HanuAncutei.com - ARTA de a conversa!
Haine Dama designer roman

Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )

> Universul Credintei:

Mesajele cu caracter ateist sau care au ca scop denigrarea unei religii sunt interzise in cadrul acestui forum.

3 Pagini V   1 2 3 >  
Reply to this topicStart new topic
> Minuni, Minunile sunt pentru cei care cred
abureala
mesaj 13 Feb 2006, 03:22 PM
Mesaj #1


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 2.191
Inscris: 24 September 03
Forumist Nr.: 835



Am vrut mai demult sa lansez acest subiect, dar poate alte indeletniciri ma impiedicau. Am vorbit fiecare despre un Dumnezeu real, nu ipotetic, si voiam sa va rog daca cunoasteti, ati trait lucruri pe care le-ati categorisi minunile Lui Dumnezeu. Este foarte adevarat, multe minuni trec neobservate, cum spunea si parintele Dumitru Staniloaie, insa unele intamplari ies din cotidian.

Am sa va povestesc o intamplare care a trait-o un cunoscut, insa care iese din obisnuit. I s-a intamplat prin studentie. Era intr-un parc si vazut in iarba un musuroi de furnici. Tipul era credincios, insa poate nu excela. S-a aplecat asupra lor si scormonind in musuroi, unele s-au urcat pe el si l-au ciupit. Enervat, a calcat in picioare tot musuroiul. Pana cum nimic neobisnuit. A plecat din parc, si seara tarziu a ajuns acasa. Nu era nimeni acasa. A vrut sa deschida usa, s-a cautat in toate buzunarele dar cheile nu le-a gasit. Si-a dat seama ca le-a pierdut in parc cand a omorat acele furnici. A cautat si recautat cheile, dar degeaba. Era destul de obosit si s-a asezat pe scara blocului. S-a gandit ca a omorat acele vietati degeaba, fiindca ele nu i-au facut nimic rau. I-a parut rau. A strans pumnii. Cand i-a deschis in mana dreapta avea cheile de la apartament. Intamplarea l-a marcat profund, deoarece dupa aceasta intamplare a plecat la manastire.

Rog ateii sa se abtina de la comentarii de genul ca le avea in mana, ca i s-a parut, etc. Nu ma intereseaza parerea lor.

Acest topic a fost editat de abureala: 13 Feb 2006, 03:23 PM


--------------------
"Se spune că intelectul e dat omului ca să cunoască adevărul. Intelectul e dat omului, după părerea mea, nu ca să cunoască adevărul, ci să primească adevărul."

Petre Tutea
Go to the top of the page
 
+Quote Post
1,618033
mesaj 13 Feb 2006, 03:52 PM
Mesaj #2


Cronicar
******

Grup: EmailInvalid
Mesaje: 1.500
Inscris: 6 May 03
Forumist Nr.: 267



Am sters off-topicul. Multe minuni pot parea aiureli, insa minunea este in ochiul privitorului.

Va rog sa impartasiti si voi aici minunile pe care le-ati intalnit in viata, daca le-ati intalnit. Haideti sa incercam sa fim mai putin sarcastici cu privire la minunile altora, bine? smile.gif


--------------------
<span style='font-size:8pt;line-height:100%'>
An angel led me when I was blind
I said take me back, I've changed my mind
Now I believe
From the blackest room, I was torn
He called my name, a love was born
So I believe.

DM - Suffer Well (Playing the Angel)</span>
Go to the top of the page
 
+Quote Post
1,618033
mesaj 13 Feb 2006, 03:59 PM
Mesaj #3


Cronicar
******

Grup: EmailInvalid
Mesaje: 1.500
Inscris: 6 May 03
Forumist Nr.: 267



...Si adaug si eu una, desi poate parea la fel de fantasmagorica ca si cea de mai sus:

Aveam 16 ani, si il negam din toata fiinta pe Dumnezeu. Eram orice, numai mistic nu. Trebuia sa ajung neaparat intr-un loc anume, si eram grabit sa iau metroul. Pe vremea aia intrarea era - nu mai stiu exact - vreo 200 de lei. Ideea e ca eu aveam doar jumatate din suma. Deci nu puteam sa iau metroul, si nu-mi sta in fire sa sar peste aparate.
Plin de cinism (avusesem niste discutii despre Dumnezeu in zilele precedente) mi-am zis in gand: Dumnezeule, daca existi, atunci io o sa iau metroul, desi n-am bani. Si am intrat in statie.
Nici astazi nu-mi amintesc cum am ajuns sa iau metroul, cert e ca mi-am dat seama de-abia cand eram in tunelul pietonal de la Unirii ca eu am intrat la metrou! Iar in palma mea aveam inca moneda de 100 de lei. Nu ma intrebati cum, ca nu stiu.

Astazi intamplarea mi se pare ridicola. Dar probabil ca si eu eram la fel de ridicol atunci, si un astfel de semn a fost foarte important pentru mine. Caci de a doua zi am privit cu alti ochi lucrurile pe care le vedeam in Biblie, si mi-am deschis mintea. 15 ani mai tarziu, nu regret o secunda. Nu asta m-a facut sa fiu ceea ce sunt acum, evident.
Dar a fost o scanteie (alaturi de altele) care m-a impins spre drumul credintei.

Repet, minunea e in ochiul privitorului, ca si frumusetea. Pentru altul, probabil s-a intamplat ca la momentul potrivit sa fie deschis unul dintre aparatele de intrare la metrou. Se mai intampla. spoton.gif


--------------------
<span style='font-size:8pt;line-height:100%'>
An angel led me when I was blind
I said take me back, I've changed my mind
Now I believe
From the blackest room, I was torn
He called my name, a love was born
So I believe.

DM - Suffer Well (Playing the Angel)</span>
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Promo Contextual
mesaj 13 Feb 2006, 03:59 PM
Mesaj #


ContextuALL









Go to the top of the page
 
Quote Post
abureala
mesaj 13 Feb 2006, 04:18 PM
Mesaj #4


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 2.191
Inscris: 24 September 03
Forumist Nr.: 835



Asa este , minunea este in ochii privitorului.

