Trecutul nu e singura realitate ; realitate(a) e tot ceea ce umple , la un moment dat , matricea atit de flexibila a sufletului nostru .

Frumos...

Exergy, tu esti in vizita in Iran sau acolo locuiesti ?

Locuiesc e putin spus .
Acolo traiesc .

Ploaia - mi va şterge
fruntea - ngîndurata ,
în timp ce eu ,
voi silabisi pentru tine
Tăcerea ;
în silabe de vînt
în silabe de dor ,
in silabe de scrum ,
în silabe de apă .

Daca ar fi , ca dupa o comprimare a Universului si o renastere a acestuia , sa-mi inchipui din nou lumea , nu cred ca as putea porni exact de la aceleasi visuri , dorinte si idealuri pe care le-am avut inainte de comprimare .
Ar lipsi ceva , nu stiu exact ce anume , si totul mi s-ar parea artificial si inutil.
Daca ar fi dupa mine , as relua totul de la zero , indiferent de riscuri .

Tu ai fi gata sa uiti toate secventele trecutului si sa pornesti de la un zero absolut ?

mie mi-ar plăcea mai mult să ştiu că viaţa este unică decât că s-ar repeta ciclic... în acel caz poate tocmai amintirile respective sunt ceea ce lipseşte în renaştere şi atunci n-ar mai părea artificial şi inutil... dar ar fi...

WHO

Who are you , and who am I ?
Perhaps two wood puppets
dancing behind the velvet curtain .
Day to day,
two tired travelers from Hell to Paradise.
Losers and winners at the same time.
Guilty without guilt ,
Happy without happiness.
Dreamers without dreams.



QUI

Qui est-ce que tu es , et qui est-ce que je suis?
Peut-être deux marionnettes du bois
danser derrière le rideau de velours.
Jour à jour,
deux voyageurs fatigués d'Enfer à Paradis.
Perdants et vainqueurs en même temps.
Coupable sans culpabilité,
Heureux sans bonheur.
Rêveurs sans rêves.

Cred ca aici s-ar cuveni a fi date niste explicatii .
Mie nu mi-e clar ce anume ai vrut sa spui .

în caz că ne-am retrăi existenţa, într-un univers ciclic, s-ar putea să nu avem amintirea existenţei din ciclul anterior şi atunci, neavând un termen de comparaţie n-am putea constata că repetarea experientei ar fi artificiala şi inutilă. Dar repetarea în sine, independent de voinţa noastră ar fi artificială şi inutilă. Cred ca e de preferat să ştim că universul e deschis şi nu are astfel de cicluri, cred că în cea mai mare parte a lui este plin de lucruri unice şi fenomene irepetabile, tocmai în asta constă frumuseţea lui:)

CAPTAM LIMITAT VIATA

Captam
imagini,
impresii,
cuvinte .
Captam limitat viata ,
doi pasi inapoi ...
un pas inainte .

As vrea sa te privesc
ca si cum ai fi primul om
pe care l-am privit vreodata ;
As vrea sa te privesc
pina la radacina sufletului ,
mai mult decit odata.

As vrea sa te privesc
prin ochii unui inger ,
prin ochii unui copil ,
printr-un ochi de apa ;
As vrea sa te privesc
pina la ultima globula
odata , si-nca odata.

Captam
senzatii ,
sunete ,
vise .
Captam limitat viata
prin inimi transparente ...

... jumatate-nchise .

Buna seara, Exergy! Eu, trecatorul W, al "n"-lea ce paseste pe aceeasi planeta cu tine, intr-un vals continuu...unul inainte, doi inapoi...pasi, bineinteles ...am vrut doar sa-ti salut poezia, imaginile si amintirile din acest jurnal.

Frisky ,
... de ce tocmai trecatorul W ?!

Calfa s-a autointitulat (ironic) 'un fel de Trecatorul Y'
Imi suride ideea unui club al ... trecatorilor .

Sper sa-ti faca placere acest catren scris de Khayyam , ...

Aş vrea să-ţi spun o taină omisă din Scripturi:
Din tină şi mâhnire e omul încropit.
Adună-aici o vreme ceva fărâmituri
Şi-pleacă apoi cu grabă în neantul nesfârşit.


... de fapt , si el , un trecator grabit !

