
Mesaj #78


Clopotar
******

Grup: Admin
Mesaje: 4.348
Inscris: 17 September 04
Din: Capitala
Forumist Nr.: 4.495



Rădăcinile măștii încă se înfing, mici și îndrăznețe, prin porii feței sale... Ochii-l dureau, nasul, obrajii, iar gura-i uscată muțise ca liniștea să facă loc liniștirii. Câteva lacrimi încă-l mai gâdilau pe sub scoarță, poate-poate trezesc un zâmbet. Reușesc, dar amărăciunea gestului îndulcește, înfiebântă, îndeamnă vârfurile lor ascuțite, ce se despică odată ce-au ajuns dincolo de piele...
Piele-ntinsă pe doi obraji... Fiecare, continent bălțat și zgâriat de ale râurilor maluri. Câte culori fost-au pe paleta unui pictor, iar acum, amestecate, vor prinde gustul umbrelor prea lungi, băute-n pași mici, dintr-o altă cochilie goală.
Și doar o ținuse atâta vreme ascunsă bine, sub pernă, fără grijă a o pierde... Nu că ar putea de unul singur să-i rătăcească pașii... Dar uite că-i venise vremea: țurțurii ei deși aveau să se topească odată cu înflorirea primei sămânțe de deznădejde, au dat drumu’ tentacolelor mici ce-și savurează acum noua gazdă.
Obositor, știu, dar trebuie: un zâmbet cald, cuiva ce-l merită, după sau înaintea unei zile prea strâns împletite cu fir ghimpat. Celorlalți calmul și niște firmituri din atenția sa să le fie de ajuns, pentru primul fel.
Căldura cărei palme poate usca masca asta cu o mângâiere? Poate nu doar una... Mmm? Să cadă, să i se-mprăștie cioburile pe podeaua dură, cu un zgomot ce va trezi iar orăcăitul broaștelor, șoaptele greierilor, ecoul tobelor izbindu-se de coastele golașe...
Pân’ atunci de multe ori va ninge peste lanurile sale...

Upgrade...
---

De ceva săptămâni mi s-a tot mărit dorul de Pay It Forward. O să-l revăd astă sară. Vi-l recomand, bineînțeles.

62. Arley: Jesus, you are really somethin'.
Eugene: Thanks. I appreciate the euphemism. I always wanted to be somethin'.

---

36. Un tip oarecare așteptă în Maybach-ul său culoarea verde la semnafor, când, fără să observe, în spatele acestuia intră cu viteza mare un alt tip, fiind la volanul unui Tico. Șoferul Maybach, doar foarte puțin zdruncinat, se uită pe display-ul computerului de bord, când tocmai ii apăru un mesaj nou: "New hardware found! Do you want to install it?"
(coleg de facultate)


Acest topic a fost editat de Data'q: 18 Jun 2007, 11:09 PM


--------------------
Clopot
Lauda tie, Doamne!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
tikky
mesaj 18 Jun 2007, 11:30 PM
Mesaj #79


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 2.330
Inscris: 16 September 05
Forumist Nr.: 6.952



QUOTE (Data'q @ 19 Jun 2007, 02:00 AM)
---

De ceva săptămâni mi s-a tot mărit dorul de Pay It Forward. O să-l revăd astă sară. Vi-l recomand, bineînțeles.

e foarte frumos filmul smile.gif


--------------------
I'm a superbutterfly, and superbutterflies don't cry!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Data'q
mesaj 29 Jun 2007, 10:33 AM
Mesaj #80


Clopotar
******

Grup: Admin
Mesaje: 4.348
Inscris: 17 September 04
Din: Capitala
Forumist Nr.: 4.495



Închide ochii, întins, c-o mână ascunsă sub pernă, alta slobodă, ce se bucură de somnolența stăpânului, cu degetele-i iscodind planuri de cucerire a câmpiei de bumbac.

Din ce în ce mai întuneric, odată cu încătușarea pleoapelor... Norii i se adună deasupra capului, iar el îi cheamă mai tare, să fie mai mulți, mai groși, mai negrii, cu mâinile ridicate și ochii fixați pe ultimele petice de lumină, pe ultimele raze de Soare, ce se lasă amăgite de șoapta dulce a Timpului.
Norii se ciocnesc, se-ncruntă, se uită chiorâș unu la altu’ neștiind decât să-mpungă cu ale lor fulgere și să surzească cu ale lor tunete, ce imită ciocanul și scânteile unor strămoși făurari. Acum se-nvârt și tac și-și pregătesc ultimul atac. Cei mici se lipesc de cei mai mari, ce se-ngrașă c-o putere mai mare, mai înfiorătoare... Acum se fugăresc doar doi, amețiți de vraja unei mânii cu greu ținută-n frâu și nerăbdătoare să spulbere pe celălalt. Mai rapid, mai vijelios, până când glasul fraged al unui pui de tornadă scâncește: n-are furtună din care să muște... Nu trece mult până unul din ei crede că a atins apogeul și cu toată forța dă să lovească. Celălalt îi răspunde, dar...
Dar mâinile întinse cheamă și prind ambele fulgere de coadă, le înnoadă, le încâlcesc, le amestecă și formează un glob de lumină. Un ghem de fulgere... De deasupra capului îl coboară-ncet, deasupra frunții, feței, lângă piept, îngenunchiază și își afundă în el privirea, atenția, tot sufletul și-l strecoară printre acele ălea ce par acu’ așa de mici, dar mocnesc de atâta vreme, adunate din atâtea și atâtea meleaguri (pași acum și nimic altceva), clipe (veacuri acum)...
Nu mai râde acum... Nu, dar stă cu urechile lungite și ochii boltiți așteptând, neștiind ce va să fie... Așa balon și lui i-ar place, dar nu îndrăznește să se apropie. Până și aerul ți-e greu să-l mai respiri, de încărcat ce-i: ar merge cu-n bec în mână și s-ar aprinde. Poate s-ar face și puțină lumină, dar pentru cine? Luminate-s fulgerele(!) acum, iar umbra omului ce le ține cu atâta drag întunecă mai tare decât norii de sus, somnoroși acum...
Își apropie palmele, încet, dar sigur, sugrumând globul, făcându-l și mai puternic, mai luminos, mai nervos. Din ce în ce mai mic acum, începu să înțepe, să străpungă, să frigă, dar ce mai conta? Sfârșitul nu-l putea schimba, iar odată cu stingerea sa el închise ochii, își uni palmele, își împreună degetele și rămase îngenunchiat, în întuneric, până răsări Soarele... Ca de fiecare dată... Norii plecaseră și ei de mult, la rugămintea vântului.
Râsul celuilalt începu din nou, ca să alunge liniștea înapoi în colțul ei... Da, ce spectacol, ce spectacol! Când ar putea să-l mai revadă? Trebuie să afle unde au dispărut atâtea fulgere... Neapărat! Deci când?

Își întoarce perna udă... Se întoarce și pe partea cealaltă înlănțuind mâna cea slobodă, eliberând-o pe cealaltă, care se întinde acum cât e ea de lungă și subțire, se așază, nu, se mai întinde odată, iar acum se așază și adoarme odată cu stăpânul...

