Scrieri, ganduri, amintiri din viata forumistei factura veti putea citi in cadrul acestui Jurnal.

Lectura placuta!

Poate mi-e doar dor de bunicu'.

Azi am cunoscut-o pe Alejandra.Ea nu stie ca e Alejandra pentru ca Alejandra exista doar pentru mine.Deci, ea pentru ea ,nu e Alejandra.Stiam ca traieste.S-ar putea (totusi?)sa fie prea devreme.

Poate am obosit.Mereu poate.Intr-o vreme eram obsedata de bineinteles.Imi placea cum suna.Bineinteles.

Se repeta visul asta.Casa din copac.Deschid o poarta mare ,de lemn si intru in trunchiul unui copac.Sunt multe coridoare si fereste si crengi si mirosuri .Nu exista nici o scara.Nu stiu cum ajung sa ma plimb prin toate ungherele.Parca as fi in acelasi timp in toata casa.In vis,bunicu' mi-a zis ca am trei ingeri.Bunicu meu e mort.Cand eram mica ii ziceam tataie.Acum nu mai pot.Atunci mi se parea ca suna fals bunicu .Acum nu-i mai gasesc rostul lui tataie.

Asa vedeam eu iubirea intre doi oameni.Mai ales ca mereu se spune iubirea intre sau dintre sau...Vezi?Nu cred ca poate sa intre in .Cred ca doar contamineaza spatiul ala si-ti ca senzatia ca e in tine.Cred ca e pe langa.
Asa o vedeam.Oamenii sunt sfere care atunci cand se iubesc se ciocnesc ,se lovesc,se deformeaza(plastic) ,dar revin la forma initiala .Aia de sfera bine conturata.Daca s-a-r i-u-b-i- ar exploda sferele.Asa credeam.

Iojica se numea piticu meu.Cand eram mica aveam un spirudus.

eu

La mine vlad.
"Cred ca e pe langa" s-ar putea sa ai dreptate, nu prea nimereste.
Urari. Noapte buna.

Libertatea de a fi pe acoperis
conteaza
in zborul acela ...secret
de atunci

mergeam prin balti mult prea pline
cu mormoloci
lipiciosi si frivoli

ma enerva ca inca mai stiu
tot aerul ala
era imbibat
cu namol
pai daca e vorba de culori val cred ca e verde-albastru

Maine ma intalnesc cu Alejandra.

Scriind cu mine in fata ar trebui sa stiu ca trebuie sa incep odata sa gasesc.
Prea multe cuvinte raman aruncat-suspendate-n gol.

Iojica seamna cu un mosneag mic mic din plastic,are barba portocalie si daca-l intorci invers se transforma in bufnita.Chiar exista(fizic).L-am gasit sub perna,dimineata devreme ...tocmai se sinucisese Nicolai (Karamazov).Di zice ca ea l-a pus acolo,dar eu n-o cred.Si iojica era si atunci cand strigam foarte tare.

eu

E mult mai simplu sa acuzi decat sa intelegi.Si probabil ca nimeni nu-ti cere sa intelegi acolo unde nu vrei(pentru ca nu trebuie)...E un non-sens.Gasesc stupide rautatile gratuite.Raul e fascinant .De fapt,rautatile astea marunte nu cred ca apartin raului.Sau ...fac parte din el decat in virtutea faptului ca suntem oameni.Adica...asa.

Poate ne-am obisnuit prea mult cu tiparele.Si nu avem curajul de a vedea dincolo.Ce nu cunoastem nu e bun.Ba, mai degraba ne si streseaza.Si reactionam.Noi,cei deschisi la nou...Futuristii.Avem toti de spus cate ceva.Competent.

Virtutea de a asculta-nu de a auzi.Doar atat.

tot eu

Superb a fost totul azi.In parcul de dincolo de fereastra erau numai frunze.M-am intalnit cu Alejandra.Am stat pe o banca,iar ea mi-a zis apoi ca pe banca aia au stat inaintea noastra orbii(chiar asta a zis,iar eu simt ca exista prea mult sabato in jur).Poate erau prea multe imbratisari razgandite sau prea multa lumina(?)

Stiu ca acum e numai si numai toamna.Viata cumva.

Eram obsedata de orbi de mult de mult.Cred ca eram chiar la inceput.Nu stiu cum sau daca e posibila chestia asta ,dar Sabato mi-a echilibrat fobia,angoasa ...obsesia.Singura data cand am fumat am vazut numai ochi.Oamenii vorbeau cu mine,iar eu ii vedeam cu totul.Si nu intelegeam de ce ei,oamenii, nu vad decat cu ochii ...cand eu stiam ca vad si cu palmele si cu genunchii si cu parul,talpile.Tot corpul era un ochi imens.Dar era superb nu stiu cum nu era ingrozitor- scabros.Doar imagini.

