Antropogeneza Si Fenomenul Religios, Religia, produs al experientei ? |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Acest subforum este destinat dezbaterilor filosofice. Pentru discutii religioase va initam sa vizitati subforumul Universul Credintei.
Antropogeneza Si Fenomenul Religios, Religia, produs al experientei ? |
9 Jun 2006, 03:05 AM
Mesaj
#141
|
|||||
Dregator Grup: Membri Mesaje: 783 Inscris: 30 July 04 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 4.160 |
Esti sigur ca e vorba de un echilibrul al creierului, si nu doar de o chestie pur psihologica ? Cand vorbesti despre creier, faci trimitere intr-un fel sau altul la partea hard, la substratul material.
Nu reusesc sa-mi dau seama daca ceea ce spui tu (ecranarea) este sau nu o cale de rezolvare a unei disonante cognitive. Nu-mi dau seama, pentru ca s-ar parea sa nu e vorba de o disonanta cognitiva aici, dat fiind ca nu avem congnitii. Teoria disonantei cognitive (Festinger) pleaca de la premisa ca oamenii prefera situatiile echilibrate, iar cand apare un dezechilibru intre cognitii, se cauta imediat o cale de a se rezolva acesta situatie. Se refera la opinii, idei, cunostinte despre lume, etc. Si este o chestie pur psihologica. Ecranarea asta de care vorbesti pare a fi altceva. Asa cum o spui tu, lasi sa inteleaga ca reteaua noastra neuronala e constuita de asa natura, incat o anumita structura cerebrala e resonsabila cu un soi de mecanism de protectie, fara de care, aceasta ar avea de suferit (deci, componenta hard). Protectia asta avand rolul de a impaca instinctul de conservare care reprezinta un soi de programare prin care individul si specia sa poata supravietui, cu faptul ca noi ca sisteme foarte evoluate - constientizam (capacitate a constiintei umane) faptul ca nu avem cum sa supravietuim vesinic. Am inteles bine de data asta ? Daca era disonanta cognitiva erau doua cognitii. Aici, s-ar parea ca avem un instinct si o cognitie...sau ? Eu revin acum la ce am intrebat mai sus. Este ecranarea asta o chestie pur psihologica (ca la disonantele cognitive), sau implica ceva mai profund, cu trimitere la vreo structura cerebrala (hard) ? -------------------- The decision to build artilects or not, will be the toughest decision that humanity will ever have to make.
Personally, I'm glad to be alive now - Hugo de Garis |
||||
|
|||||
9 Jun 2006, 08:04 AM
Mesaj
#142
|
|||||
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 4.959 Inscris: 9 August 05 Din: marginea viselor Forumist Nr.: 6.763 |
@dorinteodor
Oricine stie ca faptul de a fi credincios nu implica in mod neaparat 'dusul la biserica' , si viceversa.
Grof facea experiente in care utiliza LSD-ul pentru a mari capacitatea de introspectie si de analiza a creierului si pentru a sfarima niste bariere existente in gindirea conventionala , in modul creierului uman de a percepe realitatea imediata . Ceea ce s-a vazut foarte clar este faptul ca in om , adica in mintea lui , se ascund lumi nebanuite , iar ceea ce noi numim constiinta nu este nici pe departe la dispozitia noastra. Contestate sau nu , experientele lui Grof sint considerate a fi stiintifice . Dovada ? Multi dintre posesorii unui premiu Nobel in domeniul stiintific , sau ale altor premii internationale ,au folosit metodele lui Grof.. Marturisirile unora dintre ei sint de-a dreptul socante . Altii au fost doar suspectati de 'consum de LSD sub control medical' , sau cel putin asta e termenul care a aparut in presa. exergy33 Acest topic a fost editat de exergy33: 9 Jun 2006, 08:11 AM -------------------- *_*_*
Pierdut ĂŽn Geometria UitÄrii CÄutând Ipote(nu)zele Fericirii - TrecÄtorul -X- https://exergy33.wordpress.com/ |
||||
|
|||||
9 Jun 2006, 12:41 PM
Mesaj
#143
|
|||
Filosof boem Grup: Membri Mesaje: 6.222 Inscris: 10 July 03 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 445 |
Serios? ai si ceva date concrete? care sunt laureatii aia la Nobel care au folosit metodele lui Grof in cercetare? LSD-ul nu mareste capacitatea de introspectie si de analiza a creierului. Daca ar face asta, experientele ar trebui sa fie similare in cazul oamenilor si foarte similare in cazul aceluiasi om... in loc de asta,
-------------------- A nation cannot prosper for long when it favors only the prosperous - Obama
|
||
|
|||
Promo Contextual |
9 Jun 2006, 12:41 PM
Mesaj
#
|
ContextuALL |
|
|
|
9 Jun 2006, 01:47 PM
Mesaj
#144
|
|||||||
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 4.959 Inscris: 9 August 05 Din: marginea viselor Forumist Nr.: 6.763 |
Am spicuit citeva date. De exemplu Kary Mullis - cel care a descoperit polimeraza sau Dr.Crick- cel care a descoperit structura ADN-ului.Ambii au obtinut premiul Nobel.