Resemnare...
user posted image
---

6. Oricât de curat, de îngrijit, de liniștit, de cuminte și ascultător ar fi, leprosul tot lepros rămâne...


--------------------
Clopot
Lauda tie, Doamne!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Data'q
mesaj 16 Aug 2007, 09:03 PM
Mesaj #81


Clopotar
******

Grup: Admin
Mesaje: 4.348
Inscris: 17 September 04
Din: Capitala
Forumist Nr.: 4.495



Te strecori uşor printre razele unui apus, cu băgare de samă, să nu cumva să le pui şi tu piedică... Şi aşa de abia au putut trece prin coama verde şi bogată a pomilor neastâmpăraţi; da, ăia care nu lasă trotuarul să muşte din stradă. Şi strada din trotuar bineînţeles, că-i iubire pe ambele sensuri!...
Şi aşa, cu atenţia-n piuneze, vine primul bobârnac... Peste nas, că doar venea de la vecinii de la partier, fix din bucătăria lor, sub vicleana întruchipare a unui porumb fiert, gust nemaiîntâlnit pe meleagurile anului acesta.
Consiliu de neuroni convocat de urgenţă, ca să-ţi aminteşti propria scara. O nimereşti până la urmă, dar deja se adunaseră nori grei pe cerul gurii... Primele trepte sunt încălecate când se porni grindina, nu altceva!... Urechile pocnesc ele, dar nasul mai că se lipeşte de o uşă a altor vecini: floricele, cocoşei, pop-corn, ce denumire vreţi, acelaşi efect avea asupra foamei ce-şi ascuţea ghearele de pereţii un stomac lipit şi el de spate.
Cu paşi mici, încă trei etaje ar mai fi fost... Prea mult, căci la doi se găteau pârjoale (chifteluţe, pentru neregionalizaţi). Popas jumate de ceas, negocieri aprinse cu rozătoarea din tine, blesteme, omagii, linguşiri, poate-poate se îndură să lase în pace picioarele să-şi continue drumul. Păi, nu? Picioarele nu tot din burtă pleacă, nu de ea ascultă? blink.gif
Mâinile sar în ajutor, apucând de balustradă... Se încleie, probabil ceva dulce, zemos... unsure.gif Nu, vâscos, recent, că se deslipesc greu. Miere? Poate, adică ai vrea tu! dar nu risc să aflu mai multe. Ajungem la nivelul trei al blocului şi al disperării ce se căţăra acum pe gât, apucând de corzile vocale... Curios, la aces staj liniştea olfactivă lasă loc ecoului ghiorăiturilor...
În final, la orizontul ultimelor trepte, dintre trei şi patru, şad liniştite speranţele unei uşi descuiate, unui frigider plin, sau măcar a unei bucătării în focurile pregătorii celui mai dorit prânz al acestei săptămâni... Poate luni... An nu, că au mai fost zile înfometate...

Uşă încuiată...
+
Nimeni acasă...
+
Frigider satisfăcător...
=
Amăgirea foamei cu puţină brânză şi o bomboană de ciocolată până la venirea bucătăresei...


Seară aromată...


--------------------
Clopot
Lauda tie, Doamne!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Data'q
mesaj 31 Aug 2007, 09:46 AM
Mesaj #82


Clopotar
******

Grup: Admin
Mesaje: 4.348
Inscris: 17 September 04
Din: Capitala
Forumist Nr.: 4.495



Picioare goale se aud pe lespezile reci ale unui templu mic, din inima codrului... Apoi doi genunchi s-apleacă, se închină şi rămân unul lângă altul, în faţa altarului.

De sus, pe sforile de lumină ce coboară prin ochiurile unui mozaic incomplet, al cupolei, alunecă încet, agale, petalele florilor de păr... Se aşează toate pe faţa netedă a altarului, într-un cerc abia început, lipite cu alte picături de rouă sărată.
Lângă, mai mici sau mai mari, prăfuite, aliniate, se odihnesc urne cu cenuşa celorlalte cercuri de petale, a căror foc a înfierbântat fruntea îngheţată a acestui altar.

Pielea genunchilor se încreţeşte sub mângâierea tandră a unui puişor de vânt, care, jucăuş de felul său, râde şi dansează cu fiecare petală ce-şi găsise liniştea şi odihna. Le ia, le-nvârte şi le lasă apoi să cadă iar... Oriunde, pe sau printre plăcile de piatră cenuşie...

Nici un cerc acum, doar petale care cad.


Inimă...


--------------------
Clopot
Lauda tie, Doamne!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Data'q
mesaj 1 Sep 2007, 03:59 PM
Mesaj #83


Clopotar
******

Grup: Admin
Mesaje: 4.348
Inscris: 17 September 04
Din: Capitala
Forumist Nr.: 4.495



Zgâriaţi, pereţii unui suflet fad, sângerau sub ghearele unei fiare zburlite, ce nu-şi găsea locul...
Mirosea atentă, apoi zgâria şi mai tare în acelaşi loc, înnebunind mintea ce-ncerca să mai ţină cât de cât frâiele acestui suflet într-o mână şi ale trupului în cealaltă mână. Pe alocuri bucăţele mici, moi, de tencuială atârnau, dar nu mult, căci erau apucate, trase, dezgolind coastele subţiri şi goale ale cuştii în care a fost încuiată. Un mârâit scurt face loc dinţilor abia ascuţiţi, ce apucă de gratii în următorea clipă. Prea tari însă, iar fiara renunţă, se zburleşte, latră de două ori şi în cele din urmă începe a urla lung, cu capul dat pe spate. Ecoul toceşte toate colţurile minţii, făcând-o să ţipe, să tremure, să caute cu disperare scăparea...

Şi uite scăparea: apărută după-ndelungă aşteptare, în întunericul unui colţ de bibliotecă. Timpul se plimba agale, fluierând o simfonie, auzită a mia oară printre zulufii unui compozitor somnoros. Bestia se facu atentă, ochii mici, balele curgând pofticioase într-un mârâit mocnit... Începu să fugă încet, în linişte, din ce în ce mai tare; cu cât distanţa se micşora cu atât muşchii trupului, ale minţii i se încordau mai tare, tăind aerul ca o săgeată ce-şi caută ţinta.
Prima lovitură, cea mai puternică, neaşteptată, plină de satisfacţie, domoli o sete şi o foame ce se adunase zi de zi... Timpul căzu la pământ, încercând să-şi adune minutele, poate orele, dar nu avu răgaz: o grindină de lovituri mici, necontrolate, porni în secunda următoare... Cercuri mari, alte zgârieturi, lătrat, mârâit, ridicat în două labe: fiara iar nu-şi găsea locul, vrând ea să-şi sature furia. Se ghemui, se încordă, încercă să-şi apere capul, corpul, cu mâinile, dar Timpul nu avea nici o şansă. Dădu să fugă iar, cum prea bine ştia a face, dar o piedică îl făcu să muşte pământul. Ce mai conta de acum? Şi se lăsă moale, pradă mâniei curând nu avea să mai simtă nimic.
-Vrai să fugi, nu? Cât să mai fugi? Unde? Stai locului!!! De mine nu mai fugi!!!
Îl durea piciorul de la atâtea lovituri, pumnii. Nu conta, mai avea un picior, mai avea dinţi, coate, genunchi. Nu se termină aşa curând.

Fiara dormea liniştită acum, încolotăcită, înfrigurată de răceala ce se instalase în acel suflet fad. Mintea încă gâfâia. Trupul stătea întins, cu faţa în sus, lângă Timpul ce abia mai răsufla. Linişte. În sfârşit, atâta linişte...
Se ridică încet, cu dureri şi cu ultimele puteri îşi apucă prada de gulerul cămăşii şi-l trase înapoi... Înapoi, către începuturile inocente, tot răsfoite şi mult, mult prea dorite.

Rewind...
---

"Omul are locuri în inimă care încă nu există şi în ele pătrunde suferinţa spre a le face cu putinţă să existe." (Leon Bloy)


--------------------
Clopot
Lauda tie, Doamne!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Data'q
mesaj 30 Sep 2007, 11:30 AM
Mesaj #84


Clopotar
******

Grup: Admin
Mesaje: 4.348
Inscris: 17 September 04
Din: Capitala
Forumist Nr.: 4.495



Liniştea, împunsă de răcnetul unor tunete îndepărtate, se alintă la Soarele blajin ce începe a se înroşi de oboseală, cască şi se uită plictisit la o Lună nerăbdătoare, petrecăreaţă...
După somnul dulce al amiezii, perdeaua îşi hrănea imaginaţia cu formele umbrelor sale portocalii, pe faţa lui somnoroasă... Acum, cât mai poate şi ea, până nu adoarme iar Soarele-n papuci, de-l prinde Luna la poalele cerului, legănându-se în hamacul unor coline.
Avalanşa cenuşie se apropia din ce în ce mai ameninţător, mânată de un vânt năprasnic, mofturos şi pus pe harţă. Ce-i pasă focului de para omătului? Eee hai... Poate nu omăt, dar buzunarele norilor tot sunt pline de bucăţi mari de grindină sfărămicioasă.
Tone de linişte acopereau blocurile, grădinile, până şi căldura stătea lăţită, pe la umbra unor pruni mai deşi, dar golaşi, tunşi prea tare de foarfeca rece a dmineţii.