Apoi am mers la atelier sa vedem tablourile lui Victor.Cica trebuie sa fie optimiste.Asa se cere.Nu mai vrem angoase.La dracu'.

Astazi a fost asa:cap patrat,sonerie,scara,Alejandra,banca de langa frunze,zahar la pliculet(!),linistea,baticu' bunicii,o poveste,apoi fereastra,tablourile,usa de jos,scara,iar eu,claxonul,serviciu.

Moale ca noaptea.Am vazut Lectia despre fluture.Cu urechile acelea mult prea mari-copilul-incearca sa asculte.Poate nu-l lasam noi sa ramana asa.Si creste prea repede.Cu lucrurile pe care trebuie sa le stie.

Inacceptare.Si apoi mai ramane somnul.


Pentru oamenii tai
care asculta frumos
am deschis o fereastra

mi-era prea cald
au intrat doua pasari
asezati-va aici,asa...
pe pleoapa

va voi mai gasi oare
de dimineata...?



o parte din zi.eu

Azi a fost mult mai rau decat ieri,ieri,ieri si-n continua intoarcere.Si sper ca mult mai rau decat maine.Iar nu inteleg.Nu inteleg de ce atunci cand esti jos se intampla sa vezi mult mai bine decat atunci cand esti sus.Si nu inteleg nici de ce ,atunci cand esti in de-cadere , oamenii din jurul tau gasesc suficienta forta pentru a te gasi exact asa cum esti.Daca maine erai un bun muzician,azi datorita[...]nu esti decat un farseur care nici macar nu stie sa acordeze bine.

Simt ca-ti trebuie mult curaj sa te iubesti.Dincolo de.

Se pare ca iojica a murit de mult si eu tot mai tin cadavrul in geanta.Probabil ca era un sfant -inca n-a intrat in putrefactie.Si a trecut mult timp de cand.Optimismul ma deprima.Dar nu mai putin decat falsele angoase.Ce bine suna!Cred ca-i de fapt pleonasm pentru ca numai prin angoasa (zicea Heidegger ala) poti fi autentic.

macar de-as fi doar eu.

Da.Sunt super tare .Uneori contradictia devine sinonima cu pleonasmul.
A se citi cu privire la postul anterior.Exces de zel.

M-am taiat rau la un deget si nu suport sangele.La dr-!eapta.





clar eu

Ce linistitor e sa te trezesti dimineata cu o bucata de cer mare,albastra!Asa se vede daca ma trezesc cu ochii deschisi spre fereastra aia ciudata.Acum se vede doar cerul.Au cazut aproape toate frunzele din copacul cel mare care-mi umbrea diminetile.Stiu,sunt uracioasa,copacul e chiar frumos.Si umbros.Poate prea umbros.Imi place mai mult sa-i vad doar crengile ale lungi si negre.Si un pic(!) de lumina.Cand eram copil intruchiparea frumusetii depline o constituia imaginea asta:copacul cu crengile lungi si negre si neaparat cu cerul in spate.Copacii negri si cerul albastru.

Stii?Cred ca e ca atunci cand cineva iti zice ca esti deplasat sau nu mai stiu cum si tu nu esti pentru ca nu simti asta.Asa e si cu patetismul acum.Bine,banuiesc eu ceva...Si daca,ce?

Cred ca cel mai linistitor e sa fii nesimtit.

Lucrurile care te fac sa vrei.Muzica.Sa te trezesti.Fluturii.Sa vrei sa traiesti.Nici optimist,nici pesimist.Sa fie simplu.Simplu.Asa

Cred ca iojica a inceput sa miste.

Ma simt cumva.Bine.E bine.

Momentan

eu

Si la mine e ceata ,dar eu o vad luminoasa.N-am putut sa scriu acolo.Poate n-ar trebui nici aici.Cred ca sunt atat de bucuroasa din cauza ei.Si vreau sa fie si mai deasa si mai deasa si sa stiu ca acolo e ascuns ,in ceata asta nefireasca,cineva.Asa e mai usor sa se apropie.Pe nesimtite.Un duh batran.Pentru lucruri.Mie mi se pare magica.

O sa merg cu masina prin ceata.Cu faruri albe.

Noapte buna,eu!

Nevoia de a fi in-afara.Aer rarefiat si liniste.Vodca cu suc de portocale rosii.Pahar micut,uneori prea plin.E timpul sa vad jumatatea goala.Desavarsit.





in continuare.