Un fost coleg de servici, care este alpinist povestea ce i s-a intamplat odata. Urca pe Fisura Albastra daca nu ma insel, si la un moment dat era un pod, o stanca dreapta pe sub care trebuia sa treaca si apoi sa urca (ca un tavan, in termeni alpinistici) , eu nu ma pricep la alpinism subliniez lucrul acesta. Era cam putin distrat, si neatent. A uitat sa faca o asigurare, ceva de genul acesta si ramas suspendat (repet, termenii nu sunt cei folositi de el, sunt din amintiri) . Nu mai putea sa faca nici o miscare, ramasese agatat. In clipa aia spune ca l-a cuprins frica, desi era un om cu foarte mare tarie psihica. A inceput sa spuna o rugaciune catre maica Domnului, atat de intens pe masura situatiei. In clipa cand a terminat s-a uitat spre stanga sau dreapta. A vazut un piton . A fost salvat. El spune ca putea sa acesta putea sa fie demult acolo, dar nu l-a vazut el, insa el vazut-o ca o mila cereasca.


--------------------
"Se spune că intelectul e dat omului ca să cunoască adevărul. Intelectul e dat omului, după părerea mea, nu ca să cunoască adevărul, ci să primească adevărul."

Petre Tutea
Go to the top of the page
 
+Quote Post
milimetru
mesaj 13 Feb 2006, 04:42 PM
Mesaj #5


ex-caa
******

Grup: Membri
Mesaje: 2.430
Inscris: 26 April 04
Forumist Nr.: 3.261



Īmi aduc aminte de o secvenţă din cel mai bun film de război pe care l-am văzut: "Salvaţi soldatul Ryan". Insul era urcat īn vīrful unei vechi clopotniţe, īn spatele unei mitraliere, avīnd misiunea să tragă īn tot ce mişcă. Ceea ce şi făcea, recitīnd īncontinuu rugăciuni, psalmi dacă-mi aduc bine aminte... Situaţia era totuşi fără ieşire pentru individ īntrucīt adversarii erau mai mulţi şi aveau armament superior... Iar el spunea, cu o faţă impasibilă (şi cu o dicţie impecabilă) rugăciunile lui, īn timp ce puşcociul nu i se oprea din tras... La un moment dat (foarte bine filmat!) se ridică spre el gura neagră a unui tun de pe un tanc inamic... Insul o vede... Vorbele i se opresc, pupilele i se dilată...Īn clipa următoare clopotniţa este spulberată...

Potim? Ce mă īntrebaţi? Unde e minunea? Păi minunea e ... īn ochiul privitorului... smile.gif
Go to the top of the page
 
+Quote Post
abureala
mesaj 13 Feb 2006, 05:08 PM
Mesaj #6


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 2.191
Inscris: 24 September 03
Forumist Nr.: 835



pt caa: nu spui rugaciuni cand omori pe cineva. Acela era un film, noi vorbim de lucruri reale.

Imi amintesc ce mi s-a intamplat demult. Eram prin facultate si vopseam baia , bucataria si prispa afara. Am cumparat cateva cutii de vopsea si m-am pus pe treaba. Dupa 3 zile eram spre sfarsit. Imi ramasese decat veranda afara si ultima cutie de vopsea. Din experienta pe care o aveam se parea ca nu mai imi ajunge. Cutia era abia inceputa. Am inceput sa vopsesc . Am terminat jumatate din veranda si mai ramasese 3 degete de vopsea pe fundul cutiei. Nu imi ajungea sa termin, era clar fiindca imi trebuia mai mult decat jumatate de cutie, iar eu mai aveau 3 degete. M-am gandit atunci, ca asa este cum spune in Scriptura, in aceasta lume orice lucru este nedesavarsit. Degeaba as fi cumparat alta vopsea fiindca nu nimeream sigur nuanta. M-am gandit , daca eram un om vrednic, Dumnezeu mi-ar fi ajutat sa termin, dar fiindca nu sunt, nu puteam sa termin. Imi amintesc ca in clipa aceea m-a cuprins ca o ameteala, o stare ciudata pe care nu am mai trait-o , si am inceput sa vopsesc. Desi vopseam cand ma uitam in cutie , vopseaua nu scadea. Nu imi venea sa cred. Am terminat de vopsit a doua jumatate identica cu aceeasi vopsea, si imi aduc aminte ca avea aceeasi nuanta, ca si cand o vopsisem cu jumatate de cutie. Nu am gasit nici o explicatie, decat ca Dumnezeu a facut ca vopseaua sa nu se imputineze. De atunci nu mai ma mir cand din nimic, Iisus a facut paini si saturat 5000 de oameni, dupa cum spune Scriptura. A inmultit vopseaua pacatosilor, darmite painea Lui Dumnezeu.


--------------------
"Se spune că intelectul e dat omului ca să cunoască adevărul. Intelectul e dat omului, după părerea mea, nu ca să cunoască adevărul, ci să primească adevărul."

Petre Tutea
Go to the top of the page
 
+Quote Post
1,618033
mesaj 13 Feb 2006, 05:32 PM
Mesaj #7


Cronicar
******

Grup: EmailInvalid
Mesaje: 1.500
Inscris: 6 May 03
Forumist Nr.: 267



...Cea mai mare minune pe care am vazut-o este un om care era un betiv violent, practicant de arte martiale la nivel inalt, care isi batea sotia si avea dese izbucniri de manie...

Si care, cand a dat de Cuvant, s-a schimbat radical. Si astazi i se mai inrosesc varfurile urechilor cand il provoaca cineva peste masura. Dar ii zambeste calm si cald, si nu se supara oricate i-ai face. Dimpotriva, are un cuvant bun de spus din Biblie drept raspuns. Isi iubeste sotia si nu ar mai atinge-o cu un deget.

Odata l-a impins unu' pe scari in jos, injurandu-l. Imi dadeam seama ca era de ajuns sa-si zvacneasca un pic o mana si sa-l termine pe ins. Dimpotriva, s-a sculat de jos, s-a scuturat de praf, a zambit si a plecat mai departe. Si era centura neagra.... la viata lui...

Ei uite, acest tip de minune ma minuneaza cel mai mult.... smile.gif


--------------------
<span style='font-size:8pt;line-height:100%'>
An angel led me when I was blind
I said take me back, I've changed my mind
Now I believe
From the blackest room, I was torn
He called my name, a love was born
So I believe.

DM - Suffer Well (Playing the Angel)</span>
Go to the top of the page
 
+Quote Post
milimetru
mesaj 13 Feb 2006, 05:43 PM
Mesaj #8


ex-caa
******

Grup: Membri
Mesaje: 2.430
Inscris: 26 April 04
Forumist Nr.: 3.261



QUOTE (1,618033 @ 13 Feb 2006, 05:32 PM)
cand a dat de Cuvant, s-a schimbat radical

Īntr-adevăr, asta e cea mai mare minune care ni se poate īntīmpla. E ceva ce nu se poate descrie īn cuvinte şi greu de īnţeles pentru cine n-a... păţit-o...