Aşteptând ploaia...
---

7. De ce oare nu mă învăţ să suflu în pasta de dinţi înainte? Până când?... bop.gif

Acest topic a fost editat de Data'q: 30 Sep 2007, 11:34 AM


--------------------
Clopot
Lauda tie, Doamne!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Data'q
mesaj 2 Nov 2007, 01:35 PM
Mesaj #85


Clopotar
******

Grup: Admin
Mesaje: 4.348
Inscris: 17 September 04
Din: Capitala
Forumist Nr.: 4.495



Nici nu ştii dacă ţi-au ajuns cu bine degetele pe el că te-ai şi murdărit de gălbeneala sa... Vânzătorul întinde colţurile unui zâmbet mârşav şi îţi arată cu vârful mustăţii uşa de la intrare. Iei costumul ş-ai plecat, simţind acum avansurile gălbejirii ce-ţi urcă de pe mâini pe tot trupul, în suflet.
Îl îmbraci, îl închei până sus, la gât, îşi pui mănuşile, încălţămintea, îl tragi bine pe urechi, pe frunte, căci de, îţi va tot ţine de cald pentru următoarele două-trei săptămâni. Nu durează mult şi ţi se dovedeşte calitatea produsului: albul ochilor se ofileşte şi el, prinzând o nuanţă aurie...
Şi gata! Efectul este garantat: repaus total, la orizontală, până ce costumul se usucă şi cade. Tot în cutie găseşti apoi o hârtiuţă cu efectele secundare ce apar la majoritatea gazdelor acestor costume: afecţiuni severe ale ficatului. „Eee! Putea fi mai rău...” zici şi citeşti apoi şi indicaţiile pentru combaterea acestor efecte: regimul unui trântor de la alimentară... Sau ceva de genu’ că nu mai distingi bine literele... Ora de culcare a venit şi s-a taiat curentul celulii hotelului de boli infecţioase în care îţi vei petrece mini-vacanţa.

Totul trece... La fel şi odihna asta, iar apoi vei trăi liniştit, într-o bulă de săpun.

Hepatita A...

---
37. "Omu' care nu ştie ori trage ori împinge..." (fratele mijlociu)
38. "Fatî hăi, mori şi nu le ştii pi tăti!"
39. "Afară se învaţă a ploua..."
(o bunică)


--------------------
Clopot
Lauda tie, Doamne!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Data'q
mesaj 24 Nov 2007, 06:28 AM
Mesaj #86


Clopotar
******

Grup: Admin
Mesaje: 4.348
Inscris: 17 September 04
Din: Capitala
Forumist Nr.: 4.495



Două aripi îmi trebuie să planez printre valurile înnorate sau senine, printre razele unor priviri calde sau prea umede, pintre pletele mult admirate a unui curcubeu... Nu-mi ia mult să mă ridic, cu aşa vânt umflându-mi lăţimea penelor, mai greu e să ocolesc stâncile cu a lor zbârcită faţă acoperită de muşchii unor nervişori sălbatici.
Dar mă obişnuiesc, sau mă rog, cică mai capăt experienţă, dar eu aş numi-o netezire... Nu se poate să nu mă zgârii la un moment dat de colţurile unor stânci dintr-astea, imposibil! Sau să mă încâlcesc în lienile lor agăţătoare! Dar cu timpu’, învăţ a le cunoaşte umblătura, ascunzătorile, ce să mai bag în samă şi ce nu... Cu „nu”-s puţine totuşi, că se schimbă şi ele, la fel cum năpârlesc şi eu.
Dar toate astea merită, şi fac zborul cât mai limpede, ca să fiu apt să ascult ecoul unui suflet ce-şi plânge nevoia, nacazu’ sau fericirea... Iar când mi se dă şansa să înnot cu ambele aripi în aceaşi zi, atunci sigur îmi pot ţine respiraţia oricât.

Zi cu două dintre surori...

---
"People do what they wanna do, the rest are just excuses" (Judging Amy)
"For those who believe, no explanation is necessary; for those who don't, none will suffice" (Joseph Dunninger)


---
De azi vorbim la persoana întâi... Toţi.


--------------------
Clopot
Lauda tie, Doamne!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
dascalita
mesaj 24 Nov 2007, 08:30 AM
Mesaj #87


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 3.371
Inscris: 2 May 05
Din: galati
Forumist Nr.: 6.233



Zbor lin pe aripi de inger sa ai!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Data'q
mesaj 15 Dec 2007, 01:34 AM
Mesaj #88


Clopotar
******

Grup: Admin
Mesaje: 4.348
Inscris: 17 September 04
Din: Capitala
Forumist Nr.: 4.495





O văd cum mi se apropie de trupul ţintuit în cel mai comod şi mai odihnitor scaun ce-a fost creat şi conceput parcă doar şi numai pentru mine ...
Trupu-i suav se strecoară prin aglomeraţia gândurilor, ideilor, datoriilor fără a le atinge pe vreo una şi se opreşte-n faţa-mi tâmpă de mirare. În jur tot zgomotul se-nceţoşează şi singurele forme colţuroase ce-au mai rămas sunt săgeţile ochilor ei, ademenitori, ca de felină ţinută la post negru. Se apleacă încet, punând piedică timpului, vrând să-mi sursure la ureche o chemare, poate două ... Dar lăsându-se încet simt cum pernă mă făcui pentru trupu-i firav şi mi se aşează-n poala potrivindu-se ca o mănuşă caldă pe o mână îngheţată.
Capul mi-l ia în mâini, şi purtându-şi nasul fin, fără grabă, de la bărbie până la ureche, îmi sopteşte în cele din urmă să mergem la somn ... Corpul i se îngreunează, la fel şi pleoapele mele, mâinile, picioarele, gândul, cugetul, toate parcă amorţesc sub vraja ei molipsitoare. Devin una cu scaunul, scaun pentru ea acum.
Încetişor adorm, visând apoi cum clipele trec şi se uită la mine, ca la un autostop-ist ghinionist ...

Lenea ...

---
66. "Doar fantasticul poate fi exact ... Însă fantasticul este cel mai opus realului." (Idei si credinte de Ortega y Gasset)

---
41. Ghinionul şi norocul nu există ... Sunt voia Domnului amândouă.

---
hug.gif Dăscăliţo flowers.gif

Acest topic a fost editat de Data'q: 15 Dec 2007, 05:00 PM


--------------------
Clopot
Lauda tie, Doamne!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Data'q
mesaj 23 Dec 2007, 01:06 AM
Mesaj #89


Clopotar
******

Grup: Admin
Mesaje: 4.348
Inscris: 17 September 04
Din: Capitala
Forumist Nr.: 4.495



Good morning, sir ... Ready for a new day? Of course you are, sir.
Sir? Sir? Yes, sir, me ... You missed a spot, sir! Yes, that one! Bravo!
Yes, I know, sir, a little silence now ... No need to remind me every day, although...
Nooow, let’s eat!!! Too bad you can’t eat during the sleep, sir. I’d eat… And I will keep that thought to myself, sir.

Of course, sir…
Certainly, sir, no doubt about it!…
Yes, sir, you should do that… No, no, no, not that one! I meant the other one…
As you wish, sir… You don’t listen to me anyway!... Nothing, sir, nothing! Just talking to myself… That means you, silly sir…

Well, sir, the real question here is if you have enough courage? Does it worth it, sir? Really now, does it worth the trouble? It’s right in front of you, sir! You only need to…

My pleasure, sir…
Well, thank you sir, always here when you need me… Glad I can help from time to time.

I know I’m right, sir! Am I not always?...
Oh, my goodness!!!
Oh, sir, trouble it is now…
If only you had… Well, no reason for sorrow now. You’ll do better next time, I’m sure!

Oh stop pitting yourself, sir!!! It doesn't suit you at all! Patience I have, sir, it’s my job to endure you. Sorry, sir… It slipped away, will never happen again.
I know I repeat myself sometimes, sir… It’s called getting old.

Marvelous, sir!!! Couldn’t do it better, myself!...
Well, isn’t this a remarkable bookmark, sir? Of course it is…
Now carry on, sir, don’t let the pride conquer your mind, your body or worst, your soul. I know, sir, exaggerating, but you know me, getting old and speaking to much… But that’s all I can do, unfortunately…

Well, isn’t that a beauty, sir? At two o’clock, I mean. Reminds me of… Well, you were not bourn yet and we should stick only to your memories, sir… But this lady here, sir, is worth to become a memory… Wouldn’t you say the same, sir?