Ati vazut La vita e bella ?
Uneori.

LA DOLCE VITA
tot uneori, azi nu....

Poate azi.Dolce vita.E dimineata.Gand adormit pe perna.

O sa fie o zi luminoasa.

Deschid fereasta.

Eu.

Hanu e magic.Atat.

Iar a venit duhul magic sa-mi aburesca fereastra.

Cred ca suntem prea obositi.Sau prea lasi.Discutia asta cu privire la ''inainte era mult mai bine...'' cred ca e mai periculoasa decat ''pericolul'' in sine.E mult mai simplu si pe deasupra iti da si siguranta de sine(pai ca sa poti sa spui asta trebui sa cunosti foarte bine situatia de mai inainte,nu?).Eu nu cred ca se schimba oamenii.Cred ca se schimba numai lucrurile,contextul.Acum depinde de fiecare daca are suficient curaj de a face fata provocarii.Cu putin intelect si mai multa vointa se poate face-desface aproape totul.N-am trait foarte multe maxime,dar una dintre cele traite e cam asa: omul sfinteste locul.

Sau nu.

''Dar am invatat cum sa ma comport in intimitatea oamenilor care gandesc,la care important este,nu numai sa asculti fiecare cuvant,ci sa te straduiesti sa-l si intelegi si aceasta intelegere s-o poti dovedi,ripostand exact si fara denaturari.Consideratia fata de oameni incepe prin aceea ca nu le ignori cuvintele.As dori sa o numesc invatatura tacuta a acestei perioade ,desi s-a desfasurat in atatea cuvinte ,pentru ca cealalta invatatura ,opusa ei,pe care-o frecventam concomintent,era zgomotoasa si stralucitoare.'' elias canetti -facla in ureche(tr.elena viorel)


Clar.Curat-curat.Nici o frunza.Cam asta a ne-ramas.

tot eu

As vrea sa mor putin.Asa,vreo 10 zile.Sa ma trezesc copil si-n alta lume.Se poate?

Poza la suflet.Multa durere.Aveam o cana cu o imagine despre mine si oamenii din metro se uitau ciudat.Poate era prea devreme.Cu Otilia in metrou despre suflete.Mergeam prin liniste mult prea() .Imi asum libertatea de a trai .Cu mine alaturi pozand despre suflete.

azi eu

Ce dracu inseamna sa fii autentic?Profund ?In ton cu tine? Echilibru???
Da.Bineinteles.Responsabilitatea memoriei.

Am ramas fara cuvinte.Mai am doar cateva culcusite printr-o punga de plastic.''Cine-a plecat din joc,cine-a ramas...''
Ma fac din ce in ce mai mare.E dureros.Probabil necesar.Asa zic ei ca intelegi mai multe.Sau asa cred eu.Sunt intr-o bucla uriasa care-mi soarbe energia.Noptile,somnul...

Atatea sunete impreuna.Oamenii mari percep diferit.

nu stiu

Azi-noapte.Totul era in gri.Alb si negru.Oamenii se priveau in vitrine mari,lucioase pentru a-si admira culorile...Sunete calme,mirositoare a iarna si copaci ...asa,nedefiniti.Lucizi somnambuli in lumi adormite.

Mi-am prins urechile intr-o obsesie si doare.

cu mine la pas

Ceva urat.Acolo,langa parcul de dincolo de fereastra azi-dimineata,pe la 3-4 a fost un accident.Ii auzeam mereu inainte.Cred ca erau cam nebuni.Faceau curse din astea.Care ia cu viteza mai mare curba.E un parculet acolo.Si cum spuneam ....i-am auzit iar.Si apoi ...boooom.Ingrozitor zgomot.Am vazut azi masina.Consistenta vitezei.Probabil au murit.Dupa boom a fost liniste.

Marguerite Duras&Reconstruction.Intr-o zi doua.

Nu mai am nici o frunza.

eu grabita

Sa stii ca in lumea asta in care exista tramvaie,zapada,sotroane... nu se poate.E frumos uneori sa te refugiezi in locuri marunte ,sa stai acolo cuminte si sa-ti imaginezi lucruri imposibile in lumile astea posibile.Am transformat multe in fantasmagoriiiiiii.Chiar si iubirea.Sa plangi a absurd si a neputinta.

Poate e timpul sa ma intalnesc cu Alejandra.

Azi .Iubirea e o porcarie.


editat dintr-o lipsa de i.inteligenta?ignoranta?