http://www.hallucinogens.com/lsd/francis-c...om/art1699.html In cartea sa Dansind dezbracat in cimpul mintii /Dancing Naked in the Mind Field el recunoaste deschis consumul de droguri si povesteste unele lucruri care i s-au intimplat atunci.
http://en.wikipedia.org/wiki/Kary_Mullis ... si o lista cu cei ce recunosc ca fac apel la LSD. http://www.thegooddrugsguide.com/articles/...s_users/lsd.htm exergy33 -------------------- *_*_*
Pierdut ĂŽn Geometria UitÄrii CÄutând Ipote(nu)zele Fericirii - TrecÄtorul -X- https://exergy33.wordpress.com/ |
||||||
|
|||||||
11 Jun 2006, 09:13 PM
Mesaj
#145
|
|
Vataf Grup: Membri Mesaje: 237 Inscris: 25 March 06 Forumist Nr.: 8.030 |
mothman,
structura de hardware este la baza oricarui sistem de prelucrare a informatiei (asa cum este si creierul). Asa zis-ul "psihic" este asociat cu structura de software. Este clar ca oricare ar fi softwarele, el este determinat in ultima instanta de hardware. daca te pricepi la calculatoare, sti probabil ca microprocesorul nu stie nici sa adune doua numere binare. Stie de fapt o asa zisa adunare logica. Totusi, daca faci o anumita reprezentatre a numerelor (complimentul fata de 2 de exemplu) adunarea logica devine adunarea aritmetica. Din asta dupa aia poti sa faci logaritmi, exponentiale, tot ce vrei. Totusi, ceea ce stie sa faca in mod efectiv orice microprocesor (in domeniul pur aritmetic, evident) este doar asa zisa adunare logia (ia setul de baza de instructiuni a lui 8080 [care e nucleul de baza chiar si acum cu ultima generatie de microprocesoare intel] si o sa vezi. acest exemplu arata cit de important este sa sti unde te afli. nu discutam despre fenomene psihice, noi sintem la nivelul fundamental de hardware care determina totul. o structura logica se poate destabiliza de exemplu daca predictia unui model determina repetarea ei (apar bucle nesfirsite, mai lungi sau mai scurte). fenomenul este cunoscut atunci cind ai o probema fara solutie si orice ai face tot in cerc te invirti. acest tip de destabilizare apare in problema mortii. ca sa rupi bucla trebuie sa bagi ceva in drumul ei. acesta este modelul de ecranare care ecraneaza ( acopera, separa) o predictie de modelul pe care ar urma sa-l reactiveze. Religia este un astfel de model. aceasta problema este clar la nivelul de hardware. teoriile de care vorbesti sint la ceea ce tu numesti psihic si este in afara problemei. trebuie sa intelegi ca softwarele se schimba usor, de la o epoca la alta, de la o persoana la alta. ce ramine invariant este doar hardwarele si este clar ca persistenta multimilenara a religiilor (si resursele care mai exista din plin) nu pot fi explicate decit printr-o particularitate invarianta de hardware. teoria mea este o teorie a functiilor fundamentale de hardware si implementarea tehnologica nu ma intereseaza. eu nu am folosit si nu folosesc in nici un fel cuvintul "neuron" ( am aflat ca, cica ar fi nu stiu ce componenta tehnologica a creierului dar nu stiu mai mult si nu ma intereseaza) mothman, eu sint si ramin la structura functionala de hardware a unui sistem de prelucrare a informatiilor numit creier. daca reusesti sa faci abstractie de implementarea tehnologica, o sa poti pricepe mai mult. sistemul de protectie (instincte, gesturi reflex) exista in orice creier (animal sau uman) cu scopurile cunoscute (supravietuire vesnica, neconditionata si daca nu se poate atunci supravietuirea speciei). cind constientizezi ca obiectivul de a supravietui vesnic, neconditionat nu poate fi realizat, atunci apare religia in felul in care deja a fost explicat. cred ca in mare ai inteles corect. o intrebare interesanta este de ce tot mai multi oameni din lumea civilizata ignora religia (pot fi atei declarati, atei prin comportament sau pur si simplu oameni pentru