Prima dată cīnd se īntīmplă este o mare minunăţie. Apoi, īn decursul timpului păcatele noastre ne trag "īn jos" şi prea adesea uităm de Cuvīnt. Iar fiecare reīntīlnire e o nouă speranţă, o nouă binecuvīntare. Şi o nouă minune... smile.gif

Of, cīt de milostiv şi de īndurător este cu noi, păcătoşii, bunul Dumnezeu... !
Go to the top of the page
 
+Quote Post
flori
mesaj 13 Feb 2006, 05:56 PM
Mesaj #9


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 2.024
Inscris: 6 September 04
Din: somewhere over the rainbow...
Forumist Nr.: 4.413



Eu consider ca tot ce ne inconjoara si toata creatia Lui Dumnezeu este o minune, deoarece noi oamenii nu ne putem explica nici pina azi cu e posibil ca existam... chiar daca se gasesc multi care incerarca sa dea explicatii unor fenomene si altii vin cu alte explicatii si le darima pe cele vechi... deci noi oamenii nu putem fi chiar atit de siguri cu toata stiinta si calculele noastre...Numai ceea ce e creat de Dumnezeu e perfect si sigur!
Dar acum o sa povestesc si eu un fenomen pe care il consider un miracol...Cu ajutorul Lui Dumnezeu am reusit sa ajung la Mormantul Sfint la Ierusalim imediat dupa revolutie desi nici nu visasem vreodata la asta...dar asta e o alta poveste. Era inainte de pasti si eram foarte bucuroase ca vom putea vedea Sfinta Lumina care coboara din cer, dupa cite stiam...dar din pacate n-am reusit sa intram in biserica, fiind foarte multa lume care se imbulzea sa intre, basta politisti care nu mai dadeau voie la nimeni, caci biserica era plina...In acel an am fost nevoite sa asistam la eveniment de afara si cind s-a apropiat momentul desi nu a dat nimeni nici un semnal s-a simtit in atmosfera o incordare si toata zarva din jur s-a potolit brusc, am ridicat instinctiv ochii pe cer si mi se parea ca exact deasupra bisericii cerul clocotea, brusc lumea a inceput sa strige si sa tipe ca intr-un delir si bliturile de la aparatele de fotografiat straluceau in aer. Imediat au inceput sa bata clopotele si sa se aprinda lumanarile din mina in mana din directia bisericii. Acest lucru se intimpla la Ierusalim in Simbata Mare intre orele 12 si probabil 15 dar nu este o ora fixa si nimeni nu stie clipa exacta...Multi spun ca sint trucaje, dar acest lucru se intimpla de aproape 2000 de ani in acel loc si sincera sa fiu nici eu nu prea eram convinsa de ceva concret, a fost prima data cind am vazut!
Dar s-a intimplat sa ma mai duc o data, acum citiva ani, si de asta data eram sigura ca voi ocupa un loc in biserica si voi vedea evenimentul foarte bine. Dar desi am venit de vineri dimineata cu gind sa stam pina a doua zi, nu a fost posibil pentru ca dupa miezul noptii cind s-au terminat toate slujbele desi biserica era arhiplina politia a scos din biserica pe toti pina la ultimul, am fost impinsi pe ulitele strimte marginite de zidurile de piatra in care sint magazine arabesti cu tot felul de marfuri.
Speram ca a doua zi la ora 10 sa ni se dea drumul in biserica, asa ca multimea a asteptat rabdatoare toata noaptea in fata barierelor de politisti...A venit si ora 10 simbata dimineata dar nici vorba sa intram...se dadea drumul nu stiu dupa ce criterii la alte rinduri. Si de data asta am asteptat in zadar vazind cum cei de pe alte stradute intrau iar noi ne imbulzeam degeaba. N-am avut noroc sa intram nici de asta data si lumea se impingea din spate disperata, asa ca eu si prietena mea am hotarit sa plecam acasa ca sa nu fim calcate in picioare. Cu multa greutate am reusit sa iesim din ingramadeala si am gasit dupa explicatia unui politist, o cale ocolita care cica ar fi dus la locul unde eram cazati, dar in drum am observat un punct de control unde nu erau prea multi oameni si ne-am hotarit sa stam acolo si sa asteptam in speranta ca vom reusi sa intram...Am incercat sa vorbesc cu politistii (eu stiind ebraica) dar in zadar, ordinele erau ordine "pe aici nu se trece". Dezamagite si obosite ne-am asezat la o masa a unui restaurant din apropiere si abia cind m-am vazut pe singurul scaun liber mi-am dat seama cit de obosita sint ca nu mai sezusem de ieri de dimineata. Am fost multumite ca macar am gasit un loc sa ne odihnim cind apare chelnerul si ne intraba ce vrem sa servim...Ii raspund ca tinem post si nu servim nimic, la care el spune ca in acest caz nu avem voie sa ocupam masa...Omul avea dreptate, dar nu m-as fi sculat de acolo nici daca ar fi trebuit sa-i platesc asa ca am comandat eu o inghetata si prietena mea o cola cu gindul sa le luam cu noi...in jurul nostru era o larma de nedescris si aproape am si uitat de ce ne aflam acolo, am primit comanda si vazind inghetata mi-am adus aminte cit de flaminda si infierbintata eram, am uitat si de post si m-am infipt pofticioasa in ea...Mi-am dat seama numai dupa ce infulecind pofticiasa aproape tot ridicandu-mi privirea, am vazut zimbetul dojenitor al prietenii mele care statea linistita cu paharul de cola neatins linga ea, desi stiam ca e si ea foarte insetata...Eah... i-am spus lasa ca nu-i nici o nenorocire, nu vezi ca nici de data asta nu am reusit sa intram in biserica... desi am facut atitea sacrificii si nici macar la toaleta nu ne-am dus de ieri dimineata...tot vorbind asa nici nu-mi dau seama cum s-a intimplat ca brusc s-a facut liniste totala in jurul nostru (nici nu stiu exact ce ora era) dar ca la un semnal desi sint sigura ca nu a dat nimeni nici un semnal si eram destul de departe de biserica toata lumea s-a ridicat in picioare si a ramas locului fiecare acolo unde era si sint sigura ca nu toti cei din jurul meu erau crestini...Am sarit si eu in picioare ca un resort cu un sentiment vag de vinovatie pentru inghetata mincata si mi-am indreptat ochii spre biserica, de fapt spre locul unde stiam ca se afla biserica, pentru ca aceasta nici nu se zarea. In jurul nostru totul icremenise, parca si timpul de oprise si nici norii pe cer nu se miscau doar deasupra bisericii, unde cerul era de un albastru pur, se vedeau niste vartejuri ca atunci cind apa incepe sa clocoteasca, dar nu erau nori. Era a doua oara cind vedeam fenomenul acesta si daca prima data l-am pus pe seama blitzurilor care scanteieau in aer acum chiar ca nu mai aveam ce explicatie sa gasesc...Dupa citeva minute au inceput clopotele sa bata si lumea sa vina cu lumanari aprinse din directia bisericii...A treia oara adica anul trecut am reusit sa intru in biserica si am avut fericirea sa mi se aprinda lumanarea din senin si stiind ca flacara asta nu arde am atins-o... prima data cam cu teama dar intr-adevar nu ardea si atunci mi-am plimbat si eu flacara pe fata asa cum faceau toti in jurul meu si intr-adevar nu ardea... era doar lumina pura...Toata biserica era o mare de lumina si nimic nu lua foc...nu este asta o mare minune?


