Roxana, discutam cat si cand vrei tu. Nu ma consider o cunoscatoare, mai mult decat experientele mele si cateva carti citite. Si sentimentul ala ca e ceva care as putea sa inteleg daca as cauta mai mult... Senzatia ca stiu ceva dar nu pot sa scot la lumina din strafundurile mintii.
Cum spuneam, eu nu fac legatura intre religie si paranormal, pentru mine sunt 2 lucruri diferite. Religia e dictata de Biblie (Coran, Tora si ce-o mai fi) si paranormalul e dictat de simturile proprii.

Acest experiment poate fi realizat in orice birou al unui pshiholog profesionist. Cred ca poti apela si la alte 'surse' alternative insa gradul de pericol ar creste indubitabil. Siguranta creste atunci cand te stii aflat in mainile unui profesionist si nu doar al unui practicant al vreunei "stiinte" dubioase. Zic acestea din ratiunea ca nu as dori sa vad vreo stire de la ora 5 in acest sens.

-------
AVE!
-------
F.'.

Opinia mea in ceea ce priveste reancarnarea cred ca este cunoscuta. Pentru siguranta ( ) am sa pledez in favoarea acestui fenomen absolut normal, si anume hipnoza. Acum depinde in mainile cui te afli in momentul inceperii experimentului si, poate ce este mai important, faptul daca ceea ce hipnotizatorul analizeaza din spusele subiectului vor fi in concordanta cu asteptarile fiecaruia...

------
AVE!
------
F.'.

Asa cum zice si Misty,stiu "ceva"care mi se invarte prin cap dar nu pot defini.Cand prind ideea ...dispare.Am incercat pe cont propriu un experiment,trecand cu buna stiinta peste niste etape si ....nu invit pe nimeni sa faca asa ceva.era...era sa...aflu daca exista reincarnare...Eu as apela la un profesionist in regresie dar nu cunosc pe nimeni.In reincarnare cred sau mai bine zis intr-o migrare undeva...a spiritului...

Nu am gasit nimic periculos in regresia care am incercat-o cu ajutorul casetei. Este acelasi lucru cu meditatia (in care esti indrumat), doar ca dupa exercitiul de relaxare esti ajutat sa-ti indrepti gandurile spre o viata anterioara.
Copernic, de cite ori ai vazut la stirile de la ora 5 vreo mentiune la vreo tragedie cauzata de regresie?

Intamplator, am tradus pentru cineva in romana (scris) caseta de regresie care o am. Daca cineva e interesat, spuneti si va trimit in mail daca aici nu este considerat on topic.

In unele situatii, se pot obtine rezultate si fara folosirea unor suporturi exterioare, precum hipnoza sau casetele cu inducerea regresiei. Daca sunt urmate cu rigurozitate, rezultatele sund de cele mai multe ori mult mai clare decat cele obtinute prin intermediul hipnozei. De cele mai multe ori, informatia stocata in subconstient nu este in totalitate activata prin hipnoza, ramanand doar "fragmente" care aparent nu au nici un sens sau vreo legatura intre ele...

Cat despre existenta sau non-existenta reincarnarii, in viata nu poti decat sa experimentezi singur si tragi singur concluzia daca ce ti s-a spus de oricine, e sau nu adevarat (si experimentand vezi cu adevarat cum e acea realitate, nu numai prin vorbe). Orice om poate linistit sa nu creada in reincarnare, pana cand se va convinge atunci cand il va interesa aspectul, cum sta treaba... De fapt, necesitatea de a crede in reincarnare nu exista. Tehnicile in orice domeniu au acelasi efect, indiferent de credinta cuiva in ceva. Daca arzi hidrogen intr-o experienta chimica va rezulta apa si un efect termic prin degajarea de caldura, indiferent de credinta in reincarnare, sau in orice altceva. Ideea e ca noi sa experimentam, nu sa credem in ceva anume. Dupa ce ai experimentat chiar tu ceva, nu mai poate fi vorba de credinta, e mai mult: tu ai trait acel aspect, te-ai convins...