care problema nu exista). cum se poate intimpla asta cu o structura de hardware invarianta? ce pare a se intimpla este diminuarea importantei instinctelor. asta explica in acelasi "pachet" si cresterea numarului de homosexuali. instinctele se atenueaza deci si instinctul de atractie catre sexul opus se atenueaza si el. in cartea mea asta este bine explicat. daca instinctele isi pierd importanta asta duce la atenuarea atit a fenomenului religios cit si a reducerii atractiei catre sexul opus. asta se intimpla in realitate si desi teoria spune ca asta este clar un fenomen de evolutie a creierului, multi il percep ca o degradare. dar asta este alta discutie.dorinteodor |
|
|
11 Jun 2006, 09:31 PM
Mesaj
#146
|
|||||||
Vataf Grup: Membri Mesaje: 237 Inscris: 25 March 06 Forumist Nr.: 8.030 |
exergy33, zici: "Oricine stie ca faptul de a fi credincios nu implica in mod neaparat 'dusul la biserica' , si viceversa. " Exergy, indiferent daca te duci sau nu la biserica...etc, credinciosul trebuie sa-si arate apartenenta la crestinism prin comportament. Exista percepte crestine bine stabilite in decursul mileniilor si astea nu mai sint respectate comportamentul poate sa insemne dusul la biserica (nu e dovada dar este un indicator clar ) dar si modul de comportament fata de semeni: sa nu furi, sa nu minti, sa nu fi corupt si sa nu corupi...multe... exergy33, ai auzit de reclame comerciale? grof incepe ce nu a mai inceput nimeni pina la el, altii il citeaza ca sa arate ca au comportamente de avangarda, si asa se inventeaza un domeniu care merge exact spre nicaieri. ca si cind cineva ar face un experiment "stiintific" cu masini, in care baga in rezervor toluen, benzen,,, masoara, scrie comunica ce a obtinut, altii continua munca de "pionierat", ziaristii comunica de preocuparile savantilor in legatura cu lucrarile profesorulu motogrof, se poate ajunge si la premiul nobel. sorry, am ceva legatura cu domeniul si stiu citi se preteaza la asa ceva. in exemplul meu, nu poti intelege functionarea motorului facind experiente. tot asa, nu poti intelege creierul punindu-l in situatii pentru care nu a fost proiectat. in schimb poti face o reclama comerciala de mina intii.i dorinteodor |
||||||
|
|||||||
31 Dec 2006, 11:34 AM
Mesaj
#147
|
|
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 6.255 Inscris: 3 October 03 Forumist Nr.: 899 |
"The God of the Old Testament is arguably the most unpelasant character in all fiction: jealous and proud of it; a petty, unjust, unforgiving control freak; a vindictive, bloodthursty ethnic cleanser; a misogynistic, homophobic, racist, infanticidal, genocidal, filicidal, pestilential, megalomaniacal, sadomasochistic, capriciously malevolent bully."
(Richard Dawkins - (p31) The Gold Delusion, 2006) -------------------- Azi avem.
|
|
|
3 Jan 2007, 05:53 PM
Mesaj
#148
|
|||
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 2.453 Inscris: 6 November 05 Forumist Nr.: 7.211 |
Cum apare o carte nouă, cum ateii îşi dau în petec.. Axelică ia tată de aici: http://www.kenwilber.com/blog/post/191?page=9 http://www.wired.com/wired/archive/14.11/atheism.html ,,The trinity of active mainstream atheists (Richard Dawkins, Sam Harris, Daniel Dennett) are at it again evangelizing the gospel of the God-less society." Atei rugaţi-vă la Dawkins, Harris şi Dennett poate vă mântuiesc ei prin fundamentalism.. Acest topic a fost editat de shapeshifter: 3 Jan 2007, 05:57 PM -------------------- Keep calm and host yourself.
|
||
|
|||
3 Jan 2007, 06:21 PM
Mesaj
#149
|
|
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 6.255 Inscris: 3 October 03 Forumist Nr.: 899 |
Ma amuza obsesia voastra cum ca oricine se roaga la cineva, oricine considera ceva ca fiind divinitate, oricine are credinta (faith) in ceva...