Oh, I would not advice a confrontation, sir, but you may choose the best of this… situation. So? That should it be?
Good choice of words, sir… A little slappy, I might say, but I think he/she deserved it, more or less…
I know you are aware of it, sir, but I must remind you that words are more harmful then facts. Always be careful, sir…

Always loved this kind of music, sir… I believe in this matter we might have the same tastes, sir. Not so curious and would be a disaster otherwise, but I’m just happy of this coincidence… You know, sir, coincidences aren’t real, but only their illusions.

Tell me, sir, why wait? Why not act now? Then you still got a chance…

Please, sir, wait a little longer… For my sake! I beg you, for the goodness’s sake, have a little patience. Or a bigger one… Can’t you hold your horses anymore?

Well… I can’t stop you! You are aware of that, sir, always been. I’m sure you’ll choose wisely.

Now wouldn’t be that nice, sir?
Can’t believe your eyes what just happened!... Isn’t life a lovely surprise sometimes, sir?
I know, sir, it could be and it is not… Most of the time, it’s called life.

You should go to sleep/eat/listen, sir. I’m saying it to you! Even your own mother is saying the same thing… And you hardly listen to us all.

Well, wasn’t this a full day, sir?
I’m here, sir, watching your dreams. I wonder what’s going to be tonight … Good night, sir...
Now where is that pop-corn?

Guardian angel…

---
QUOTE(Data'q @ 3 Feb 2007, 11:28 PM) *
45. "O faptă rea se îndreaptă printr-o faptă bună, o vorbă rea nu se-ndreaptă prin nimic."

67. "Omul se lasă copleşit de moment. Foarte explicabil: într-o viaţă liniştită în timp, gândul la limite este permanent." (I.Vulpescu)

---
Să vă umple Moşu' masa de Crăciun!!! La primul fel toată sănătatea din lume, la al doilea fel toată fericirea ce există sau care nu aţi putut s-o gustaţi încă (cu sau fără cei dătători de fericire lângă), iar la desert să vă acopere Moşu' cu multe-multe bucurii, mai mici sau mai mari, din alea care fac zilele mai dulci sau mai sărate, care le fac să merite trăite...


--------------------
Clopot
Lauda tie, Doamne!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Data'q
mesaj 20 Jan 2008, 04:31 PM
Mesaj #90


Clopotar
******

Grup: Admin
Mesaje: 4.348
Inscris: 17 September 04
Din: Capitala
Forumist Nr.: 4.495





Spre bucuria mea de om al biroului (dacă nu mi-ar curge româna prin vene, aş spune deskman) destinul m-a aşezat în prima bancă, lângă fereastră, lângă perdea. Dar fereastra înjumătăţea o uşă pe care puteai să ieşi pe un balcon de unde să admiri pădurile Moldaviei, verzi sau gri...
Şi cât e ziulica de lungă, mi s-a dat în grijă acea perdea: să-şi aibă valurile perfecte, nici prea mari, dar nici prea multe, nici prea dreaptă, nici prea adunată, să nu cumva să atragă ochiul critic ce stă la pândă în fiecare casă, ieşit la vânătoare de extreme.
Nu-i nici unul s-o lase cum a găsit-o! Trec toţi, în grabă sau plictis, în lacrimi sau în hohote, pregătindu-şi porţia de cancer sau doar ca să respire un aer nou, proaspăt de nou, dar unul nu se găseşte să-i dea o atenţie mai mult decât decorativă. Alţii o dau chiar la o parte, laşi în faţă frigului iernatic sau a zăpuşelii lui Cuptor, să poată visa mai bine evadarea pe a cărui planuri se-ngroaşă praful.
Spălată de sărbători, perioadă în care oricine poartă ceva nou, şi ea îşi poartă curăţenia, făcând parcă mai limpezi razele unui apus ce o străpung atât de încet.
Şi e mare! Ocupă un perete întreg şi-o vede oricine, o străpung cu a lor priviri ce caută ceva dincolo de ea, ea de fapt fiind cea care-i împiedică să vadă clar o lume mai bună. A naibii perdea! Cine o mai inventat şi aşa ceva?! Dar şi fără ea parcă-i geamul prea golaş şi clanţa uşii prea uşor de atins... E mare, toţi s-au obişnuit cu ea, poate prea mult, fiindcă n-o văd decât atunci când trebuie s-o dea în lături.
Îmi place s-o aranjez, să-i pieptăn valurile tulburate, să-i fac altele acolo unde parcă-i prea întinsă, prea liniştită... Cum ar putea să nu-mi placă?

Viaţă...

---
"Le mai laşi la piciorul patului... grijile."
"Ai cherpentina-n cur!"
(Mica, o foarte dragă fiinţă)

Sunt prea sărac ca să-mi iau ceva ieftin...

"Câteodată cineva ghiceşte cuvintele pe care ai nevoie să le auzi...."
(passenger)
Atât de rar această bucurie... Să vezi că nu eşti singurul care visează la aceeaşi fericire.


Acest topic a fost editat de Data'q: 20 Jan 2008, 04:34 PM


--------------------
Clopot
Lauda tie, Doamne!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
calfa
mesaj 20 Jan 2008, 06:13 PM
Mesaj #91


Cronicar
******

Grup: Moderator
Mesaje: 2.894
Inscris: 7 December 03
Forumist Nr.: 1.410



Bafta ! smile.gif


--------------------
... incertitude in certitude ... independence in dependence ... insight in sight ...
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Data'q
mesaj 26 Jan 2008, 12:58 AM
Mesaj #92


Clopotar
******

Grup: Admin
Mesaje: 4.348
Inscris: 17 September 04
Din: Capitala
Forumist Nr.: 4.495



Ştii cum decoleazî un avion? Pâi cum să nu ştii?!... Da’ ştii cum îşi ia zborul o navî spaţială? Ei bine, nu-i nici ca prima, da’ nici c-a doua!... Îi o corşitură, ca să zâc aşa, întri aeste două, dar când îţi prinde unu o bucată din asta după şeafă s-o şî făcut întuneric. Nu că n-ai mai vide nimic, asta-i lojic, că nici nu poţi fiindcă ţ-ar intra ţărână-n ochi, fiindcă te-ai dat de-a berbeleacu’ până ţi s-o oprit capul în pământ, ca-n Tom şî Jări aşela...
Numa’ cî nu-ţi apare o cheatră de mormânt deasupra, nu! Nu scapi aşa uşor! În schimb ţi sî ridică-n suflet didamai monumentu’ a lu’ madam Ruşâne de zici că bine-ţi mai şade acolo-n noroi presărat în sos de glod...
Dar intenţia şic-a fost bună intenţionată! Toţi cer să te ridici curat ca lacrima, de parcă n-ar ştii toţ’ cât îi săraca de sărată şi amărâtă, vai de capu’ ei... Eeee, apâi oi sta oleacî să mă hodinesc aişea, în locul de m-o aruncat boieru’ şi când mi-oi simţî şiolanele vrednişe m-oi ridica frumuşăl şî l-oi înfrunta... Sau măcar voi ave de ajunsă putere să-mi târăsc trupul şi desaga ce-o cară, zisă de alţii că-i sufletul în ie, pi alte meleaguri mai lipsiti de atâtea zburătoare...

Critică...

---
"M-ai băgat in Cocolino..." (Mica)
A picture is worth a thousand words, but its meaning is worth a million.

---
Mulţumesc, calfa, şi de bafta ce mi-o urezi şi de vizită... Să ne auzim cu bine, frumoşilor!...
PS: Fila asta de jurnal e inspirată dintr-un status de YM (ştie ea cine) şi bineînţeles, ca toate celelalte, dintr-o experienţă proprie...


--------------------
Clopot
Lauda tie, Doamne!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
passenger
mesaj 5 Feb 2008, 04:56 AM
Mesaj #93


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 1.620
Inscris: 24 June 03
Forumist Nr.: 409



dincolo de iarna...



