Acum trebuie sa-i raspund lui cameron; asta e poezia mea cea mai scurta, in general am poezii "pastile"


Candela

Suflet plapand
se sfasie singur
prin umbre.

Astept pareri sau critici de orice fel. Atentie! NU MA SUPAR!

Soare, un raspuns la poezia ta :-)

Suflet pierdut
isi taraste aripa ranita
pe drumul fara intoarcere.

Ma prind in jocul vostru superb


Ma priveste azi sufletul,
Arzand mocnit,
Cu lumina de candela-n agonie,
Imi reinvie lumina,
Imi reinvie cuvantul,
Pacat ca totul apartine zilei de ieri..
Pacat ca maine e deja scrum
Aripa pasarii Phoenix..ramane doar metafora..
Si lumina mocnita a sufletului arzand..

chiar imi place :-)

cand sufletul isi pierde puterea
ramane doar placerea
de-a privi
pana cand
ochii cu care ai iubit
si aripile cu care-ai zburat
catre cer
te-au facut sa cazi...
si nimeni nu te-a ajutat
sa te-nalti.

Cand sufletul isi pierde aripa,
Cand flacara isi pierde lumina,
Cand eu incetez sa mai cred,
Cand geana isi scutura lacrima,
Privesc la stanga,
Privesc la dreapta,
Imi adun sperantele,
Si traversez incet indoiala,
Bolizii tentatiilor desarte se napustesc,
Dar eu aleg doar drumul catre tine,
Doar catre tine,
Visul meu curat.

Ce bine ar fi
daca toate visele frumoase
s-ar transforma
in viata...
n-ar mai fi moarte
si nici durere
si nici o aripa
nu s-ar mai frange
sub greaua tacere
a celor care
nu stiu
sa iubeasca.

As vrea sa simt in suflet razele soarelui ,
As vrea sa simt pe obraz respiratia zefirului,
As vrea sa stiu ce nu se poate stii,
As vrea sa stiu ce doar tu poti sa stii,
A vrea.. nu stiu intotdeauna,
Nu vreau ...a stii vreodata,
Tristetea sperantei ..

N-as vrea sa simt durerea lumii
N-as vrea sa simt tradarea
N-as vrea sa stiu ce-nseamna disperarea
Si n-as vrea nici sa gust amarul
vreunei cupe
Numai ca viata insasi e o cupa
din care gusti pe rand,
cand dulce,
cand amar,
cand bucurie plina,
cand agonie aspra...
si-asa, pe rand,
ni se duc clipele...

mi-e sete de lumina.

Lumina clara,
Dimineata rece,
Suflet trezit din visare,
Lumina opaca,
Seara calda,
Suflet evadat in vise,
Eu osciland intre cald si rece,
Intre ieri si maine,
Intre uimire si cuvant.

Cuvantul este cel care invie
sau cel ce-aduce moarte
cuvantu-aduce mangaiere
si dulci soptiri in noapte

si un cuvant te poate face
sa fii ori cersetor ori rege
cuvantul este cel care te-nalta
cuvantul te coboara
si prin cuvant se deosebeste
un om ales
de-un pierde vara. (la faza asta mi-a venit sa rad cand am scris, dar a rimat macar... desi nu caut rima )

.....................................................


Daca-as avea putere
as merge deseara
intr-o calatorie spre cer.
vreau
sa-mi sadesc visele
la radacina stelelor
sa creasca o data cu ele
dar sa nu cada niciodata.

As vrea
sa pot risipi
c-o privire
gandurile rele
ce-aduc nefericire...
si cu visele mele
sadite la radacina stelelor Caii Lactee
sa dau viata
unui Pamant curat si frumos
si unor oameni cu ganduri bune.

Astazi numele meu este zbor,
Ma inalt deasupra cerului,
Atat de sus,
Incat uit caderea,
Si drumul inapoi,
Panica ma incolteste,
De spaima incep sa plang,
Si lacrimile-mi cad,
Strivindu-se de pamant,
Transformandu-se in cuvinte..

Astazi, numele meu este dor,
dor aprig,
mai presus de orice
sentiment trecator
un dor care musca
din carnea sperantei,
un dor ce-si ascute gheara
in sufletul tau...

n-am aflat
in ce se va transforma
dorul
dar poate ca ziua de azi imi va surade
si dorul meu, vei fi tu.