Edit: pe respectivii cu articolele ii inteleg. N-au avut nimic de zis asa ca au inventat un strawman. Ca prind bine strawmanii. Fac parte din Propaganda 101 Acest topic a fost editat de axel: 3 Jan 2007, 06:27 PM -------------------- Azi avem.
|
|
|
3 Jan 2007, 07:46 PM
Mesaj
#150
|
|
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 2.453 Inscris: 6 November 05 Forumist Nr.: 7.211 |
iar pe mine ma amuza cei ca tine.. cum poate un Dennett sau Dawkins, care nu pot depasi domeniul profanului, sa isi dea cu parerea despre Dzeu eu nu pricep..
01. Atât timp cât occidentalii îsi vor imagina că nu există decât un singur tip de umanitate, o singură civilizatie cu diverse grade de dezvoltare, nici o întelegere între Orient si Occident nu va fi cu putintă. 02. Civilizatia occidentală modernă apare în istorie ca o adevărată anomalie: printre toate cele cunoscute mai mult sau mai putin, aceasta este singura care s-a dezvoltat într-un sens pur material, înregistrând concomitent regresul intelectual corespunzător. 03. Există un dispret occidental vizibil pentru civilizatiile orientale, ca si pentru evul mediu european. 04. Pentru occidentali, stiinta merită luată în considerare doar dacă este susceptibilă să dea nastere la aplicatii industriale. 05. Principala eroare a lui Descartes este cea de a limita inteligenta la simpla ratiune, si de a asigna fizicii rolul pe care îl detine metafizica. 06. Rationalismul, incapabil să se ridice la adevărul absolut, lasă cel putin să subziste un adevăr relativ. Intuitionismul contemporan coboară acest adevăr rezidual la simpla reprezentare a realitătii sensibile, în tot ce are aceasta inconsistent si perpetuu schimbător. În cele din urmă, pragmatismul sfârseste prin a evacua notiunea de adevăr identificând-o cu cea de utilitate. 07. În lumea modernă problema Adevărului a dispărut. Totul este reglat făcându-se apel la aplicatiile industriale si la morală, două domenii care se pot lipsi de Adevăr. 08. Cuvântul civilizatie nu are mai mult de un secol si jumătate de existentă. El s-a răspândit în secolul XIX din cauza noilor idei ale modernitătii. Cel care a numit perioada contemporană civilizatie este utopistul Fourier, tot el a confundat ideea de civilizatie cu vârsta modernă... Totusi, în mod obiectiv, nimeni nu a definit niciodată termenul de civilizatie. 09. Ideea de civilizatie este în conexiune cu cea de progres, ambele datând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, adică în aceeasi epocă în care se naste ideologia materialistă. 10. Istoria adevărată ar putea fi foarte periculoasă pentru anumite interese, si acesta este motivul pentru care anumite metode de construire a istoriei s-au impus în mod oficial, excluzându-le pe toate celelalte. În mod constient sau nu, s-a îndepărtat a priori tot ceea ce ar permite să se vadă clar anumite lucruri, si asa s-a format opinia publică. 11. În realitate, nu există nici o obligatie ca o civilizatie să progreseze indefinit, există o alternare a progresului si a regresului, ba chiar cele două pot coexista în domenii diferite. Eroarea progresului continuu, enuntată de Pascal si Bacon, este contrazisă de realitatea civilizatiilor care mor fără să-si fi transmis cunostintele. 12. Cuvintele Progres si Civilizatie, rostite cu majusculă, fac un efect nemaipomenit în anumite fraze goale, declamate pentru a impresiona multimea, pentru care cuvântele servesc mai putin pentru exprimarea gândirii cât pentru suplinirea absentei ei. Cele două vocabule în cauză au făcut si constituie să facă parte din discursurile oamenilor politici contemporani, contribuind astfel la formidabila operă de (auto)sugestionare care este modernitatea. 13. Modernitatea este o halucinatie colectivă, prin care o parte a umanitătii a ajuns să considere cele mai vane himere drept realităti incontestabile. 14. Prejudecata clasică: occidentalii, începând cu renasterea, a luat obiceiul de a se considera mostenitorii si continuatorii antichitătii greco-romane, ignorând cu desăvârsire restul umanitătii. Conform lui Pascal, lumea începe cu grecii, continuă cu romanii, ia o pauză în evul mediu, după care se reia în renastere. În nici un moment lumea nu înglobează pe altcineva decât popoarele Europei occidentale. 