Eu unul pot doar sa afirm ca, pentru mine, existenta reincarnarii este in afara oricarui dubiu. Ea este parte integranta a intregii Manifestari.

Un om poate avea un crez fundamentat pe un temei realizabil care nu trebuie neaparat sa fie de ordin religios. Acest crez poate sa se materializeze si sub forma unor trairi preexistentiale, asa cum bine ai sugerat, cat si sub forme viitoare de existenta. Intr-adevar, reancarnarea reprezinta o punte a prezentului cu ceilalti 'eu', comuniune ce nu isi poate regasi armonia universala decat in momentul in care s-a realizat faptul ca suma energetica se regaseste in sine. Sinele prezent se constituie a fi momentul existential echivalent cu o viata, iar trecutul, sirul real al unor momente acum pasive, deoarece amintirile ne insotesc intotdeauna alaturi de timpul imuabil si etern. Schimbat energetic si, totusi, mereu acelasi se prezinta a fi schitarea unui om incercat de alegorii existentiale, trecute si viitoare.

------
AVE!
------
.'.

Dar religia ce are ? Nu cumva e vorba de modul "personalizat" in care "vede" fiecare in parte "religia" ?

Acea caseta ... se poate intra in posesia ei ? Cum, unde ... si cit ar costa ?

Thunder, Bine-ai venit la Han!

Greu de explicat - incercam pe Han sa tinem subiectele religioase la Religie, altfel fiecare subiect ar putea deveni o discutie religioasa. Iti dai seama ce predici ar fi la Dragoste si Sex?

Daca esti in Romania, nu stiu cum, unde si cat. Incearca sa faci un search pe "past life regression" si sunt singura ca vei da de un site care te va indruma spre o inregistrare, posibil si gratis, cine stie?

...io daca-mi fac o regresie de asta , cred c-o sa aflu c-am fost vreun stripper sau gigolo prin Imperiul Roman...in compania lu' d'alde cezar, traian, caligula...si ceilalti poponauti. Sau poate c-am fost calugar catolic...coleg cu TriRegnum

Nicodim, calugar te asigur ce nu ai fi fost nu cred ca te-ai fi abtinut tu de la alte "bunatati"

Eu personal nu cred in reincarnare, aceasta contravine credintei mele, deci avand o credinta nu pot sa cred in reincarnare.

Nicodim, exista posibilitatea ca ai fost homofob inrait in alta viata - si ai ales viata asta ca sa intelegi...

@TriRegnum: Reincarnarea nu contravine invataturilor crestine autentice, ea contravine doar interpretarilor ce i s-au acordat Bibliei de catre Biserica.

...atentie homofobi: intr-o viata urmatoare veti ajunge ca mine...atunci sa va vad...

Am luat mesajul de la celalalt topic cu reincarnare si il voi pune si aici:

Eu nu cred in reincarnare cum nu ar trebui sa creada nici un crestin. Reincarnarea vine in contradictie cu religia noastra crestina deoarece sustine ca un suflet se reincarneaza in mai multe trupuri pana sa ajunga la nirvana. Noi crestinii spunem ca la Sfarsitul Lumii vor invia mortii cu trupul, ei bine daca sufletul s-ar fi reincarnat in vreo 5 trupuri, pe care l-ar alege? deci conforum doctrinei crestine, un suflet nu se mai reincarneaza.

Misti, eu ce crezi ca am fost?

Acest topic a fost editat de TriRegnum: 21 Dec 2003, 10:37 AM

Tri, nu stiu ce ai fost, ca nu sunt ghicitoare.
Ce i-am spus lui Nicodim a fost ca o idee - conforma principiului ca in viata actuala ne alegem viata de asa natura incat sa intelegem ceva ce nu am inteles in vietile anterioare (banuiesc ca ma repet... scuze).
Deci din punctul asta de vedere, poate ai fost vreun pacatos. Sau poate ca ai fost foarte credincios si ai vrut ca in viata asta sa-L slujesti si mai aproape... Cine poate spune decat tu, daca ti-ai aduce aminte?