--------------------
Nu anii din viata mea sint importanti ci viata din anii mei...
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Felina
mesaj 13 Feb 2006, 06:29 PM
Mesaj #10


bulina
******

Grup: Membri
Mesaje: 10.489
Inscris: 19 January 05
Forumist Nr.: 5.473



QUOTE (flori @ 13 Feb 2006, 05:56 PM)
A treia oara adica anul trecut am reusit sa intru in biserica si am avut fericirea sa mi se aprinda lumanarea din senin si stiind ca flacara asta nu arde am atins-o... prima data cam cu teama dar intr-adevar nu ardea si atunci mi-am plimbat si eu flacara pe fata asa cum faceau toti in jurul meu si intr-adevar nu ardea... era doar lumina pura...Toata biserica era o mare de lumina si nimic nu lua foc...nu este asta o mare minune?

Flori, foarte interesant ce povestesti tu. Eu ti-am urmarit postarile si stiu ca tu ai mai incercat sa ajungi sa vezi cand se aprinde lumina si ca n-ai reusit. Cand am citit fragmentul sus citat m-am scuturat putin ca parca nu-mi venea sa cred. Ce intreb eu acum: de ce atat de multe cuvinte pentru intamplarile ne-reusite si doar doua fraze pentru reusita? Tare mult as vrea sa ne povestesti mai detaliat, te rog!


--------------------
"Be kind, for everyone you meet is fighting a hard battle."
Never asume.
A friend told me I was delusional. I almost fell off of my unicorn.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Clopotel
mesaj 13 Feb 2006, 07:03 PM
Mesaj #11


Umil servitor la Han
******

Grup: Moderator
Mesaje: 4.051
Inscris: 2 December 03
Forumist Nr.: 1.345



Draga Flori,
Intr-adevar minunat !

Si daca tot suntem la dezvaluiri, desi initial nu am vrut sa scriu despre ce mi s-a intamplat, doresc totusi sa spun ca si cu mine a facut Dumnezeu niste minuni, din pacate abia ultimele doua m-au intors si m-au intarit in credinta...
Odata, eram la munte in Fagaras, cu un grup sportiv intr-un cantonament... La un moment dat, trebuia sa traversam o coama, iar pentru ca urcusul era foarte anevoios, grupul a decis sa ocoleasca destul de mult... Evident eu, sa fac pe grozavul, am zis ca nu merg cu ei, ci ca voi trece direct in partea cealalta urcand versantul...Evident ca ceilalti, desi sportivi experimentati, mi-au spus ca este imposibil sa escaladez acel versant fara nici un fel de echipament, dar eu nu si nu...
Si am inceput sa urc, zicand ca ei sunt fricosi... hh.gif Ei...cu chiu cu vai am urcat vreo 10 metrii, desi stanca se faramita destul de rau, dar la un moment dat, nu mai aveam de ce sa ma tin ca sa urc, peretele fiind vertical si neted, si m-am blocat... Cand m-am uitat in jos, am vazut o prapastie care m-a ingrozit, in sus mai aveam inca pe atat de urcat, dar imi era imposibil sa mai fac un pas, in laterale si in jos nu se mai putea merge... asa ca m-am gandit ca mi-a venit sfarsitul doarece ma sprijineam doar pe varfurile picioareleor si in degete, iar stanca se faramita la fiecare miscare, si nici nu mai gaseam alte prize, iar incheieturile imi obosisera si tramuram din ele... In asemenea momente te gandesti la o moarte cat mai rapida... Grupul se departase mult si nici nu-i mai vedeam, si oricum nu aveau cum sa ma ajute, eu nemaiputand rezista nici macar 2 minute acolo, in special din cauza ca imi amortisera degetele... Prin urmare situatia era fara iesire, si cu un singur deznodamant sigur... Dar, nu stiu ce s-a intamplat, ca in momentul de care imi amintesc imediat dupa aceea, eu eram chiar in varful crestei, cu trupul relaxat, ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic... Nu stiu cum am ajuns acolo, nu stiu cat timp a durat... Evident ca am iesit inaintea grupului, ...dar acolo s-a intamplat ceva, si habar nu am ce... Pentru mine este o minune acum, dar atunci, cu toate acestea, acest incident, nu m-a facut sa cred in Dumnezeu sad.gif Oricum ma simteam ca si cum meritam sa traiesc... sorry.gif si ca deci, era normal ca traiesc, chiar daca nu stiam cum se intamplase ca eram sus si nu jos strivit de stanci...
Deci, faptul ca acum scriu aici, se datoreaza si acestei minuni, dar si inca altor doua, dar despre acelea nu doresc sa vorbesc...


--------------------
Gandurile Mele nu sunt ca gandurile voastre si caile Mele ca ale voastre, zice Domnul.
Si cat de departe sunt cerurile de la pamant, asa de departe sunt judecatile Mele de judecatile voastre si cugetele Mele de cugetele voastre.