15. Psihologia modernă analizează un singur tip uman: occidentalul modern. Apoi extinde concluziile ei la ansamblul umanitătii. 16. Evolutie este un alt nume pentru dogma modernă a progresului. 17. Stiinta se reduce pentru moderni la operatiunile cele mai elementare ale ratiunii, cele care rămân în strânsă legătură cu lumea sensibilă din care si-au făcut câmpul unic si exclusiv de manifestare. 18. Există o relatie inversă între dezvoltarea materială si intelectualitatea pură, una o elimină pe cealaltă. 19. Opozitia sentimentalitate materialism nu rezolvă problema. În fapt, materialismul si sentimentalitatea sunt departe de a se opune reciproc, iar cea mai bună probă este America, unde cele mai rele extravagante sentimentaloide coiexistă cu o pasiune pentru afaceri împinsă la un grad care se învecinează cu nebunia. 20. Materialismul si sentimentalitatea nu constitue un echilibru, ci aditionarea a două forme de dezechilibru. 21. Nu existenta progresului material trebuie contestată, ci importanta lui. 22. În fond, credinta într-un progres indefinit este cea mai naivă si cea mai grosolană formă de optimism. Oricare i-ar fi modalitătile, ea este întotdeauna de esentă sentimentală. 23. Lumea modernă a inversat raporturile naturale dintre diversele ordine ale lucrurilor: diminuarea intelectualitătii pure (până la absentă), căreia i se adaugă exagerarea nivelului material si sentimental, toate acestea fac din civilizatia occidentală actuală o monstruozitate. 24. Occidentalii au tendinta de a-i judeca pe altii în functie de punctele lor de vedere, împrumutându-le preocupările si modurile lor de a gândi. 25. Stiinta occidentală este analiză si dispersie. Cunoasterea orientală este sinteză si concentrare. 26. În numele libertătii, americanii vor să constrângă pe toată lumea să-i imite. 27. Ceea ce occidentalii numesc progres, este pentru orientali numai schimbare si instabilitate. Or, nevoia de schimbare, atât de caracteristică epocii moderne, este în ochii celor din urmă marca unei inferiorităti manifeste. Cel care a ajuns la o stare de echilibru nu mai are nevoie de asa ceva, la fel cum cel care stie nu mai caută. 28. Nimic nu este mai contrariu naturii orientale decât propaganda. 29. Stiinta, cu majusculă, ca si Progresul, Civilizatia, Dreptul, Justitia si Libertatea, este încă una dintre entitătile imposibil de definit, si care riscă să-si piardă orice prestigiu imediat ce este examinată cu atentie. Toate cuceririle de care este mândră lumea modernă se reduc la cuvinte mari îndărătul cărora nu e mare lucru sugestie colectivă, iluzie în masă lipsită de spontaneitate. 30. Stiinta, Progresul, Civilizatia etc., sunt veritabilii idoli ai unei religii laice, a cărei existentă nu poate fi pusă la îndoială. 31. Termenul liber examen semnifică în practică suprimarea oricărui principiu superior în gândire. 32. Toleranta este indiferenta cu privire la adevăr si la eroare. Toleranta practică se exercită în privinta indivizilor, si ea nu este blamabilă, dar toleranta teoretică, care pretinde să se exercite în privinta ideilor si să le recunoască tuturor aceleasi drepturi, este menită să trezească celui avizat un scepticism radical. Este imposibil să nu constati că, dintre toti propagandistii, apostolii tolerantei sunt în practică cei mai intoleranti dintre oameni. 33. Stiinta occidentală este o cunoastere ignorantă. Este o cunoastere iremediabil limitată, ignorând esentialul, o cunoastere lipsită de principiu, ca tot ceea ce apartine civilizatiei moderne. 34. Stiinta modernă este nevoită să nege tot ceea ce ignoră, acesta fiind singurul mod de a nu-si mărturisi ignoranta. Ea se consideră independentă si autonomă, iar pentru asta trebuie să nege orice aspect superior si sacru. 35. Metafizica este cunoasterea intelectuală pură si transcendentă. Metafizica este cunoasterea principiilor de ordin universal, de care depind toate în mod necesar, fie direct, fie indirect. 36. Trăsăturile gândirii moderne sunt: - absenta completă a cunoasterii metafizice; - negarea oricărui alt fel de cunoastere decât cea stiintifică; - limitarea arbitrară a cunoasterii stiintifice însesi la anumite domenii particulare, excluzând altele. 