Am o intrebare, la modul cel mai serios, fara nici o umbra de ironie.
Care trupuri? cele din care au ramas doar oasele sau cele ce au fost arse? Invierea eu nu o vad ca pe o chestie de... abator, sau contabila - sufletul lui X isi reia trupul cel macinat de vreme...(care trup? asta intreb eu? daca ala a murit acum 2000 de ani?) - ci o vad ca un avatar al sufletului respectiv - acesta va avea puterea (data de Dumnezeu) sa isi creeze un trup nou, si astfel va fi din nou carne si oase. Asa vad eu invierea.

In care caz, nu are importanta de cate ori s-a reincarnat sufletul respectiv.

Spune-mi ca ai inteles ce vreau sa zic, macar un pic.

Probabil am fost vreun prigonitor...

Deci Misti, crestinii cred in Invierea de la Sfarsitul Lumii, deci atunci fiecare suflet va reveni in trupul sau in care a trait. Acel trup intr-adevar asa cum tu spui a putrezit sau a fost ars, dar Divinitatea are toata puterea pentru a-l reconsitui asa cum l-a facut pe Adam din pamant. Dumnezeu este cel care invie mortii prin puterea Lui, cei morti nu pot invia cu puterea lor, deci trebuie sa intervina Divinitatea. Omul care invie in zilele din urma nu trebuie vazut ca unul de acum, supus legilor naturale, gravitatii..., el va fi asemeni lui Isus Cristos cel Inviat, "material si totusi imaterial", va fi in mai multe locuri simultan, va putea pluti in aer, sa mearga pe apa, sa treaca prin ziduri, deci va sfida toate legile fizicii.

Am inteles. Dar tot nu sunt convinsa.

Acelasi lucru am spus si eu ca s-ar intampla - si sa zicem ca un suflet a trait mai multe vieti, in mai multe trupuri. Poate cand se intampla invierea, forta Divina il poate invia in ultimul trup. Celelalte oricum sunt tarana si cenusa.

TriRegnum

Asa! Si ce te face sa crezi ca Dumnezeu nu cunoaste amanuntul ca sufletul este acelasi care a fost trimis pe pamant in fiecare dintre vietile traite? Fiindca dac-ar fi sa fie altfel (acum chiar ca vorbim sa ne aflam in treaba ca oricum nu pare sa aiba vreun sens clar ideea!), cam cum ar arata atatea 'jde'miliarde care vor invia, si care-au murit in decursul secolelor, daca pentru fiecare trup va exista un suflet ? Daca in schimb acceptam ideea ca acel suflet a mai salasluit anterior in cateva trupuri, mi se pare firesc sa-l recapete pe ultimul, dar deplin constient de aceasta data, si despre vietile traite anterior, cu pacatele de rigoare!
A, sa nu uit sa spun: Parerea mea!!!

Si, Misti, parca am mai spus-o, iar acum o repet: ideea de a ne fi noua la indemana sa ne alegem calea de urmat pare atat de putin probabila, incat nu inteleg de ce tu o adopti! Sunt enorm de multe suflete care-o duc groaznic pe acest pamant. Cum crezi ca ar alege de buna-voie, Purgatoriu la cel mai inalt nivel? A, daca ar fi sa nu uite aceasta alegere, odata cu intruparea, poate ar avea un sens, dar uitand, el ajunge sa-si blesteme propria viata! Deci totul pare absurd!
Bineinteles ca-i tot...parerea mea!

Acest topic a fost editat de OMU'BUN: 21 Dec 2003, 07:13 PM

Om Bun, daca inteleg corect intrebarea ta - este de ce ar alege un suflet sa duca o viata grea? Raspunsul e cel mai simplu: pentru ca numai prin durere intelegi. Daca ai facut fapte rele intr-o viata anterioara, numai prin suferinta vei intelege in viata asta ce rau ai pricinuit. De unde probabil vine intrebarea : "Dar cu ce am gresit de mi se intampla mie?"