--------------------
Toti iti vor binele. Nu-i lasa sa ti-l ia !
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Data'q
mesaj 10 Feb 2008, 02:28 PM
Mesaj #94


Clopotar
******

Grup: Admin
Mesaje: 4.348
Inscris: 17 September 04
Din: Capitala
Forumist Nr.: 4.495



Închid ochii şi-i deschid pe ceilalţi, ce se miră:
Ochii mi-s în verde, urechile în troncăneală de necuvântătoare, picioarele în apă, pieptul nu ştie cum să se umfle mai mare, cu mai mult din aerul curat şi înmiresmat al pădurii. Razele unui soare sălbatic străpung arzător desişul podoabei capilare a unor copaci timizi, cu fustele ridicate, să nu cumva să se ude, lăsând pradă ochilor curioşi o claie de fuse zbârcite, împletite şi împodobite-n mătasea broaştelor. Păşesc, cu grijă, ca într-un muzeu milenar, pipăind tot ce se poate pipăi, mirosind tot ce se poate mirosi, supradozându-mi atenţia cu adrenalina noului...
Un zbor speriat, apoi linişte!... Nimic altceva.
Până şi muştele de deasupra mea au pierit, s-au ascuns... Mai ştii? O fi ora de prânz, somnul de după-amiază. Aş vrea eu!...
Orizontul apei e săgetat de unduiri fine, elegante, ce se îndreaptă cu o lăcomie pofticioasă către trupu-mi dezvelit. Înc-un pic şi în faţa-mi năucită se ridică o anacondă a anacondelor, prea frumoasă şi prea lihnită, ce parcă m-aştepta de-o veşnicie. Îmbrăţişarea-i caldă mă înfierbântă, îmi feliază respiraţia, îmi stoarce până şi ultimul vis din sufletu-mi grăsun, parcă abia născut, iar ochii sticloşi îmi hipnotizează orice dorinţă de împotrivire... Cască o gură pătimaşă şi-mi dă primul şi ultimul sărut! înghiţindu-mi capul, urmându-i trupul, fără nicio împotrivire.
Dar n-apuc să mă-nfrăţesc cu Iona, că şi sunt scuipat cât colo; noroc de apa groasă, că mă şi vedeam cu ale mele fuse înnodate-ntre rădăcini, liane şi alte încâlcitoare ierburi. Şi tot nu se oprea din scuipat, săraca, nevenindu-i a crede câtă saramură tocmai gustase, de pe capul meu albit.
Plecă, scuipătoarea, potolindu-şi foamea arzătoare cu apă sălcie, lăsându-mă cu otrava-i de gheaţă ce-mi inundă fiecare simţ, fiecare gând zburdalnic, înlemnindu-mă un pic câte un pic, ţurţur cu ţurţur, altul şi altul în fiecare zi...
Aştept acum, aisberg sărat, să se împiedice de mine o rază rătăcitoare, ca poate-poate, împreună, să spargem câteva ouă de Phoenix.
Închid ochii şi-i deschid pe ceilalţi, răbdătorii...

Istorie încă vie…

---
Timpul ne dăruieşte trăiri în fiecare secundă, însă noi le irosim sperând mereu, în avans.
Răbdarea este o virtute, cât timp nu este aşteptare.
(annacrin)
…din pacate sunt putini cei care isi pot purta eleganta cu modestie, si multi cei care isi poarta marlania cu mandrie… (mutulica)
You can only be young once, but you can always be imature.
The truth about smoking will just kill you.


---
Good judgement comes from experience and a lot of that comes from bad judgement. (The Bucket List)
Do you know the definition of insanity Bobby? Its when you do the same bloody thing and expect a different result. (Bobby Jones: Stroke of Genius)
It is possible to commit no mistakes and still lose. That is not a weakness. That is life. (Jean-Luc Picard)


---
Mi-e atât de dor de o ploaie de vară...


--------------------
Clopot
Lauda tie, Doamne!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Rehael
mesaj 23 Mar 2008, 10:00 PM
Mesaj #95


Ex-Merlina
******

Grup: Membri
Mesaje: 3.045
Inscris: 2 December 05
Din: Iasi
Forumist Nr.: 7.384



LA MULTI ANI, DATA'Q!


Sa ai parte de viata lunga plina de fericire! thumb_yello.gif mwah1.gif

...Si mai asteptam pagini noi de jurnal, ca e placut aici!

Acest topic a fost editat de Rehael: 23 Mar 2008, 10:01 PM


--------------------
Specimene de semnatura: 1 2 3
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Data'q
mesaj 24 Mar 2008, 02:04 PM
Mesaj #96


Clopotar
******

Grup: Admin
Mesaje: 4.348
Inscris: 17 September 04
Din: Capitala
Forumist Nr.: 4.495



Perfect rotundă, sfera mea...
Să fie o bulă de săpun, să fie un sughiţ al unui pahar de şampanie sau poate o picătură de rouă ce-şi aşteaptă mângâierea fatală a unui Soare prea mare, prea departe, să fie o picătură de ploaie ce se desprinde ca o lacrimă, limpede, curată, fără de sarea deznădejdiei... Depinde din ce parte bate vântu’.
Tot ce ştiu e că-mi duc veacu’ în sfera mea perfectă, ce nu vrea să se spargă... Nu, nici măcar la atingerea creioanelor mele ascuţite, ce stau acum cuminţi aşteptându-şi cele 10 mirese! Şi nici nu se murdăreşte precum neruşinata aia de radieră şi nici nu mă sufocă precum gheara unor simţuri paternale prea ascuţite... Nici gând! Plimbări lungi făcut-am deseori prin cotloanele sferei mele. My precious... laugh.gif
Mă rog, aţi prins voi ideea: e aproape perfectă.
De ce aproape? Căci în drumul ei lent spre suprafaţa cea pufoasă la care toţi tânjim, spuma cea dulce a unei efervescenţe prea concentrate, numite prea simplu viaţă, deci în acest drum săracul meu glob de porţelan ieftin a trebuit să ricoşeze din pereţii uscaţi sau prea lipicioşi ale altor forme eliptice, ce se vor sfere. biggrin.gif Şi mi-s zgâriat! deşi nu spărios, păros! dar pieptănat, cu aceeaşi greblă care se strâng osemintele tomnatice...
Da, mai scot capul câteodată, să vad care a mai murit, care s-a mai născut, renăscut... Stau un pic, le citesc, le ascult poveştile, şi mă întorc ‘napoi, cu valizele pline de păreri şi de impresii, care mai de care mai pestriţate, cu care îmi hrănesc puiul de bestie, numită de alţii curiozitate. Unul din ei, cel puţin, ăl mai creţ adică... Alţii încă mai ţipă... Dar ecoul lor e mirific în sfera asta aşa că n-au decât să zbiere. rolleyes.gif
Anyway, life goes on, în plină ascensiune, navigând printre alţii, printre altele... Până, vezi Doamne, m-o lovi din plin o alta, intersecţie, reuniune, alea-alea, sfera se măreşte, va fi perfectă, şi se va ridica şi mai încet poate... Ca să bucur mai mult de vârtejul ei, de valurile acestei vieţi.

Cuşca trupului...

---
Haina îl face pe om... până la gât! (coconut)
Ce nu te omoară nici nu te lasă în viaţă... (M)
De ce îi mai zice sos de cireşe când poate să-i zică chisăliţă? (o mama)
Iubeşte arta din tine şi nu pe tine în artă. (Victor Rebenciuc)
...în viaţă risipim ani, iar la moarte cerşim clipe...
To Smile is the best 2nd thing you can do with your lips.