37. Orice cunoastere din care metafizica este absentă, câstigă în independentă (de fapt, nu de drept), dar pierde în profunzime si în importantă. Stiinta occidentală este una de suprafată, ea se dispersează în multiplicitatea aspectelor exterioare. 38. Metoda care pretinde că ajunge la sinteză în urma unei analize este falsă. Superiorul nu se poate obtine din inferior, iar sintezele astfel obtinute nu pot fi decât ipotetice. Adevărata sinteză pleacă din principii, din cele adevărate, si nu din ipotezele stiintifice. 39. Stiintele, chiar cele experimentale, au în Orient o bază traditională. Contrariu a ceea ce se petrece în Occident, ele sunt întotdeauna conectate la anumite principii. Astfel, ele studiază lucrurile contingente ca fiind consecintele si manifestările exterioare a ceva ce e de alt ordin. 40. Stiinta occidentală modernă este în perfectă armonie cu nevoile unei civilizatii pur materiale. 41. Confuzie modernă: se numeste stiintă ceea ce este de fapt industrie; se desemnează sub numele de savant ceea ce de fapt este un inginer, un inventator sau un constructor de masini. 42. Propaganda si vulgarizarea nu sunt posibile decât în detrimentul adevărului. A pretinde se aduce ceva la îndemâna tuturor înseamnă în mod necesar o diminuare si o deformare, căci este imposibil de admis că toti oamenii sunt capabili să înteleagă orice. 43. Dorinta vulgarizării face ca toate conceptiile stiintifice si filosofice ale epocii moderne să pară mai mediocre decât sunt de fapt. 44. Învătământul european conduce la anarhie si al dezordine. Rezultatul lui este o semi-stiintă dobândită în urma lecturilor vulgarizatoare, cu mult mai nefastă decât ignoranta pură si simplă. Ignorantul are cel putin posibilitatea de a învăta dacă ocazia i se oferă, el poate încă să posede un oarecare bun simt natural, căruia i se adaucă constiinta incompetentei sale. Omul care, dimpotrivă, a primit o jumătate de instructie, are aproape întotdeauna o mentalitate deformată, iar ceea ce crede că stie îi dă o asemenea suficientă încât crede că poate vorbi despre orice fără distinctie. O si face oricând si oricum, cu atât mai mare facilitate cu cât este mai incompetent. Totul i se pare simplu celui ce nu stie nimic... 45. În ochii orientalilor, studiul a ceva ce nu impune nici o calificare deosebită nu poate avea o mare valoare, si nu ar putea contine nimic cu adevărat profund. 46. Cele două forme prin care a proliferat propaganda stiintifică sunt: a) instructia obligatorie si b) vulgarizarea. 47. Egalitatea se reduce pentru occidentali la uniformitate. 48. Orgoliul, ca si umilinta, sunt lucruri occidentale. Umilinta ascunde si ea un oarecare orgoliu, pentru că pleacă de la presupunerea că omul ar avea o superioritate care în fapt îi lipseste. 49. Civilizatiile orientale participă la imutabilitatea principiilor. Atunci când se schimbă, este vorba doar de adaptare. Civilizatia occidentală este lipsită de principiu, si din această cauză ea este eminamente schimbătoare. 50. Occidentalul modern apare ca fiind esentialmente schimbător si inconstant, destinat unei miscări fără oprire si unei agitatii neîncetate. Starea lui este cea a unei fiinte care nu poate ajunge să-si găsească echilibrul, dar care refuză chiar să admită că acest lucru este posibil. Ceea ce el numeste în fond progres este schimbarea în care se complace, care nu conduce la nimic si pe care o iubeste pentru ea însăsi, ca si cum ar fi suficient să mergi într-o directie oarecare pentru a avansa în mod sigur. 51. Este frapant gustul occidentalilor pentru cercetarea fără finalitate, de dragul cercetării. 52. Occidentalii numesc moarte tot ceea ce constituie o finalitate definitivă, la fel cum numesc viată tot ceea ce este agitatie sterilă. 53. Problemele filosofiei moderne există numai pentru că sunt prost puse, se nasc si subzistă numai din cauza unor echivocuri întretinute cu grijă. 54. Denuntarea sentimentalismului nu înseamnă negarea sentimentalitătiii, la fel cum denuntarea rationalismului nu este totuna cu negarea ratiunii. Sentimentalismul si rationalismul nu reprezintă decât niste forme de abuz ale unor tendinte firesti, însă complet scăpate de sub control. 55. Grecii antici erau incapabili să se elibereze de formă; modernii par mai ales inapti să se degajeze de materie. 