Astazi, numele meu e neputinta,
Imposibilul imi rade in fata,
Mi-am pierdut scutul,
Mi-am pierdut armele,
Imi ramane sa ma apere doar lasitatea,
Nu exista nici inainte,
Nu exista nici inapoi,
Astept..
Sa renasc..
Sau sa mor din nou..

Dar daca mori,
pe ce urme va calca
cel ce va veni dupa tine?
cum va sti ce e rau si ce-i bine?

Nu-ti fie frica,
"inainte" exista,
dar trebuie sa crezi,
Trebuie sa renasti,
(chiar daca
din propria-ti cenusa)
si sa vezi
ca-n departare
s-a aprins un foc.

Mi-a spulberat vantul.
Pana si cenusa din care trebuia sa rensc,
Mi-a lasat doar amintirea auzului,
Amintirea vazului,
Si realitatea furiei.

Intre viata si moarte

E ploaie si vant, si frig e afara
Si luna luceste morbid sus pe cer
Se-apropie timpul ca mintea sa moara
Ferecata cu lacat si lanturi de fier

Si ceata gandiri se lasa mai jos
Agonia, delirul incet te cuprind
E rau sau e bine, urat sau frumos
Utopia reala traieste murind

Cameron, continui

Am s-aduc atunci ploaia,
sa-ti sature setea de liniste
si-am sa-ti fac un cadou:
ochii cu care trebuie
sa inveti din nou sa vezi
ca viata, chiar daca merge-nainte
are nevoie de TINE
care ai dat inapoi.

Arunca furia
si adu-ti inapoi
fericirea pe care-ai cunoscut-o
cand ai stiut ca cineva,
acolo sus,
si aici jos,
te iubeste.

Visare e intre viata si moarte..
Nicicand nu vom stii daca acum si aici e viata sau moarte,
Trezire,..visare,..
Umbra imi pandeste urma pasului,
Valuri spumoase ridica culoarea,
Si pasul se stinge,
Si visul renaste..

am visat o lume de gheatza
lipsita de orice urma de gheatza
o intindere arida si rece
pe acolo daca a-i trece
vei vedea ca intunericul
lumina intrece
si ca nu mai exista nimic
de dor balade imi vine sa zic
te-am pierdut acolo
nu mai am nimic

Dincolo de aridul de gheata,
Exista poate inima soarelui,
Pulsand de lumina fierbine,
Dincolo de aridul de foc,
Exista poate inima ghetii.

nu voi sa trec zidul
mi-e frica de necunoscut
prefer sa infrunt aridul
desi timpul l-am strabatut
nu vreau sa citesc viitorul
vreau sa traiesc acum
o clipa , o soapta, un vis
o sarutare eu i-am trimis

Si foc si gheata,toate-s in mine
Rasar si apun,se-ngesuie bine
Sa nu ma mai lase sa vad tot ce doare
Sa nu mai zaresc iubirea cum moare,
Pe strazi pustiite de suflete reci,
Ce stau iar ascunse si-asteapta sa treci
Sa te prinda in jocul lor ametitor,
Sa uiti si de tine,o,biet muritor,
Sa uiti ce-ai fost,ce esti sau ce vei fi,
Sa uiti ce-ai iubit,iubesti,sau vei mai iubi
S-ajungi doar o umbra...la fel ca si ei..
Sa vezi numai aur,alcool si femei...

Sunteti extraordinari..
..


Doar umbre in juru-mi,
Doar umbre si frig,
Ma cheama,
Imi canta,
Sirene dracesti,
Ma-ncanta,
Ma descanta,
Sa uit de mine,
Sa uit de tine.
Ma leg de catargul increderii.
Si stau.
Astept zorii,
S-alunge nalucile,
S-alunge umbrele indoielii.

Eu sunt Soarele!

Ma ustura privirea
cand ma uit
la fetele voastre spectrale.
Toti imi pareti
o Luna palida si mata.
Eu sunt Soarele care va lumineaza.
Voi insa va ascundeti si ma loviti cu intunericul
vostru.
Mi-e foame de lumina
si nu gasesc decat sufletul meu
pe care voi ati incercat sa mi-l spargeti.
....................................................
Ati crezut ca viata e un fluture de
ghiata.
Ce bine ca nu v-am crezut!
Acum sunt Soarele, voi Luna
Acum sunt tare, voi slabi
Acum sunt eu.

Cu poezia asta am castigat azi un premiu pe sector.