---
Your talent is God's gift for you. What you do with it is your gift to God. (E.R.)
Picard:"Oh... Good Lord! Didn't anybody here build ships in bottles when they were boys?"
Worf:"I did not played with toys!"
Data:"I was never a boy"
"I did, sir."
"Thank you, mr. O'Brien" (Star Trek: The Next Generation)


---
[color=green]Mulţumesc, Rehael, pentru urări, şi la toţi ceilalţi de asemenea, pentru mesajele voastre călduroase, de pe forum sau PM. wub.gif

Acest topic a fost editat de Data'q: 24 Mar 2008, 02:05 PM


--------------------
Clopot
Lauda tie, Doamne!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Data'q
mesaj 25 May 2008, 07:02 AM
Mesaj #97


Clopotar
******

Grup: Admin
Mesaje: 4.348
Inscris: 17 September 04
Din: Capitala
Forumist Nr.: 4.495



Mâini dulci în beznă, albe şi plăpânde ca o vată de zahăr aşteaptă dimineaţa care vine. (Bineînţeles că vine! Nimeni n-a oprit vreodată dimineaţa din drumul ei precoce.) Mâini a căror mângâiere poţi numai s-o visezi, căci doar în basme există; mâini ce-ar face fericită orice harpă mofturoasă.
În roşeaţa unui Soare ruşinos, linii fine ca mătasea strălucesc şi se preling din ale degetelor vârfuri. Unde duc? Deloc departe, căci mai jos stă încă adormit trupul mâinilor fierbinţi. Dar trupu-i rece, nemişcat, mucegăit în hibernarea-i grea, ce îi atârnă peste umeri, ca o haină de prisos.
Încetişor, razele Soarelui încep a topi lanţurile lu’ Moş Ene, iar degetele albe încep să se mişte rapid, exact ca nişte aripi ale unui fluture grăbit să-şi trăiască singura zi de glorie, după ani de dizgraţie. Nestatornicia lor fac trupul amărât să danseze în baia de lumină, să cânte văzduhului, să trezească toată natura din juru-i ca o primăvară sălbatică, fiindcă, fiindcă ... Fiindcă trupul ce nu poate vedea mâinile ce-l conduc crede că i-au crescut aripi, doar că nu le poate vedea şi atât.
Nimic grav, fiindcă nu ştie pe nimeni să fi recunoscut vreodată că i-au crescut aripi de-îndată ce gândurile-i călăreau paşii pe cea mai dreaptă şi curată potecă către celălalt. Da, nimeni nu recunoaşte sus şi tare, de parcă i-ar aştepta ghilotina la fiecare colţ de stradă pe toţi revoluţionarii ce dau cânt inimii.
Dar tăişul liniştii impuse zgârie amar fiecare coardă perfect întinsă între vârfurile degetelor acelor prea curate mâini numite dragoste şi gândurile, dorinţele, visele unui suflet abia ieşit din oul de lemn al deznădăjduinţei. Se rup, una câte una, lăsând în urmă un trup călduţ şi-o coajă rece, peste care se aşterne prea devreme un apus de toamnă.

Cuminţenia desăvârşită...

---
A inflorit castanul, nu mai invata golanul.
A scapat la corasla...
(un tata)

"Cine se roagă numai când se roagă, acela nu se roagă."
"Ai voie să ataci rătcirea, dar nu pe cel rătăcit."
(alt DV într-una din conferinţele sale)

Credinta se testetaza exact prin rezistenta la ispite, nu prin evitarea lor. (NDR)

There is a sucker born every minute.
Assumption is the mother of all f**k ups.
(AV)

---
There is no starting or stopping - only doing.
Death isn't sad. The sad thing is: most people don't live at all.
A warrior acts, only a fool reacts.
The ones who are hardest to love are usually the ones who need it the most.
It's the journey, not the destination. There is only the journey.
-Life has just three rules?
-And you already know them...
-Paradox, humour, and change.
-Paradox...
-Life is a mystery. Don't waste time trying to figure it out.
-Humour...
-Keep a sense of humour, especially about yourself. It is a strength beyond all measure.
-Change...
-Know that nothing stays the same.
(Peaceful Warrior)

In my world everyone is a pony, and they all eat rainbows, and poop butterflies. (Horton Hears a Who!)

Let's go to bed. I'm tired of this day. I need a new one.
"Everytime I pass the church,
I stop and make a visit
So when I'm carried in feet first
God won't say: Who is it?"
(The Prize Winner of Defiance, Ohio)

---
În sfârşit am acum măcar o poză cu acea bunică a căror vorbe mai apar printre aceste file. Una din ele aici. E cea mai frumoasă femeie pe care o cunosc eu; frumoasă la trup, la minte, la vorbă şi la suflet. wub.gif

Acest topic a fost editat de Data'q: 25 May 2008, 07:05 AM


--------------------
Clopot
Lauda tie, Doamne!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Data'q
mesaj 24 Jun 2008, 08:03 PM
Mesaj #98


Clopotar
******

Grup: Admin
Mesaje: 4.348
Inscris: 17 September 04
Din: Capitala
Forumist Nr.: 4.495



"Sufletul tău fucţionează cu lemne,
Iar al meu cu electricitate.
Dragostea ta umple cerul de fum,
A mea e din flăcări curate.

Totuşi vom mai merge împreună
O bună bucată de pământ,
O bună bucată de cer,
O bună bucată de lună.

Vom fi fericiţi pentru iarbă
Şi pentru lac,
Vom râde pentru copac,
Vom slăvi drumul drept cu câte-o gură.
Şi vom ţine un moment de reculegere
Pentru fiecare cotitură.

Ne vom lua după umbra mea
Care merge înainte,
Ne vom lua după primul gând,
Ne vom lua după două-trei cuvinte.
Până când ne va ieşi în cale
Sfânta Vineri
Să ne spună printre altele
Că nu mai suntem tineri.

Şi că ea n-o să ne mai dea de-acum
Nici electricitate pentru flacără,
Nici lemne pentru fum."

Poveste, Marin Sorescu

---
Ajută-mă Doamne să uit răul.

"It's not always that easy to distinguish the good guys from the bad guys. Sinners can surprise you." "And the same is true for saints." "Why do we try to define people as simply good or simply evil?" "Because no one wants to admit that compassion and cruelty can live side by side in one heart." "And that anyone is capable of anything."
"...the H.A.L.T. method. Never make a decision when you are Hungry, Angry, Lonely, or Tired."
(M, adică Monique)

---
Love should never be a secret. If you keep something as complicated as love stored up inside, it could make you sick. (Dr. Otto Octavius)

On my own, pretending he's beside me. All alone I walk with him 'til morning. Without him I feel his arms around me, and when I lose my way, I close my eyes and he has found me. (Les Miserables)

Doubts? I'm full of them. (Picard)
All relations are constantly changing. (Deanna Troi)

---
Eu (mă) golesc şi paharul se umple...

Acest topic a fost editat de Data'q: 24 Jun 2008, 08:16 PM


--------------------
Clopot
Lauda tie, Doamne!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Data'q
mesaj 27 Jun 2008, 01:14 PM
Mesaj #99


Clopotar
******

Grup: Admin
Mesaje: 4.348
Inscris: 17 September 04
Din: Capitala
Forumist Nr.: 4.495



Everybody's free to wear sunscreen


Cuvintele le găsiţi şi dacă apăsaţi pe "More info", lângă "Added: December 18, 2007", pe pagina Youtube. Dar le pun şi aici. tongue.gif

Here is my version of this song.
I've included the lyrics...enjoy!

Ladies and Gentlemen of the class of '99... wear sunscreen.
If I could offer you only one tip for the future, sunscreen would be IT.

The long term benefits of sunscreen have been proved by scientists whereas the rest of my advice has no basis more reliable than my own meandering experience.

I will dispense this advice now.

Enjoy the power and beauty of your youth. Never mind. You will not understand the power and beauty of your youth until they have faded. But trust me, in 20 years you'll look back at photos of yourself and recall in a way you can't grasp now how much possibility lay before you and how fabulous you really looked.

You are NOT as fat as you imagine.

Don't worry about the future; or worry, but know that worrying is as effective as trying to solve an algebra equation by chewing bubblegum. The real troubles in your life are apt to be things that never crossed your worried mind; the kind that blindside you at 4pm on some idle Tuesday.

Do one thing every day that scares you.

Sing.
Don't be reckless with other people's hearts, don't put up with people who are reckless with yours.

Floss.
Don't waste your time on jealousy; sometimes you're ahead, sometimes you're behind. The race is long, and in the end, it's only with yourself.

Remember compliments you receive, forget the insults; if you succeed in doing this, tell me how.

Keep your old love letters, throw away your old bank statements.

Stretch.
Don't feel guilty if you don't know what you want to do with your life. The most interesting people I know didn't know at 22 what they wanted to do with their lives, some of the most interesting 40 year olds I know still don't.

Get plenty of calcium.

Be kind to your knees, you'll miss them when they're gone.

Maybe you'll marry, maybe you won't, maybe you'll have children, maybe you won't, maybe you'll divorce at 40, maybe you'll dance the funky chicken on your 75th wedding anniversary. Whatever you do, don't congratulate yourself too much or berate yourself, either. Your choices are half chance, so are everybody else's. Enjoy your body, use it every way you can. Don't be afraid of it, or what other people think of it, it's the greatest instrument you'll ever own.