56. Filosofia pragmatică neagă adevărul din cauza inutilitătii sale imediate. 57. Teoria extrem-orientală a non-actiunii nu este accesibilă mentalitătii occidentale, pentru că nu este conceptibil pentru un occidental obisnuit că cineva s-ar putea elibera de actiune. 58. Moralismul nu este decât o altă formă a sentimenalismului. 59. Morala, oricare ar fi baza ce i se dă, si oricare ar fi importanta ce i se atribuie, nu este decât o regulă de actiune. Pentru cei care nu se interesează decât de actiune, este evident că ea trebuie să joace un rol primordial, si ei o pretuiesc cu atât mai mult cu cât consideratiile de acest ordin pot da iluzia gândirii într-o perioadă de decadentă intelectuală. 60. Degenerescenta ideii religioase în sectele protestante se manifestă prin reductia elementului doctrinal în avantajul profitului elementului moral sau sentimental. În cele din urmă, religiei se substituie religiozitatea, adică o aspiratie sentimentală mai mult sau mai putin vagă si inconsistentă. 61. Superstitia este, etimologic, un lucru care si-a supravietuit siesi, ajungând în situatia în care si-a pierdut adevărata ratiune de a fi. 62. O idee pură nu are nici un raport imediat cu domeniul actiunii, si nu poate avea asupra exteriorului influenta directă pe care o exercită sentimentul. 63. Dacă orientalul poate suporta cu răbdare dominatia materială a Occidentului, este pentru că nu ignoră relativitatea lucrurilor tranzitorii, si pentru că poartă, în profunzimile fiintei sale, constiinta eternitătii. 64. Occidentalii, în ciuda opiniei exacerbate pe care o au despre ei însisi si de civilizatia lor, simt bine că dominatia lor asupra restului lumii este departe de a fi asigurată într-un mod definitiv, si că ea poate fi pradă evenimentelor pe care este imposibil să le prevadă, si cu atât mai mult să le împiedice. 65. Cel mai mare pericol pentru Occident este Occidentul însusi. În punctul în care au ajuns lucrurile acum, nu este nevoie de multă imaginatie pentru a anticipa o distrugere a Occidentului prin propriile sale mijloace, fie printr-un război gigantic, fie prin efectele neprevăzute ale unei manipulări neîndemânatice. 66. Occidentul, care se crede etern, uită că nu avea nici o existentă istorică într-o epocă în care civilizatiile orientale îsi atinseseră dezvoltarea deplină. În ochii orientalilor, el trebuie să apară ca un copil care, mândru că a dobândit rapid niste cunostinte rudimentare, se crede în posesia unei cunoasteri totale si ar dori să-i instruiască pe niste bătrâni plini de întelepciune si experientă. 67. Adevăratul pericol pe care îl reprezintă Occidentul este utilizarea pe care o dă fortei brute. În rest, nu există riscul unei asimilări, pe care occidentalii sunt perfect incapabili s-o realizeze, fiind inferiori atât intelectual cât si fizic. 68. Toate superioritătile cu care se laudă Occidentalii sunt pur imaginare, cu exceptia simplei superiorităti materiale. Nimeni nu o poate constata, dar nici nu merită să fie invidiată. 69. Atunci când o natiune europeană acaparează o tară oarecare, ea caută să-i facă pe toti să creadă că este pentru plăcerea sau onoarea de a-i civiliza pe învinsi. Cel care crede acest lucru trebuie să fie naiv pentru a nu-si da seama că motivul se află în speranta unor profituri cu mult mai tangibile. Occidentul nu tolerează ca niste oameni să continue să trăiască după cutumele lor, si cum cuvântul exploatare sună rău, se foloseste în limbajul modern expresia a pune în valoare. Simpla schimbare a vocabulei nu mai jigneste sensibilitatea comună. 70. Printr-o ciudată stare de spirit, oamenii care vorbesc fără încetare de drept si de libertate sunt exact cei care neagă altor civilizatii decât a lor dreptul la o existentă independentă. 71. Comunismul nu a fost o atitudine occidentală, chiar dacă rusii posedau câteva trăsături orientale. Comunismul a fost si el o pură formă a modernismului. 72. Diversitatea civilizatiilor, care a existat dintotdeauna, este consecinta naturală a diferentelor mentale care caracterizează rasele. 