(Isaia 55:8.9)


Ortodoxia - Calea intru Hristos - pe pagina 1 indexarea tematica a subiectelor pt. o usoara urmarire...
Go to the top of the page
 
+Quote Post
flori
mesaj 13 Feb 2006, 10:51 PM
Mesaj #12


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 2.024
Inscris: 6 September 04
Din: somewhere over the rainbow...
Forumist Nr.: 4.413



Draga Felina, desi nu am dezvoltat foarte mult subiectul asta anul trecut, cind m-am intors de la Ierusalin, dupa Pasti, am postat o gramada de poze cu Lumina Sfinta...Iar primele mele incercari nereusite de a intra in biserica acum le consider chiar reusite si multumesc Lui Dumnezeu ca a fost sa fie asa, pentru ca eu am fost cam Toma necredinciosu si imi doream sa intru in biserica si sa asist la eveniment mai mult ca sa ma conving de veridicitatea celor ce se intimpla acolo. Dar asa a vrut Dumnezeu sa vad mai intai ce se intimpla afara, ca altfel poate tot credeam ca e un truc asa cum spun multi...Anul trecut avind experienta celorlalti ani, nici nu m-am mai zbatut atit de mult sa intru, dar eram convinsa ca Lumina Sfinta este trimisa de Dumnezeu pentru a ne lumina pe noi pacatosii, de aceea m-am lasat in voia Domnului si mi-am spus ca daca Domnul ma va considera vrednica sa intru in biserica voi intra...si desi nu am mai facut nici un efort ca in ceilalti ani m-am trezit luata de un val de calugari si calugarite care aveau legitimatii si am trecut de bariere fara sa vreau si m-am trezit in mijlocul bisericii in cel mai bun loc, fapt pe care eu il consider tot o minune...


--------------------
Nu anii din viata mea sint importanti ci viata din anii mei...
Go to the top of the page
 
+Quote Post
abureala
mesaj 14 Feb 2006, 09:08 AM
Mesaj #13


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 2.191
Inscris: 24 September 03
Forumist Nr.: 835



Sa ma ierte Dumnezeu , dar si eu am crezut ca lumina care se aprinde singura nu este adevarat. Asa e firea asta pacatoasa a omului sa nu creada in ceea ce este mai presus de fire. Dar faptul ca ai spus ca e lumina care nu arde, m-a facut sa cred ca intr-adevar e o minune, nu lucru omenesc.

Citeam mai demult Vietile Sfintilor. Si cand citeam, va rog sa ma credeti , credeam ca citesc Petre Ispirescu, nu credeam deloc. Spunea acolo ca Avva Antonie a avut un vis , si in vis a vazut un urias care prindea sufletele pacatosilor si plangea dupa sufletele dreptilor care le-a pierdut. Am crezut ca sfinti au folosit metafore extrem de plastice pentru a arata anumite lucruri. Asta pana cand am inceput sa visez cumva asemanator, si atunci m-am infricosat. De atunci, ceea ce nu inteleg am zis mai bine sa nu judec. Sunt oameni care au ajuns aproape de Dumnezeu, iar noi chiar nu putem pricepe trairea lor. V-am scris acest lucru ca sa nu faceti gresela ca mine si sa credeti ca sunt metafore. Sunt realitati duhovnicesti, vazute prin modelul lumii acesteia.


--------------------
"Se spune că intelectul e dat omului ca să cunoască adevărul. Intelectul e dat omului, după părerea mea, nu ca să cunoască adevărul, ci să primească adevărul."

Petre Tutea
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Felina
mesaj 14 Feb 2006, 11:53 AM
Mesaj #14


bulina
******

Grup: Membri
Mesaje: 10.489
Inscris: 19 January 05
Forumist Nr.: 5.473



O minune.

Eram la tara, nu mai stiu sigur cati ani aveam, dar eram copil. Fusese seceta toata vara, oamenii erau disperati, totul se usca. Preotul nostru a plecat intr-o excursie cu niste copii, asa ca a venit sa tina slujba un alt preot, din satul de langa noi. Si preotul acesta, dupa slujba a zis, haideti sa ne rugam sa vina ploaia. Si ne-am asezat cu totii in genunchi si preotul a inceput slujba de chemare a ploii. Toti ne rugam impreuna cu preotul. Dupa jumatate de ora sau asa ceva, cand am terminat, am iesit din biserica spre casa. Dupa cativa pasi am observat cum din toate zarile apareau nori. Doamne ce senzatie a fost! Un cerc format din nori a venit deasupra noastra si s-a strans din ce in ce pana au acoperit tot cerul. Si a pluat. smile.gif
Asta e minunea pe care am trait-o eu.


--------------------
"Be kind, for everyone you meet is fighting a hard battle."
Never asume.
A friend told me I was delusional. I almost fell off of my unicorn.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
actionmedia
mesaj 14 Feb 2006, 02:11 PM
Mesaj #15


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 5.298
Inscris: 9 June 04
Forumist Nr.: 3.787



Am trait si eu o minune zilele trecute.

Fusesem in vizita la o matusa de a mea si mi-am scos ochelarii pentru ca sunt de distanta, iar in casa nu am nevoie de ei. Venise vremea sa plec, iar matusa mea mi-a spus "sa nu uiti ochelarii si mobilul". Evident i-am spus ca "nu le uit". Dupa aceea nu stiu ce am mai facut, dar in timp ce eram aplecat si imi legam sireturile la ghete, mi-am dat seama ca nu imi luasem ochelarii si am spus "eh, am uitat sa imi iau ochelarii, la care matusa mea care era in usa camereri, a zis, "stai asa ca ti-ii aduc eu". Si s-a intors dupa ei, numai bine ca o aud spunand "dar ti i-ai luat baiatule ca nu mai sunt aici" si surpriza, cand ma ridic (dupa ce am terminat de legat sireturile) aveam ochelarii la ochi. Nu stiu prin ce minune au ajuns pe nas, ca eu nu imi amintesc sa ii fi pus, iar cand imi legam sireturile nu ii simteam la ochi. hmm.gif


--------------------
viata e simpla si misto!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Mihai
mesaj 21 Feb 2006, 10:09 AM
Mesaj #16


Gazda Hanului
******

Grup: Admin
Mesaje: 8.578
Inscris: 22 February 03
Din: Hanu Ancutei
Forumist Nr.: 1



Va rog nu trimiteti mesaje in cadrul acestui topic pentru amuzament sau pentru a-i ironiza pe cei ce participa in mod serios in cadrul acestei discutii.

In cazul in care doriti sa va etalati latura umoristica aveti oricand la dispozitie subforumul de bancuri.
Multumesc pentru intelegere si pentru increderea de a promova impreuna Arta de a conversa.


--------------------
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Miqelle
mesaj 25 Feb 2006, 07:33 PM
Mesaj #17


Musteriu
*

Grup: Musterii
Mesaje: 11
Inscris: 5 January 06
Forumist Nr.: 7.594



Bun gasit!
Nu cred ca povestea cu ochelarii poate fi numita " minune". Cred ca este vorba de un gest mecanic. Se intampla sa punem ochelarii pe nas, pixul in buzunar, celularul in poseta fara se gandim prea mult gestul. Stim ca acolo trebuie pus acel obiect si asa facem.
Cat despre celelalte intamplari cred ca pot fi numite " minuni ". Dar oare de ce ajungem sa le traim?
Go to the top of the page
 
+Quote Post
flori
mesaj 25 Feb 2006, 07:55 PM
Mesaj #18


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 2.024
Inscris: 6 September 04
Din: somewhere over the rainbow...
Forumist Nr.: 4.413



han.gif Miqelle! Sper sa te simti bine printre noi, cit despre intrebarea ta " de ce ajungem sa traim o minune?" nu stiu ce as putea sa-ti raspund, dar stiu ca e minunat sa traiesti o minune!