Eu am prins ideea, dar tot mai cred ca e nonsens. Viata anterioara, nu tot el si-a ales-o? Adica anterior fusese atat de lipsit de intelepciune incat sa aleaga o viata plina de tentatii in care sa fie constient ca oricum va cadea? Nu! Repet: ar avea sens, daca memoria lui n-ar porni de la zero. Asa, el continua sa faca greseli, poate unele cu mult mai grave, fiindca nu se poate obisnui cu ideea de a fi mereu oropsit!
Si-apoi parerea asta nu am adoptat-o fiindca imi apartine in exclusivitate, ci am descoperit-o in credinta buddista, iar buddistii sunt recunoscuti pentru intelepciunea si constiinta lor!

@OMU'BUN: Acea "alegere" e bazata pe Karma respectivei fiinte. Toate aceste aspecte sunt explicate la thread-ul despre "Legile Divine ale Manifestarii". Acolo e precizat clar cum e cu Samsara, Karma si reincarnarea... Discutiile de-aici sunt simple "divagari" de la subiect. Un fel de "hai sa ne dam cu presupusul"...

Om bun, Misti
La Judecata de pe urma, fiecare om cu sufletul si cu trupul sau isi vor primi pedeapsa sau rasplata; in functie de faptele lor savarsite in viata pe care au avut-o. Ei bine, daca sufletul s-ar reincarna in cinci trupuri, iar la judecata Dumnezeu l-ar invia in ultimul trup, dar el a facut numai fapte bune in cea de-a doua viata si ar fi trebuit sa se duca in Rai, dar in a cincia viata a facut numai rele si se duce in iad, n-ar fi drept. Fiecare trebuie sa-si primeasca rasplata sau osanda in functie de viata pe care a avut-o, daca a avut mai multe trupuri, ce face? nu poate primi si osanda si rasplata in acelasi timp, iar dupa Judecata de Apoi, rasplata si/sau osanda sunt vesnice, deci "nu poate face prin rotatie, azi in iad, maine in rai"

Oare mai vede cineva partea amuzanta a acestui subiect? Tudy eu vin cu presupusul... (adica nu eu, ci buddistii, dar nu mai conteaza) ! Vad ca tu ai certituduini ! Extraordinar! Ce mult ma bucur! Mai aplauda cineva???
TriRegnum, ceea ce credem noi (nu toti!) despre rai si iad, nu are nici o legatura cu ceea ce se scrie despre acest lucru! Ca vrem noi, ca nu vrem, Purgatoriul este aici, sub ochii nostri. Diferentele destinelor noastre, nu trebuiesc explicate fiindca sunt vizibile cu ochiul liber. Fiecare plateste pe pamant pacatele lui, iar daca nu reuseste, (TriRegnum retine te rog ca e imposibil sa nu fii deja familiarizat cu asta!) urmasii lui vor trebui sa-l scoata din "ratacire" platind pentru pacatele lui. Parca asta sustinea si Mantuitorul Iisus, cum se face ca am uitat?