Acest topic a fost editat de exergy33: 12 Oct 2006, 10:58 AM

Hmm ..
Tot ce ne-a umplut odata sufletul se va transforma in trecut . Toata viata noastra se raporteaza la trecut . Bagam in arhiva lucruri placute dar si lucruri care ne fac sa suferim .
Nu-i asa ?

Pana sa se transforme in trecut, e prezent. Si faptul ca imbatranim e o certitudine, nu numai una trecuta si prezenta.

Toti imbatranim , dar nu in acelasi ritm .
Iar prezentul nu tine o vesnicie , ci doar o clipa .
Totul este ~ trecere ~ , Titus draga .

Realitati diferite, posedate de persoane diferite. Totul curge vorba cuiva..

Cred ca te referi la aforismul atribuit lui Heraclit , ... Ta Panta Rhei , nu la altcineva ...

Nu la altcineva..

La cine ?

Ironic si ... cromozomic.

Acest topic a fost editat de calfa: 12 Oct 2006, 10:24 PM

Exergy
De ce W?! Trecatorul Z era grabit si l-am lasat in grabirea lui...mi-a aruncat in trecere un "w", mi-a prins bine si mi l-am insusit ca nume, cu aceeasi timida autoironie...

Daca imi place Omar Khayyam...suprema inteleciune...detasare

"Când zorii strălucire pe sânii Terei varsă,
la cupa şi goleşte-o! Dă-ţi lacrima pe-un cânt,
Căci zori mereu veni-vor spre noi cu faţa-ntoarsă,
Când noi vom fi cu faţa întoarsă spre pământ."

...de fapt, si el, un "imbatat" de viata trecatoare...

Numai bine!

Frisky ,

... poate ca daca nu am fi atit de grabiti in trecerea noastra prin lume , am avea timp sa intelegem multe ... si nu am mai hasura , asa in nestire , foaia alba a existentei noastre , umplind-o cu linii frinte care nu duc nicaieri , ... nu am mai fugi dupa iluzia desenului , ci ne-am scufunda in esenta lui ...

Multumesc pentru versuri . Te astept sa revii , bineinteles daca iti va face placere .

@calfa

Nici o secunda nu mi-a trecut prin cap analogia cu cromozomii !

Acest topic a fost editat de exergy33: 14 Oct 2006, 07:05 AM

pana la urma, lumea asta e simpla, se imparte intre diversi X-i si Y-i si diferitele lor combinatii.

ZADARNICĂ CĂUTARE

Te uiţi la propriul trecut
ca la o foaie carbonizata de ziar
pe care cîndva au fost tiparite
evenimentele la zi.
Propriile bucurii şi suferinţe
iţi devin atît de străine ...
Nu poţi nici sa zîmbeşti ,
şi nici măcar nu poţi să suferi.

Te chinui doar să descifrezi
literele negre de pe foaia neagră ,
căutînd un " Eu " definitiv pierdut.

Şi cînd te aştepţi mai puţin ,
o boare de dimineaţa
îţi transforma trecutul carbonizat
în cenuşă.

Totul se risipeşte
în fata ochilor tăi ,
şi cu mirare în suflet te întrebi :
Unde s-a dus acel Ceva
de care te simţeai
atît de legat
Odata ?

Superb, Exergy. Ca de obicei.

Cunosc pe cineva careia i-ar face placere versurile astea.

Ei , chiar asa sa fie oare ?
Nu iei in calcul multitudinea produsilor care rezulta in urma acestor combinatii ?
Trecatori suntem cu totii , X-i si Y-i, .. insa fiecare trece in felul lui .

interpretam cum putem

Kristin , superb ?!!!... cred ca exagerezi.
Daca ti-a placut macar o propozitie din cele scrise in Zadarnica Cautare , nu pot decit sa ma bucur ... inseamna ca macar pentru o clipa gindurile noastre au fost apropiate .

@tikky
Bineinteles .
... si ce bataie de cap ne da interpretarea asta ; de multe ori ne pierdem in supozitii false ori in ipoteze incomplete .

Prima alegere


Aceasta nu este o amintire . Nu-mi aduc aminte nimic din cele intimplate in acea zi . Mult mai tirziu , cind aveam vreo 7- 8 ani , bunica mi-a povestit cu lux de amanunte povestea .