--------------------
Nu anii din viata mea sint importanti ci viata din anii mei...
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Clopotel
mesaj 25 Feb 2006, 11:13 PM
Mesaj #19


Umil servitor la Han
******

Grup: Moderator
Mesaje: 4.051
Inscris: 2 December 03
Forumist Nr.: 1.345



Draga Miqelle,
han.gif
QUOTE
Dar oare de ce ajungem sa le traim?

Uneori cred ca Dumnezeu face minuni prin oameni, ca sa intareasca credinta oamenilor, alteori cred ca Dumnezeu face minuni ca sa se proslaveasca prin acei oameni, iar alteori cred ambele variante smile.gif
Dumnezeu stie...


--------------------
Gandurile Mele nu sunt ca gandurile voastre si caile Mele ca ale voastre, zice Domnul.
Si cat de departe sunt cerurile de la pamant, asa de departe sunt judecatile Mele de judecatile voastre si cugetele Mele de cugetele voastre.

(Isaia 55:8.9)


Ortodoxia - Calea intru Hristos - pe pagina 1 indexarea tematica a subiectelor pt. o usoara urmarire...
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Freesia
mesaj 26 Feb 2006, 12:28 PM
Mesaj #20


Musteriu
*

Grup: Musterii
Mesaje: 21
Inscris: 10 March 04
Forumist Nr.: 2.525



...sau ca sa-si dovedeasca existenta in fata ateilor...
Go to the top of the page
 
+Quote Post
actionmedia
mesaj 27 Feb 2006, 11:33 AM
Mesaj #21


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 5.298
Inscris: 9 June 04
Forumist Nr.: 3.787



QUOTE (Miqelle @ 25 Feb 2006, 07:33 PM)
Bun gasit!
Nu cred ca povestea cu ochelarii poate fi numita " minune". Cred ca este vorba de un gest mecanic.

Spunea 1,6 ca minunea este "in ochii privitorului". Eu zic ca faza cu ochelarii este o minune, eu asa am vazut-o.
In plus. Tot timpul cat mi-am legat sireturile nu am simtit ochelarii, nici nu i-am vazut, la ochi.

Poate ca a fost ceva asemanator cu ce a spus irem:
QUOTE
...sau ca sa-si dovedeasca existenta in fata ateilor...


De ce trebuie sa fie musai ceva legat de moralitate sau o situatie disperata sau iesita din comun pentru a fi minune?


--------------------
viata e simpla si misto!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Freesia
mesaj 27 Feb 2006, 12:03 PM
Mesaj #22


Musteriu
*

Grup: Musterii
Mesaje: 21
Inscris: 10 March 04
Forumist Nr.: 2.525



QUOTE (actionmedia @ 27 Feb 2006, 11:33 AM)
De ce trebuie sa fie musai ceva legat de moralitate sau o situatie disperata sau iesita din comun pentru a fi minune?

Cine a zis asta ? Moralitatea sau situatia disperata sunt, de fapt, probleme ale persoanei in cauza, a carei perceptie e amplificata de propriile remuscari, de faptul ca realizeaza ca face un lucru rau si, totusi, il face.
E doar un aspect al acestei probleme...
Si e doar parerea mea.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Eris
mesaj 27 Feb 2006, 12:37 PM
Mesaj #23


Vataf
***

Grup: Membri
Mesaje: 139
Inscris: 3 August 05
Forumist Nr.: 6.740



Nu stiu daca intamplarea pe care o voi relata tine de domeniul "minuni", eu as numi-o ciudatenie. In fine, nu prea obisnuiesc sa merg des la biserica insa obisnuiam sa pastrez o candeluta aprinsa undeva pe un raft de lemn si langa aceasta candeluta pastram o carticica de rugaciuni, pe care eu am primit-o de la mama mea si care, am eu credinta, ca imi poarta noroc si ma protejeaza (probabil ca asta este si motivul pentru care, chiar am noroc si sunt protejata).
Intr-una din zile cand m-am intors acasa am gasit-o arsa, de jur imprejur, nu mai mult decat pana acolo unde incepeau randurile scrise. Sub ea, pe lemn, nici un semn ca ar fi fost vorba de foc. O pastrez si in ziua de azi si consider ca a fost un semn, un semn de bine.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Freesia
mesaj 27 Feb 2006, 01:20 PM
Mesaj #24


Musteriu
*

Grup: Musterii
Mesaje: 21
Inscris: 10 March 04
Forumist Nr.: 2.525



QUOTE (Eris @ 27 Feb 2006, 12:37 PM)
O pastrez si in ziua de azi si consider ca a fost un semn, un semn de bine.

Si asa sa crezi mereu, Eris. Credinta ne ajuta, credinta ne vindeca.
Antoine de Saint Exupery spunea in magistrala lui "Citadela" : "Cand credinta piere, Divinitatea e cea care moare."

Acest topic a fost editat de Irem: 27 Feb 2006, 01:25 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
abureala
mesaj 9 Mar 2006, 12:51 PM
Mesaj #25


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 2.191
Inscris: 24 September 03
Forumist Nr.: 835



Imi aduc aminte de un luru care mi s-a intamplat demult , cand incepusem sa cred, dar inca aveam multe intrebari sa imi raspund. Era o intrebare care de vreo luna de zile imi tot staruia in minte, dar nu reuseam sa gasesc raspunsul."De ce exista raul", cand Dumnezeu era atat de bun, de ce raul exista si face atatea lucruri, produce atata suferinta, nu reuseam sa inteleg. Intr-o seara, stateam afara cu bunicul meu, si vorbeam diverse lucruri. El povestea din tinerete. Deodata ma intreaba "Dar de ce crezi ca exista raul?" In clipa aceea am simtit cum se ridica carnea pe mine, fiindca eu nici macar nu il intrebasem, si in acelasi simt am simtit cum nu vorbea el, ci altcineva, nu stiu daca ma intelegeti, vorbea, dar parca nu era bunicul meu. Si imi spune : "Daca la inceput erau apostolii ca sa creada lumea in ei, la sfarsit a ramas decat raul, ca prin el sa creda lumea".