Felicitari

Oricum,..dupa cum vezi..ne-ai..dat microbul poeziei spontane..
Eu iti multumesc pentru asta!

oh astru de foc
esti puternic si viu
esti viatza si moarte
si singur si trist
nimic nu te atinge
inima nu-ti plange ?
lumina-ti aduce bucurie
focul tau aduce urgie
esti stralucitor acolo departe
sa te atinga insa
oare cine poate?



zorile sunt departe
pana atunci e doar catifea
de noapte racoroasa
adiere laptoasa
de stele pluteste pe cer
si totusi zorile albe
ma fac sa sper

Imi place.......

Si crezi ca se poate?....de te privesc sa vad ce esti?
Sa pot sa cant cu sufletul cea mai frumoasa din povesti?
In care te privesc si tu-mi zambesti?

Sa pot s-aud cuvintele ce nu rostesti cand ma privesti?
Sau tot apusul sa-nroseasca imaginea unei feresti?
Unde tu stai,eu stau,tacerea ne-nconjoara...
Tacere-n doi..frumoasa ca o vara..

Am invatat sa nu vorbim ci sa simtim
Si sa cantam tot ce privim...
Sa fim alaturi printre stele..
Si sa privim de dupa ele
Ce se petrece jos
...acolo...
Unde cei cu care noi eram asemeni
Nu vor sa ne urmeze,sa fie iarasi oameni
...
Un lucru ne-ntristeaza...
Ca acum,cand stim ce suntem..
Pe ei nu-i mai intereseaza....

suntem disponibili pt seri romantice , biletzele de amor sau incriminatoare , scrisori compromitatoare etc


Acest topic a fost editat de Valheru: 14 Oct 2003, 06:00 PM

Mai, fetele ca fetele, da' baietii m-au lasat masca. As vrea doar sa stiu un singur lucru: daca le compuneti pe loc, in cateva minute, asa cum a fost shimbul de versuri intre mine si Cameron. Daca-i asa, va admir cu-atat mai mult Daca nu-i, nu va respect mai putin

aparitiile de azi exact pe loc le-am compus

in hip-hop as numi-o freestyle ... in poezie o numesc talent si inspiratie ... felicitari fetelor pentru idea extraordinara ( pls continuati ) si felicitari baietilor ( m-ati lasat masca, mai ales motzart ... imi place foarte mult stilul, ma regasesc oarecum )

In toata lumea asta de culoare
Cu foc, cu gheata, lacrimi si fiori
Cu sus si jos cu Luna si cu Soare
Eu vad o floare rara intre flori!

Floare de colt, o, tu, gingasa floare,
Atinsa doar de Soare si de vant!...
Ce vrei s-ascunzi sub tristele-ti petale?
Ce boare-ti mangaie trupul plapand?

Ai rasarit in zorii diminetii
Printre imense pietre de granit!
Ce grea povara ti-au lasat nametii?
Ce doruri triste fara de sfarsit?

Doar vulturii cuteaza sa te vada!
Sau capre negre, triste ca si tine...
Natura face-acolo sus - parada,
In timp ce jos- ciulini sunt pe coline!

De dragul unui vis si-a unei soapte
Un alpinist s-a tulburat, saracul,
Si a pornit la drum in miez de noapte
Sa cucereasca haul si innaltul !

Poate-o sa cada in abisul mare
Sau o sa-ti simta intr-o zi parfumul!
Macar de-ar sti vreun drum sau vreo carare...
Macar de-ar sti daca acesta-i drumul...

Va rataci prin lumea vitregita!...
Fara busola, harta sau vreun ghid!
Floare de colt, esti zana cea iubita,
Sau zana rea esti tu, cu gand perfid?


................................................

V-am descoperit din intamplare!... He-he! Va cam place poezia, bag de seama!... Mai sa fie!... Ce de norocosi suntem in Hanul Ancutei!... Va apreciez sincer, mai ales pe cei cu versurile spontane. Sunteti niste dragalasi!!!

Acest topic a fost editat de OMU'BUN: 15 Oct 2003, 12:22 AM

....tipatul cocosilor....
in cioburi cu urme de stele
se trece dimineata
prin ochiul fantanii
spre izvoare
Frematand,
buzele asteapta sarutul.....

...
si ziua trece-alene
mai lunga ca o viata
sarutul nu mai vine
in suflet e doar gheata

tacerea-i prafuita
nu-i nimeni sa te vada
doar luna ce pogoara
peste singuratate-o raza