73. O civilizatie normală, în sensul exact al cuvântului, va putea întotdeauna să se dezvolte fără să fie un pericol pentru celelalte civilizatii. Fiind constientă de locul exact pe care trebuie să-l ocupe în ansamblul umanitătii terestre, va stie să si-l păstreze fără să creeze nici un antagonism. 74. Două semne ale tendintelor antitraditionale sunt: a) fascinatia pentru nou si b) căutarea originalitătii. 75. Prozelitismul este semnul predominantei sentimentalismului în detrimentul puritătii. 76. Pentru un oriental avizat asupra traditiei sale, filosofia europeană, cu încercările ei de explicatie, cu delimitările ei arbitrare, cu subtilitătile ei inutile, cu confuziile ei neîncetate, cu discutiile ei fără scop si cu verbiajul ei fără consistentă, îî apare ca un joc deosebit de pueril. 77. Productiile orientalistilor, prin neîntelegerea etalată în ele, a oferit cea mai supărătoare probă a incapacitătii pe care o au occidentalii de a întelege Orientul. 78. Majoritatea orientalistilor nu sunt decât niste eruditi. Or, eruditia nu este decât o miopie intelectuală care limitează orice formă de cunoastere la niste căutări de detaliu. 79. Adevărul este că nici o conceptie orientală nu este pesimistă, cum nu este nici optimistă. Pentru a înfătisa lucrurile astfel este nevoie de sentimentalismul occidental. Seninătatea profundă pe care o dă hindusilor pura contemplatie intelectuală este dincolo de aceste contingente. 80. Occidentalii au căutat mai putin să înteleagă doctrinele orientale cât să le reducă la propriile conceptii, ceea ce este totuna cu a le denatura complet. 81. În Occident sunt numite principii legile stiintifice ceva mai generale decât altele, care nu sunt în realitate decât concluzii si rezultate inductive, dacă nu simple ipoteze. Mai sunt numite principii si opiniile morale cu bază sentimentală. 82. În Occident, cuvântul principiu, ca si cuvântul traditie, se aplică la tot si la nimic îndeosebi. De asemeni, cuvântul religie se regăseste în combinatii ca religia patriei, religia datoriei, religia stiintei. 83. Egalitarismul democratic nu este decât consecinta si manifestarea, în ordinea socială, a anarhiei intelectuale. 84. Intelectualitatea fiind suprimată, fiecare domeniu este privit în Occident ca fiind independent. Raporturile naturale sunt pervertite, ceea ce ar trebui să fie subordonat se afirmă a fi autonom, orice ierarhie este abolită în numele unei himerice egalităti, atât în ordinea mentală cât si în cea socială. Si, cum egalitatea este imposibilă în fapt, se crează false ierarhii, în cadrul cărora locul principal este ocupat de orice: stiintă, industrie, morală, politică sau finantă. 85. Stiintele occidentale se ocupă de cantitatea rezultatelor, fără nici o atentie la calitate. 86. Stiinta si filosofia occidentală sunt două forme de sinucidere a inteligentei. 87. Civilizatia occidentală a evului mediu avea un caracter traditional. Ceea ce azi îi seamănă cel mai mult este civilizatia islamică. 88. Există mai multe resurse într-un ignorant decât în cel care s-a specializat într-un nivel de studii esentialmente limitate, si care a suferit deformarea inerentă acestui tip de educatie. Ignorantul poate avea în el posibilităti de întelegere cărora le-a lipsit ocazia să se dezvolte. 89. Tot ceea ce tine de nivelul metafizic este susceptibil să deschidă orizonturi nelimitate. Această afirmatie trebuie înteleasă literal, ca o consecintă imediată a universalitătii însesi a principiilor. Pe lângă metafizică, toate celelalte exercitii intelectuale sunt jocuri de copii. Din această cauză, cei care nu posedă calificarea necesară pentru a o întelege se retrag imediat ce intră în contact cu ea: adevăratele mistere se apără singure împotriva oricărei curiozităti profane, natura lor fiind o garantie împotriva oricărei atingeri a prostiei umane. -------------------- Keep calm and host yourself.
|
|
|
3 Jan 2007, 08:25 PM
Mesaj
#151
|
|||
Cronicar Grup: Moderator Mesaje: 2.132 Inscris: 16 June 04 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 3.862 |
Vă rog să încercaţi să vă concentraţi pe subiectul acestei conversaţii, aşa cum a fost el expus de autor:
Mesajele off topic vor fi şterse. a -------------------- Trebuie să facem ceea ce credem că e bine, dar nu trebuie să credem că ceea ce facem e bine.
|
||
|
|||
Versiune Text-Only | Data este acum: 25 April 2024 - 02:00 PM |