Nu exista foc, smoala si alte speculatii de acest gen, ci doar cruda ratacire si pustietate. Nu poti sa intri in Lumina pana ce pacatele tale nu vor fi ispasite. Poti astepta un pic sau o vesnicie. Dar... care vesnicie? Sensul vesniciei, doar Dumnezeu il da si il cunoaste. O clipa pe pamant, poate insemna o vesnicie dincolo! Am citit destule subiecte bazate pe fapte reale, care m-au convins cam cat de mult se zbuciuma un suflet plecat, daca nu si-a impinit menirea, cu atat mai mult daca nu ramane nimeni in urma care sa faca ceva pentru sufletul lui!...
Imi vine in minte o intamplare cu o familie de italieni. Baiatul lor a plecat la cumparaturi si nu s-a mai intors niciodata. Parintii au anuntat politia, dar nici dupa 6 luni, nu s-a aflat nimic despre el. In disperarea lor, parintii au apelat la o vizionara, care, desi avea un handicap fizic, prin intermediul ei, cei chemati din morti, puteau vorbi.
Chemat, fiul nu a dat detalii despre ucigasii lui, ci doar ca erau patru care l-au injunghiat si jefuit, apoi i-au aruncat cadavrul intr-un rau, la cateva sute de metri de un anume pod. Marea lui suferinta era aceea ca nu era lasat sa intre in Lumina, fiindca mai avea inca de rezolvat niste promisiuni si datorii pe pamant. Cu disperare isi ruga parintii sa termine ceea ce era obligatia lui sa faca. Cu toate astea, parintii nu au prea luat in serios. Doar ca de aceasta data, au inceput visele in care fiul lor aparea cerandu-le insistent acelasi lucru, sa poata fi primit acolo, fiindca nu mai poate suporta locul in care este tinut. Dupa ce parintii s-au hotarat si au dus la bun sfarsit dorintele fiului lor, aparitia acestuia a mai fost doar una, in care zambea multumit. Sa nu mai spun faptul ca, in urma sesizarii, cadavrul a fost descoperit acolo unde indicase el!
Rai sau Iad, Iad sau Rai... Daca sufletul le-ar cunoaste numai in lumea de dincolo, ar insemna ca aici sa fim cu totii fericiti, multumiti, impliniti, sa nu cunoastem suferinta si durerea. Pentru ca toate se vor detalia dincolo!...
Cat despre re si re si reincarnari, tot nu inteleg care-i problema. Am spus ca mi se pare logic ca sufletul respectiv, in ziua judecatii, sa nu fie amnezic, ci sa fie la zi cu intraga istorie a bunelor si relelor lui, in decursul vietilor, fara sa fie tentat sa-si nege vreuna, fiindca i se va pune la dispozitie pana si suferinta celor care au trait-o de pe urma deciziilor lui!...

Acest topic a fost editat de OMU'BUN: 22 Dec 2003, 11:40 PM

Eu una cred ca reincarnarile nu au fundament biblic, cel putin din cunostintele mele. Nu cred ca Dumnezeu a intentionat ca sufletul sa ne umble asa de-aiurea si sa se reincarneze.

Omule Bun...ai niste istorisiri pe la subforumul asta de ma bagi in sparietzi...

Om bun
Sufletul la sfarsit va fi uptodate cu istoria, atunci vor stii totul...vor avea acces la gzona.
Eu spun ca acel tanar era in Purgator, norocul sufletului lui ca i s-a permis sa iasa cumva. Daca un om moare si nu-si face penitenta de la spovada, el o va face in Purgator unde-si primeste pedeapsa vremelnica si e normal sa fie cumplit de chinuit. Intre Purgator si Iad exista o diferente: in Purgator te poti ruga, deoarece exista speranta ca vei merge la DUmnezeu pe care il poti vedea undeva sus, dar in Iad nu mai e nici o speranta si sunt chinuri vesnice. Acel suflet era chinuit pe motivul ca vedea Lumina lui Cristos, dar nu putea ajunge la ea, acesta este chinul din Purgator unde timpul ia niste proportii fantastice: un minut pare un an de chin.

Nicodim

Uneori sunt convins ca mai avem nevoie si de asemenea istorisiri, ca altfel se intampla sa uitam cine suntem si incotro ne indreptam!

TriRegnum ,( sper sa mai revii printre noi din cand in cand), in linii largi, incepem sa fim de acord, cu mici diferente. Da' eu tot nu pot patrunde motivatia pentru care (conform ipotezelor sustinute de tine) aici, pe pamant putem sa ducem o viata minunata, sau un adevarat cosmar? Asta cum se mai numeste, si de ce se nasc copii care ar trebui sa fie egali cu toti ceilalti copii, intrucat n-au apucat sa pacatuiasca inca. Dar ei au din start un destin zguduitor de trist. Si cate generatii de asemenea copii trebuie sa se nasca intr-o anumita familie, pana ce pacatul va reusi sa fie platit?

Acest topic a fost editat de OMU'BUN: 29 Dec 2003, 07:55 PM

Asa cum se mostenesc pedepsele pentru pacate de la o generatie la alta, asa este si cu mila lui Dumnezeu(vezi Magnificat-ul-Cantarea Mariei-: "si mila lui din neam in neam, spre cei ce se tem de El"). Indurarea lui Dumnezeu pentru un om care face binele "merge" spre neamurile sale, in schimb daca un om face rau, Dumnezeu il pedepseste in urmasi: de aceea copii care se nasc in familii diferite traiesc diferit...dar sansele de mantuire a noilor nascuti sunt egale, ele se vor separa in timp si depind foarte mult de viata fiecaruia.