Dance. Even if you have nowhere to do it but in your own living room.

Read the directions, even if you don't follow them.

Do NOT read beauty magazines, they will only make you feel ugly.

Get to know your parents, you never know when they'll be gone for good.

Be nice to your siblings; they are your best link to your past and the people most likely to stick with you in the future.

Understand that friends come and go, but for the precious few you should hold on. Work hard to bridge the gaps in geography in lifestyle because the older you get, the more you need the people you knew when you were young.

Live in New York City once, but leave before it makes you hard; live in Northern California once, but leave before it makes you soft.

Travel.
Accept certain inalienable truths, prices will rise, politicians will philander, you too will get old, and when you do you'll fantasize that when you were young prices were reasonable, politicians were noble and children respected their elders.

Respect your elders.

Don't expect anyone else to support you. Maybe you have a trust fund, maybe you'll have a wealthy spouse; but you never know when either one might run out.

Don't mess too much with your hair, or by the time you're 40, it will look 85.

Be careful whose advice you buy, but, be patient with those who supply it. Advice is a form of nostalgia, dispensing it is a way of fishing the past from the disposal, wiping it off, painting over the ugly parts and recycling it for more than it's worth.

But trust me on the sunscreen.


--------------------
Clopot
Lauda tie, Doamne!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Data'q
mesaj 6 Jul 2008, 01:02 PM
Mesaj #100


Clopotar
******

Grup: Admin
Mesaje: 4.348
Inscris: 17 September 04
Din: Capitala
Forumist Nr.: 4.495



Grămada fluturilor de gheaţă înmuntenesc odaia clopotarului... În mijloc e, sub candelabrul vechi, toate drumurile împiedicându-se de ea; ce-i drept, e motiv bun de-a face ocoale, de pierde vremea trecând pe lângă, peste ea, sau, de-ţi dă inima, prin... În jurul ei câteva straturi de brumă şăd ghinişor, hibernând, câte unu’ de la fiecare iarnă-ncoace, de când nu s-a mai atins Soarele şi ploaia unei veri calde. Poveşti fost-au scrise de ultima vară..
Lumina dimineţii intră prin vitraliul ferestrei, colorând (curcubeând ar fi mai corect spus) una câte una aripile de gheaţă, dându-le strălucirea diamantină ce o merită fiecare...

Se mai întâmplă câteodată, rar ce-i drept, dar de netrecut cu vederea, ca acea prima atingere a razelor măritului Soare sau a sfioasei Lune să izbească acest munte... Asta n-ar fi nimic dacă izvorârea unui clinchet uşor să nu atragă urechile unei curioase Primăveri şi s-o aducă la fereastră, să o descuie cu a ei dorinţă şi să o deschidă-n larg. Atunci...
Atunci încep să tremure toţi fluturii! Să zboare ar vrea, să fugă şi să se întoarcă, să danseze, să cânte, să răcnească de-ar putea o serenadă Soarelui, Lunii, sau oricui ar avea urechi s-asculte... Şi ar avea răbdare şi atenţie şi inimă ca să-i tresalte.

Emoţii ce se vor dezgheţate...

---
Lad, every woman has it's own charm. You only have to know where to look for... (Scotty - TNG)

---
Ceea ce–ţi trebuie vei găsi în ceea ce ai.
Dragostea vindecă orice, mai puţin sărăcia şi durerea de dinţi.
(Marguerite Power Blessington)
Dragostea se naşte în priviri, creşte pe buze şi moare în lacrimi. (George Calinescu)
Când necazul bate la uşa ta, oricât i-ai spune că nu ai unde să-l primeşti, el îţi răspunde că şi-a adus un scăunel şi stă la poartă, aşteptându-te. (Chinua Achebe)
May you live all the days of your life.


--------------------
Clopot
Lauda tie, Doamne!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Data'q
mesaj 8 Jul 2008, 02:49 AM
Mesaj #101


Clopotar
******

Grup: Admin
Mesaje: 4.348
Inscris: 17 September 04
Din: Capitala
Forumist Nr.: 4.495



Cine ar putea iubi întregul când în vitrină sunt nişte bucăţi din el aşa frumoase? Sau mă rog, să le zicem acceptabile...

---
Unloveble...


--------------------
Clopot
Lauda tie, Doamne!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Yvonne
mesaj 25 Aug 2008, 09:11 PM
Mesaj #102


Eternul Visator
******

Grup: Membri
Mesaje: 1.405
Inscris: 5 November 03
Din: arad
Forumist Nr.: 1.137



[quote name='Data'q' date='8 Jul 2008, 03:49 AM' post='625726']
[color="green"]Cine ar putea iubi întregul când în vitrină sunt nişte bucăţi din el aşa frumoase? Sau mă rog, să le zicem acceptabile...

Cine va avea curajul sa sparga vitrina cu palmele, fara a avea grija cioburilor patate cu sange. Si va infrunta dezamagirea " bucatilor " de minciuna atat de frumos ambalate cu zambetul pe buze. La urma urmei nu poti sa plangi cand nu ai pierdut nimic. Sau poate doar o iluzie.


--------------------
unu si cu unu fac 2
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Data'q
mesaj 12 Sep 2008, 02:30 PM
Mesaj #103


Clopotar
******

Grup: Admin
Mesaje: 4.348
Inscris: 17 September 04
Din: Capitala
Forumist Nr.: 4.495




Apropii obloanele simţurilor, şi aud din nou şuieratul molatic şi familiar a unui tren ce mă leagănă pe valuri cucerite de alţii sau care încă aşteaptă a fi cartografiate de fiecare suflet, cuget şi păreri ce le colindă...
Acu' se merge-ncet, şi nici deal nu este, că orizontu-i drept, de pus sub cumpănă... Eu îl cred dintr-o privire, nu-l mai verific cum mulţi alţii-l măsoară la fiecare răsărit, la fiecare apus, mirându-se că e la fel, sau vezi Doamne, ce s-a mai schimbat de ieri! Mirându-se, agitându-se, văitându-se, alungând liniştea presărată de un vânt tomnatic ce nu se mai miră de nimic. sleep.gif

Vagonul în care şăd nu-i nici măcar d-ăla de care-mi place... E cu compartimente, cubic i-aş spune dacă aş vrea să râd de el, de limitele sale. Nu e vagon din cele cu etaj, aerisit, în care mai poţi arunca o ocheadă şi la cel din faţa şi la cel din spatele vagonului, după plac. Sau la cea, nu la cel...
Singurel acu', dar mai bine aşa... Mă uit printr-un geam ce s-ar vrea curat şi ochii mi-s înceţoşaţi ş-aici, atent fiind mai degrab' la ce aud, că mi-e cald şi bine, că n-ar trebui să-mi lipsească nimic. Trenul sigur va ajunge la destinaţie, cu întârziere sau fără, zău că nu contează...
Din când în când se mai opreşte şi în staţii. Nu de mult oprit-am chiar într-o mare gară în care s-a schimbat locomotiva ochelarilor de citit, cu cea a condeiului. Dar e încă la început cea nouă, în rodaj, mare diferenţă încă nu se vede. Alte gări mai mici? Da, sunt destule, în care oameni mici şi oameni mari îşi netezesc îmbrăcămintea înainte de a se urca în tren, dar mai ales când se coboară, nu cumva să se arate şifonaţi.
Câteva personaje văd că fac aceaşi navetă ca şi mine, prin viaţa asta... Uneori mi se alătură, alteori ba. Feţe dragi, cu care se găsesc o vorbă de schimbat, un sentiment, bun sau rău, dar incitant. Îţi mai dă nişte culoare, uneori se asortează cu a ta, alteori chiar ţi-o schimbă. Rareori ai ceva atât închis pe tine, în tine, de niciuna nu se poate atinge de tine.