Poate sesizati, nu fost un raspuns, insa dintr-o data am inteles, si nu mai m-am intreabat, m-am linistit. Am continuat sa il descos pe bunicul meu, sa repete acele cuvinte, insa nu le-a mai repetat niciodata. Am inteles ca altcineva vorbise prin el, si tarziu, dupa mult timp, am inteles de ce exista si raul in lume.


--------------------
"Se spune că intelectul e dat omului ca să cunoască adevărul. Intelectul e dat omului, după părerea mea, nu ca să cunoască adevărul, ci să primească adevărul."

Petre Tutea
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Tear
mesaj 9 Mar 2006, 02:21 PM
Mesaj #26


Dregator
*****

Grup: Membri SpecialPM
Mesaje: 571
Inscris: 12 January 04
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 1.791



Minuni...
Minuni sunt la tot pasul, dar nu avem ochi sa le vedem...
Pentru mine a fost o minune visul ce l-am avut odata : Dupa ce am operat-o pe fiica mea, cand avea 3 ani si 1/2, a fost pentru prima si ultima data, pana acum, cand L-am visat pe Iisus. Se facea ca sunt in chiar in camera in care dormeam cu fetita, in camera se facuse lumina ca un con, a aparut Iisus, care si-a petrecut mana dreapta peste trupul micutei mele si mi-a spus : "N-ai nici o grija, fetita ta se va face bine." Nici acum nu stiu daca a fost vis...
Ca amanunt, operatia a fost una destul de grea, de canal arterial persistent, facuta la Fundeni. Grijile mele erau mari si erau amplificate de faptul ca eram insarcinata cu baiatul meu mai mic. Dar grijile au trecut ca fumul... Multumesc Lui in fiecare zi.


--------------------
Nimic nu e intamplator
Go to the top of the page
 
+Quote Post
abureala
mesaj 11 May 2006, 05:10 PM
Mesaj #27


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 2.191
Inscris: 24 September 03
Forumist Nr.: 835



QUOTE

Puterea credintei

Despre Ilarion Argatu se poate vorbi la nesfarsit. Nu exista loc in tara unde sa nu se fi auzit de el, sa nu fie oameni asupra carora s-a revarsat harul parintelui. Alexandru Argatu, fiul parintelui, isi aminteste ca, odata, tatal sau a vrut sa-i demonstreze unui ateu puterea credintei. “I-a spus: “Uite, vezi copacul acela din gradina?

Ma rog la Dumnezeu si se usuca”. Si cand s-a uscat, ateul a spus ca or intrat viermii in el si l-or mancat. Ei, ca sa-i dovedeasca ca prin credinta se poate face orice, l-a chemat si i-a aratat niste salcami. Erau in sir, unul dupa altul. “Eu, spunea el, am sa ma rog la Dumnezeu, unul sa se usuce, unul sa ramana, unul sa se usuce...” Si asa a fost!”



--------------------
"Se spune că intelectul e dat omului ca să cunoască adevărul. Intelectul e dat omului, după părerea mea, nu ca să cunoască adevărul, ci să primească adevărul."

Petre Tutea
Go to the top of the page
 
+Quote Post
axel
mesaj 11 May 2006, 06:26 PM
Mesaj #28


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 6.255
Inscris: 3 October 03
Forumist Nr.: 899



Rele, fara scop si egoiste (pentru publicitate) minunile baiatului Ilarion, abureala wink.gif


--------------------
Azi avem.

Go to the top of the page
 
+Quote Post
abureala
mesaj 12 May 2006, 04:10 PM
Mesaj #29


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 2.191
Inscris: 24 September 03
Forumist Nr.: 835



QUOTE (axel @ 11 May 2006, 08:26 PM)
Rele, fara scop si egoiste (pentru publicitate) minunile baiatului Ilarion, abureala wink.gif

Cutremuratoare dar fiecare masoara dupa sufletul sau , nu e omul masura tuturor lucrurilor?

QUOTE

Si a zis Iisus smochinului: Nimeni sa nu mai manince rod din tine in veac”. Iar Matei spune: “Iar a doua zi, intorcindu-se in cetate, a flaminzit. Si vazind un smochin linga cale, a venit la el si n-a gasit nimic in el decit numai frunze. Si i-a zis lui: In veci sa nu se mai faca rod in tine. Si indata s-a uscat smochinul”.
(...)
“Dar daca cineva ar intreba: Pentru ce oare un pom inverzit s-a uscat prin blestem daca n-a gresit cu nimic? Unul ca acesta sa afle ca iudeii care-L vedeau pe Hristos ca facea tuturor totdeauna bine si ca n-a facut nimanui nici cel mai mic rau socoteau ca are numai puterea de a face bine, si nicidecum puterea de a face rau. Dar Stapinul, fiind iubitor de oameni, n-a vrut sa arate asupra oamenilor ca poate face rau. Ca sa convinga deci poporul cel nerecunoscator ca are putere indestulatoare si spre a pedepsi, ca un bun, nu vrea sa-si arate puterea Sa de a pedepsi cu omul, ci cu ceva care are o fire neinsufletita si nesimtitoare”.


QUOTE

11Credeţi-Mă că Eu sīnt īn Tatăl, şi Tatăl este īn Mine; credeţi cel puţin pentru lucrările acestea.

12Adevărat, adevărat, vă spun, că cine crede īn Mine, va face şi el lucrările pe cari le fac Eu; ba īncă va face altele şi mai mari decīt acestea; pentrucă Eu mă duc la Tatăl:

13şi ori ce veţi cere īn Numele Meu, voi face, pentruca Tatăl să fie proslăvit īn Fiul.



Dupa cum se vede Scriptura nu minte. Insa ea vorbeste pentru cine are urechi de auzit.


--------------------
"Se spune că intelectul e dat omului ca să cunoască adevărul. Intelectul e dat omului, după părerea mea, nu ca să cunoască adevărul, ci să primească adevărul."

Petre Tutea
Go to the top of the page
 
+Quote Post
abureala
mesaj 21 Aug 2006, 10:58 AM
Mesaj #30


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 2.191
Inscris: 24 September 03
Forumist Nr.: 835



Eram student si un bun prieten al meu statea in gazda la un profesor de matematica foarte bun care pregatea si olimpici din lotul olimpic. Omul avea printre priteni o familie de crestini foarte ravnitori. Acestia s-au imprietenit cu un calugar ce avea o viata curata.

Mergeau odata pe munte cu acel calugar si se vedea apusul de soare. Era foarte frumos, si sotul privea acel apus. Si a spus in sinea lui "Doamne ce frumuseti sunt aici" . Dupa ce a gandit lucrul acesta a a auzit calugarul spunand si zambind "Daca ai vedea ce frumuseti a pregatit Dumnezeu pe lumea cealalta"...