Deci intr-o zi de vara , ca oricare alta , bunica se pregatea sa ma duca la plimbare . Atunci aveam in jur de doi ani si jumatate .
Dupa ce mi-a schimbat hainele , m-a trimis pe hol sa-mi aduc sandalele .
Mirata ca nu vin , s-a dus sa vada ce s-a intimplat . Probabil se gindise ca nu le-am gasit .
Cind m-a vazut nu si-a putut crede ochilor .
Eu deschisesem cutia cu crema de ghete , si cu mare zor imi intindeam crema pe haine , pe miini ... si pe fata .
Bineinteles ca m-a intrebat de ce am facut asta .

Mi-o inchipui pe bunica mea stind calma , fara sa se enerveze , asteptind doar sa primeasca un raspuns din partea mea .
Niciodata nu am vazut-o pe bunica nervoasa sau agitata , si niciodata nu am auzit-o rastindu-se ...
Era un munte de calm , cum greu mai poti gasi in zilele noastre .
Cind am mai crescut , am botezat-o pe ascuns 'Ultimul Mohican' .
Dar asta e deja alta poveste .

Sa revin la subiect .
Dupa citeva clipe de ezitare am slobozit raspunsul mult asteptat .
I-am zis ca vreau sa ma fac tractorist . Si am asteptat sa vad reactia ei .

Nu stiu ce am gindit atunci , cu mintea mea de nici trei ani ... de ce tractorist ?
Ce analogie am facut intre meseria de tractorist ( oare stiam ce inseamna ea ? ) , si aspectul exterior ... hainele si miinile murdare de motorina .
Nimeni din familia noastra , din vecini , cunostinte sau prieteni nu era tractorist .
Parintii mei s-au intrebat deseori unde vazusem eu un tractorist ... la televizor ? ... undeva pe drum in timp ce mergeam cu masina ? ... si au vrut sa stie ce m-a atras pe mine la meseria asta ... de ce am vrut sa imit aspectul exterior al unui tractorist ?
Eram prea mica ca sa dau un raspuns coerent .
Bunica imi povestea ca eu repetam intruna ca atunci cind voi creste ma voi face tractorist si ca nimeni nu ma va opri sa ma fac .

Chiar si acum cind dactilografiez acest text nu ma pot abtine sa nu rid .
Alegerea mea mi se pare foarte interesanta ... nu am vrut sa ma fac doctorita , vinzatoare , invatatoare , actrita , ... ca restul fetelor .
In ziua in care am reusit la Politehnica , gindul m-a dus de intimplarea aceasta .

Dupa cum am spus la inceput , nu-mi aduc aminte nimic din cele petrecute in acea zi . Nici nu am incercat sa-mi inchipui ce s-a intimplat atunci ; nu am vrut sa cladesc niste amintiri false in memoria mea .

Mi-as fi dorit ca amintirile sa fie asezate in niste foldere . Atunci cind avem nevoie de ele sa le putem accesa cu usurinta .
Sentimentele si trairile pe care le-am avut la un anumit moment de timp , sa fie cuprinse intr- un program pe care sa-l putem (re)derula , rutina cu rutina .

Dar poate ca aceasta nu e chiar o idee stralucita .
Am fi tentati sa dam 'delete ' la multe lucruri care odata ne-au modelat personalitatea .
Creierul e un computer prea performant ca sa putem intelege fiecare detaliu de functionare , in situatii normale , sau in situatii limita .

Daca ar fi sa alegi , tu ai alege oare uitarea ?

ar fi prevazut cu un recycle bin... si cu un Norton protected recycle bin (ca sa poti recupera amintirile si daca ai golit cosul)

Macar te-ai apropiat de prima alegere, mergand la Politehnica. Eu am declarat ca vreau sa ma fac strugure si n-am reusit ... inca.

Bine ca nu ai reusit Fantasee .
Nu de alta , dar nu vad cum s-ar putea instala un Norton pe un ciorchine de strugure ,... ca sa-i recupereze amintirile .
Dar Erwin are raspuns pentru toate .

ce bine-ar fi!

REÎNTÎLNIRE



Să ne despărţim la marginea unei secunde -
suspendată între Nicicînd şi Niciunde ,
Evadînd din castelul iluziilor deşarte -
să plecăm fiecare în cu totul altă parte ,
Şi pribegind pe drumuri îngustate de timp şi dorinţe -
să ne întîlnim la marginea aceleaşi fiinţe.

Ce bine ca nu e !