Nu am cum sa-ti explic mecanismele prin care un copil se naste intr-o familie mai necajita, decat un altul care sta in puf. Aici e vorba si de predestinare(asta e alta poveste si inca una foarte dificila), dar fiecare copil(care va deveni adult bineinteles, OM) are anumite calitati si defecte si asa se compenseaza cu cele ale celorlalti semeni.(EX: unul bogat are probleme in invatare si lecturare, unul mai necajit are aptitudini deosebite in matematica, desen tehnic, literatura... -> asa Dumnezeu ne face egali).

Egali in adevarata masura nu vom fi decat atunci cand vom avea Viata Vesnica, atunci cand nu va mai exista pacat si vom trai cu Dumnezeu.

nu`mi place din start cum suna "Dumnezeu pedepseste" , nu cred in asa ceva , pentru mine "Dumnezeu pedepseste" nu exista , e imposibila asocierea asta. e ca si cum ai spune " aceasta floare frumos colorata,cu un miros imbatator e urata" .
Daca nu ne reincarnam , ceea ce eu exclud deci cred in reincarnare , inseamna ca acolo sus pe undeva exista o mica mare fabricutza de suflete , care ies asa pe banda rulanta si vin si se intrupeaza aici doar o singura data cu o medie de viata de 70 de ani si se intorc repede repede inapoi sa fie pedepsite ca au omorat o musca. pentru mine asta e aberatie.

Acest topic a fost editat de Absolut: 1 Jan 2004, 09:25 PM

Absolut
De fapt omul se pedepseste singur indepartandu-se de Dumnezeu, caci asta face pacatul, iar Dumnezeu ne respecta dorintele. Iadul inseamna indepartarea totala de Dumnezeu, Purgatorul e indepartarea temporara de Dumnezeu. Singura sansa de a fi apropiati de dumnezeu e viata pe Pamant.

Se intorc pentru a primi ce merita; Dumnezeu le-a dat niste porunci, daca le respecta inseamna ca sunt demne de Creator, daca nu, vor ajunge in iad.
Pacatul nu ti se pare o aberatie? probabil ca NU!

Acest topic a fost editat de TriRegnum: 2 Jan 2004, 12:27 AM

Pentru ca nu pot sa cred ca existenta mea se va limita la ce se intimpla in aceasta viata... da, cred in reincarnare... sau in metempsihoza...
Nu cred neaparat in migrarea sufletului dintr-un corp uman in altul, imi place sa cred ca , intr-o viata anterioara am fost un animal liber, salbatic si asocial. Sau un copac... Sau o piatra.

Interesant... Am avut de multe ori senzatii de deja-vu... cand am auzit o fraza, cand am spus ceva banal, cand am vazut o imagine, un tablou... ceva de genul asta. Poate ca suna aberant...
Am mai avut o experienta oarecum ciudata, mai demult. Am visat de mai mult ori un loc pe care nu-l vazusem nicioadata... undeva in munti... inca nu l-am vazut si in realitate. Poate, cine stie...

Apropo, Misti, de unde pot sa fac rost de cartea aia de Gloria Chadwick? As vrea sa mai vorbim pe tema asta...

Evelynne, daca esti in Bucuresti, intra la libraria Noi si vorbeste cu cineva de la biroul din spatele librariei - au un catalog pe calculator si iti poate spune daca s-a tradus si publicat in Romania. Altfel, rasfoieste ce carti au pe subiectul asta si vezi ce te atrage - principiul e unic, doar ca fiecare autor il exprima usor diferit.

Cand vorbim despre acest subiect cred ca nu e necesara atingerea istoriei, a bibliei, a unei carti sau a unei oarecare informatii... E vorba despre ce credem dincolo de ce stim... Eu, de exemplu, trebuie sa cred in asta, fiindca altfel n-am sa ma intalnesc cu cine vreau...