Închisesem ochii ca să simt ceva anume. Şi uite unde am ajuns! Dar nu puteam să fără prolog, fără preludiu, în al meu colţ. nonono.gif
O palmă sau poate două, pentru ele mi-am tras obloanele astăzi şi de ceva timp încoace... Da, mi-e dat să simt căldura unor mâini, blândeţea lor, din când în când, a unei drumeţe ce stă mai mult pe hol, lipită cu spatele de geamul compartimentului în care şăz eu mai totdeauna. Sunt zile, seri mai ales, când îşi ţine mâinile la spate, între ea şi geam, că n-are altă treabă cu ele. Şi atunci mi-este dat să-mi pot lipi a mea palmă, mult mai mare, de geam, să o ating, să o simt, fără ca ea să ştie... Doar aici.
Când e mai frig pe partea mea de geam încep a-l scrijeli încet, cu unghia, făr' de sunet, iar el se subţiază lăsând a ei căldură să treacă mai uşor, iar el, geamu', se încălzeşte mai rapede, intimidat parcă de dorinţa mea, de nevoia mea. Dar nu-i aşa... E doar el bun cu mine. Nici măcar urme nu las, căci ea nu observă; nici alţii, slavă Domnului...
Dacă a intrat vreudată în compartiment? Da... A stat lângă mine, am vorbit, am simţit-o atât de aproape... Ei şi? Ea coboară unde are de coborât, eu la fel, fiecare cu ale sale... Dar şi dacă ale sale ar deveni ale mele şi invers? Nu, am mai zis: fără vise! N-aduc decât amar în tot ce poţi simţi amarul... Doar scopuri...
Iar scopuri... Aş vrea şi eu să se întâmple ceva frumos fără de scop predefinit... Să răsară în sfârşit o floare fără să te gândeşti cum ai vrea să arate de dinainte. rolleyes.gif Poate câţiva spini acolo, n-ar fi rău, dar să miroase frumos şi ... Nu! Să vedem ce iese, acum, cât încă mai e soare, iar mâinile ei încă se mai lipesc de geamul meu din când în când.

Ar trebui să deschid acum obloanele, să las lumina Soarelui să se joace cu cea a Lunii şi în clopotniţa mea...

Pauză (în mine)...

---
Do not pity the dead, pity the living. And above all, those who lived without love.(Albus Dumbledore)
Harry, I'm going to let you in on a little secret. Every day, once a day, give yourself a present. Don't plan it. Don't wait for it. Just let it happen. It could be a new shirt at the men's store, a catnap in your office chair, or two cups of good, hot black coffee. (Twin Peaks; sursa: Serenity)

---
I met in the street a very poor young man who was in love. His hat was old, his coat worn, his cloak was out at the elbows, the water passed through his shoes and the stars through his soul.(Victor Hugo)

---
Sărut ce-i sub mănuşa de argint, Don Quijote. flowers.gif
Se va găsi cineva, sunt sigur... Şi n-am de ce (mă) plânge. Nu...
Mă ierţi poate că răspund aşa tărziu.


--------------------
Clopot
Lauda tie, Doamne!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Data'q
mesaj 3 Nov 2008, 01:28 PM
Mesaj #104


Clopotar
******

Grup: Admin
Mesaje: 4.348
Inscris: 17 September 04
Din: Capitala
Forumist Nr.: 4.495



Orizonturi? Nu văd decât unul, din a mea plută. Poate câteva insule îndepărtate îi mai întrerup linia continuă, dreaptă; insule în care mi-aş putea înfinge rădăcinile căutând comori ascunse.
Apa? Era liniştită, aproape limpede (dacă aş spune limpede aş invoca perfecţiunea... nu-mi permit!). Până foamea m-a răzbit şi m-a înhămat la vânătoare de sirene. Pardon, o sirenă, una singură, a cărui cântec încă se mai aude, în liniştea mării...
Da, îmi mai lasă şi momente de respiro, cu acea vioară pe fundal, ce-mi ţintuieşte privirea, sufletul în adâncuri. În rest, îmi învineţesc mâinile, strângând de pluta asta şubredă, ce încă mă mai ţine la suprafaţă. Nu, nu ştiu să înot. Încă n-am învăţat şi de fiecare dată când am căzut (fall in...), abia am reuşit să nu mă înnec. Slavă Domnului că mai de fiecare dată a fost o altă înnaripată să mă scoată la suprafaţa.
Una din ele purta semnul lalelei (ce amintiri!) ...
Bobârnace, împunsături, mângâieri... De note subţiri, scurte sau lungi, sau calde şi îmbietoare: valuri... Multe, mari, sărate, de parcă-s joaca unui Cupidon inocent, fiu de Poseidon în astă poveste, ce nu-şi aminteşte să fi descoperit apa în alte timpuri afară decât în cel numit prezent. Uneori îmi place să mă lupt, c-o armură a veseliei pe mine (cheerfulness), nici nu i-aş zice luptă, ci joacă, dar alte ori jalea îmi e singura cârpă ce-mi acoperă trupul, faţa, din nou, sufletul.

Şi nu e prima mare de genu' pe care-mi vâslesc visele... Acu' ori îmi place, la un nivel mai subsolic, prin ale mele pivniţe o fi vreun vin ales, ce se vrea tot timpul purtat, a nu fi lăsat liniştit, că-şi pierde tot farmecul. Ori... se joacă iar împieliţatul ăla ce vroia un glob de fulgere... Şi-ncă unu'! Şi-ncă unu'! Încă nu-i, dar parcă se adună norii.

Yann Tiersen - Sur le Fil
---

Pe alte planuri însă, mi s-a permis în sfârşit să deschid un cufăr cu jucării, din care am tot ales.. Dar două din ele sunt perfect în categoria toys for... me. Culmea e că poartă aproape aceleaşi litere: a, i, k, o, n. Acum, bineînţeles, trebuie să plătesc tributul pentru aceste delicii... Dar nu-i bai, că se poate.
---

"Young lovers seek perfection
Old lovers learn the art of sewing shreds together
and of seing beauty in a multiplicity of patches."
(How to Make an American Quilt)

"You'd think that people would have had enough of silly love songs." (Moulin Rouge)

Acest topic a fost editat de Data'q: 3 Nov 2008, 02:51 PM


--------------------
Clopot
Lauda tie, Doamne!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Data'q
mesaj 17 Nov 2008, 11:57 AM
Mesaj #105


Clopotar
******

Grup: Admin
Mesaje: 4.348
Inscris: 17 September 04
Din: Capitala
Forumist Nr.: 4.495



Globul de fulgere s-a adunat în cele din urmă, mai mic, ce-i drept, dar acu' se destramă ca un ghem de lână, prinzând viteză, la vale, până nu va mai rămânea decât ce-a fost.

Acum mi-s ca o lumânare... Las arsuri pe-alocuri, ce acu' stau în sare sau în gheaţă ca să se vindece. P-alţii abia dezamorţesc, ce zboară deasupra mea. Încălzesc doar ce se apropie de mine, topindu-mă încet, dar sigur ... Mai mic, mai mărunt, luminând o slovă veche, din ce în ce mai mult, că deh, ea-i pe masă şi de ea mă apropii...
Ce-i scris în ea? Nu vreau să ştiu deocamdată. O listă de datorii, plină de păcate, cel mai probabil ...

Gladiator - Sorrow
---

Scoţându-mi puţin masca metaforelor, vreau să spun încet şi cu mult amar cum renunţ la a mai fi un Quasimodo blestemat să aibă tot timpul o Esmeraldă după care să tânjească, înlocuindu-l cu un Data mai pustiu, mai safe, ce primeşte input-uri şi răspunde cu output-uri, pentru care orice bucurie e sărbătoare, mai naţională sau mai ordinară, după intensitate.
Vreau ziua în care să mă uit la săptămâna ce a trecut şi să mai vreau una exact la fel... De intensă, de complicată, de liberă!

---

"Paper has more patience than people."
"Hello used to have a girlfriend named Ursula. I know her too.
She's perfectly sweet and perfectly boring.
" (The Diary of Anne Frank)
Eu pierd dorinta de a avea ceea ce caut, tot cautand ceea ce doresc. (Antonio Porchia)
Realitatea e ruina unui basm....

Acest topic a fost editat de Data'q: 17 Nov 2008, 12:02 PM


--------------------
Clopot
Lauda tie, Doamne!
Go to the top of the page
 
+Quote Post

4 Pagini V  < 1 2 3 4 >
Reply to this topicStart new topic

 



RSS Versiune Text-Only Data este acum: 28 March 2024 - 05:24 PM
Ceaiuri Medicinale Haine Dama Designer Roman