Acest topic a fost editat de factura: 19 Dec 2006, 07:34 PM

In seara asta am vrut sa trimit o scrisoare deschisa Craciunului.Chiar Craciunului.Adica nu mosului.Se intelege.Si anul asta chiar vreau sa simt Craciunul.Ca de ceva timp...Sa nu bag in seama aglomeratia ,sa uit ca exista craciunite cu codite,sa vad doar luminitele din ochii oamenilor-nu si tacerea de dincolo,sa vreau sa cred ca povestea lui Andersen e doar o poveste...

Pai si ce sa-i cer? Adica ce i-as putea spune? Doar ca as vrea macar zilele astea sa fiu copil.Din ala mic si racit care se zbenguie prin zapada si stie ca mosu exista si apoi se uita pe tvr la filmul ala despre Iisus si-si tine sub perna portocale si le inteapa ca pastreze mai mult mirosul si tine post (pentru ca asa zice mama ca e bine,dar el deja viseaza la cozonacii parfumati a sarbatoare)...Si apoi ar trebui sa mai fie si Corbea(catelu) si poarta aia mare si moasa care vine in vizita.Stiu c-am spus putin dar el intelege.Macar atat.

O sa vad marea.Chiar de Craciun.E frumoasa iarna.Si intelege mai multe acum.

copil?

Dorm tacut.Incolacit ca o vata de zahar sufletul se umfla la soare.Visez in culori aromate amintirile lui.
...
E aici,in spatele umarului meu cu o mana intinsa.Stie ca trebuie sa plece.Are alt drum.Eu sunt doar o raspantie.Tacerea mea.
Am invatat sa-mi educ dorintele.

...
nu

Pentru Alejandra eu sunt bicicleta.In noaptea de dinaintea intalnirii noastre a visat ca o invatam sa mearga pe bicicleta.Era in drum spre facultate,dar acolo,in fata,era o balta mare.I-am zis hai ...ca te trec eu cu masina.S-a urcat in masina ,dar masina mea s-a stricat.Se suparase inainte sa-i spun..trebuie sa te invat sa mergi cu bicicleta.Si apoi am zburat cu bicicletele.

Asta mi-a scris aseara:bicicleta a intepenit.in orasul acesta in loc de iarba semafoarele se fac verzi.in pantofii mei incap strainii.am obosit un pic.

sa asezi in forma de curcubeu gandurile urate

pai,ungem rotile.

Gellu Naum -Frumoasele deprinderi

Sa revenim la frumoasele deprinderi
sub cerul intuitional
sa ne aratam cu grija pamantul de pe talpi
sa folosim gesturi de papura cuvinte
despre balante despre forma focului
despre extazul binecuvantat si dureros
sau despre sange despre lapte si despre celelalte obiecte-mama

astfel ne-am putea regasi
sub chiosc in camera de dupa un perete
in lumea fosnitoare de sub noi
complet paraditi dar nu despre asta e vorba
si cine mai stie



Si atunci cand citeam Zenobia si picioarele imi erau dincolo de pervaz mirosea a tei si apoi a inceput sa se lumineze.

Am vazut iar marea.Ninsese putin, era soare si intunecat in acelasi timp.Ciudat,nu?Mi-am vazut copacii aia negri si cerul la picioare.

Toata neagra,ca un copac iarna si seninul asta langa stangul meu.E suficient.

langa cuvinte

Multumesc pentru fluturi -..,copilarie si culoare.

pentru zbor.

e ca atunci cand ti-e dor de ceva.nedefinit.te goleste.dupa ce afli numele lucrurilor iti raman indiferente.era o babuta azi care injura.se terminase postul.sa te privesti in oglinzi patrate pentru a-ti cauta colturile.

e ca atunci cand vorbeam de parapante si-mi zburase tot parul.ma tineam de lemnul ala sculptat si tu dansai pe noir desir.

sau e ca atunci cand imi aminteam ca cu tine e asa.sa te regasesc pentru ca stiu se poate sa stam sapte ore si cincisprezece minute fara sa vorbim cu cuvinte si sa plangem cu lacrimi pentru ca exista pereti si suflete.

azi doar banuiesc.odata am stiut.

pentru inceput de carare.daca mergi drept nu mai sunt margini deloc.

Cred ca daca esti prea subtil(as fi vrut sa scriu doar subtil) risti sa te anulezi.Mai exista(ca sens) emitatorul daca receptorul cu percepe mesajul?



comunicari alternative.


Azi am aflat ca e necesar din cand in cand sa spui nimic.Ce cu-vant!Vanare de.

... eu zic ca da.

La Multi Ani, factura ! Din cand in cand ... nimic ... poate fi subiectul cel mai potrivit. E maxima subtilitate. Chiar si nimc e un mesaj cu sens, cu atat mai mult subtilul.

Vorbesc foarte serios.