Fiul acelei familii era necredincios , termina-se ASE-ul si avea gandirea materialista. De fiecare data cand il vedea pe calugar, spunea"Ce este si cu calugarul acesta" , si tot felul de ganduri. Pana cand intr-o zi calugarul i-a spus in fata tot ceea ce gandea cu cuvintele lui, exact frazele. S-a speriat acel om atat de tare incat nu mai putea sa vorbeasca. I-a spus ca daca va mai gandi asa si nu se va spovedi , i se va intampla ceva rau. S-a dus la biserica , s-a spovedit. Cand am auzit aceste intamplari am spus in sinea mea "iata un calugar cu mare credinta in Dumnezeu" . Peste ani si ani am aflat ca acel calugar era sfantul Arsenie Boca. Cel care i-a prezis lui Ceausescu moartea in ziua de Craciun. Avea si darul citirii gandurilor.


--------------------
"Se spune că intelectul e dat omului ca să cunoască adevărul. Intelectul e dat omului, după părerea mea, nu ca să cunoască adevărul, ci să primească adevărul."

Petre Tutea
Go to the top of the page
 
+Quote Post
abureala
mesaj 25 Aug 2006, 03:43 PM
Mesaj #31


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 2.191
Inscris: 24 September 03
Forumist Nr.: 835



Cautand pe net despre parintele Arsenie Boca am gasit cateva linkuri cu adevarat cutremuratoare. Se pare ca a fost cel mai mare duhovnic din secolul 20 al romanilor. Unele dintre minuni sunt asemenea minunilor Sfintilor Parinti care au trait in pustia Egiptului.

link 1
link 2
link 3
link 4
link 5
link 6
link 7
link 8
link 9
link 10
link 11
link 12
link 13
link 14
link 15
link 16
link 17
link 18

Acest topic a fost editat de abureala: 25 Aug 2006, 03:46 PM


--------------------
"Se spune că intelectul e dat omului ca să cunoască adevărul. Intelectul e dat omului, după părerea mea, nu ca să cunoască adevărul, ci să primească adevărul."

Petre Tutea
Go to the top of the page
 
+Quote Post
zexelica
mesaj 25 Aug 2006, 04:27 PM
Mesaj #32


Dregator
*****

Grup: Membri
Mesaje: 994
Inscris: 17 August 06
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 8.564



Pentru mine cea mai mare minune este mintuirea. Asa scrie si in Biblie. Si in momentul in care iti schimba Dumnezeu sufletul nu vezi nimic fizic dar sa nu-ti mai treaca prin cap gindurile dinainte de mintuire asta da miracol. Incercati si voi sa va opriti gindurile sa initieze ceva rau! Imposibil!
Si Scriptura dovedeste - Luca 17:20, 21 "Fariseii au īntrebat pe Isus cīnd va veni Īmpărăţia lui Dumnezeu. Drept răspuns, El le -a zis: ,,Īmpărăţia lui Dumnezeu nu vine īn chip vazut. Nu se va zice: ,Uite -o aici`, sau: ,Uite -o acolo!` Căci iată că Īmpărăţia lui Dumnezeu este īnlăuntrul vostru.``



--------------------
8Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo īnfăţişare a lucrurilor cari sīnt sus īn ceruri, sau jos pe pămīnt, sau īn ape supt pămīnt.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
bdl
mesaj 26 Aug 2006, 02:22 AM
Mesaj #33


Cel Mai Amuzant Forumist
******

Grup: Membri
Mesaje: 4.642
Inscris: 15 March 03
Din: Unde e cald si bine
Forumist Nr.: 86



QUOTE (Irem @ 26 Feb 2006, 06:28 AM)
...sau ca sa-si dovedeasca existenta in fata ateilor...

Atunci de ce nu apar aceste minuni in fata ateilor?
Citi crezi ca ar mai ramine atei daca ar avea parte de minuni?

Puterea credintei

Despre Ilarion Argatu se poate vorbi la nesfarsit. Nu exista loc in tara unde sa nu se fi auzit de el, sa nu fie oameni asupra carora s-a revarsat harul parintelui. Alexandru Argatu, fiul parintelui, isi aminteste ca, odata, tatal sau a vrut sa-i demonstreze unui ateu puterea credintei. “I-a spus: “Uite, vezi copacul acela din gradina?

Ma rog la Dumnezeu si se usuca”. Si cand s-a uscat, ateul a spus ca or intrat viermii in el si l-or mancat. Ei, ca sa-i dovedeasca ca prin credinta se poate face orice, l-a chemat si i-a aratat niste salcami. Erau in sir, unul dupa altul. “Eu, spunea el, am sa ma rog la Dumnezeu, unul sa se usuce, unul sa ramana, unul sa se usuce...” Si asa a fost!”

Abureala, am doar un comentariu. Din pilda asta reiese ca nu de azi de ieri credinciosii au ceva de demonstrat in fata ateilor si nu invers. Sper sa-ti amintesti de ea cind o sa mai sustii ca ateii vor sa demonstreze ceva cu orice chip.
Si nu, nu sint rau, sint doar atent la ce citesc si caut sa inteleg ce citesc.


--------------------
user posted image
-
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Mihai
mesaj 26 Aug 2006, 02:26 AM
Mesaj #34


Gazda Hanului
******

Grup: Admin
Mesaje: 8.578
Inscris: 22 February 03
Din: Hanu Ancutei
Forumist Nr.: 1



QUOTE
Atunci de ce nu apar aceste minuni in fata ateilor?

De unde stii ca nu apar in fata unor (actuali) fosti atei?

QUOTE
Citi crezi ca ar mai ramine atei daca ar avea parte de minuni?

Conteaza sa si deschizi ochii pentru a le vedea... rolleyes.gif


--------------------
Go to the top of the page
 
+Quote Post
bdl
mesaj 26 Aug 2006, 02:58 AM
Mesaj #35


Cel Mai Amuzant Forumist
******

Grup: Membri
Mesaje: 4.642
Inscris: 15 March 03
Din: Unde e cald si bine
Forumist Nr.: 86



Atunci e corect sa cred ca d-zeu vrea sa existe si atei pe pamint?


--------------------
user posted image
-
Go to the top of the page
 
+Quote Post

3 Pagini V   1 2 3 >
Reply to this topicStart new topic

 



RSS Versiune Text-Only Data este acum: 29 March 2024 - 07:11 AM
Ceaiuri Medicinale Haine Dama Designer Roman