Chiar asa, de ce nu explicati cum ati ales nick-name-ul? La mine e prea banal, un nume si o initiala, dar la voi...
Acum serios, nu stiu de unde pleaca discutia. Consideram ca am citit pe Noica - Cuvint impreuna despre rostirea romaneasca? Ne intereseaza doar originea in limba romana sau si in limba din care provine, de ex, cum a ajuns in franceza, de unde a fost apoi preluat in romana? Pt. mine sunt interesante cuvintele cu greutate "existentiala", pe care apoi noi le intelegem in toate felurile.
De ex. mintuire e folosit cu cel putin doua sensuri, unul de eliberare, etc, dar si celalat, peiorativ, de terminat.
De unde provine si ce insemna la origine?

Daca asa crezi tu ...

si semnificatia asta. Cu ce influenteaza rationamentul? Poate calugarii sunt numiti asa pentru ca se imbraca in negru Sau poate din cauza unei istorii cu mult mai incalcite decat "murga si druga"

scuze, am gresiiiiit
era: exegi monumentum aere perennius = am inaltat un monument mai durabil decat arama


si daca tot am ajuns la monument, pentru a intelege mai bine semnificatia acestui cuvant...
originar, acest cuvant inseamna "semn amintitor, amintire", de aici, prin extrapolare, "monument", dar si "monument scris (act, anale)", dupa cum ne spune dictionarul gutu.

acest substantiv este derivat din verbul "moneo, monere, monui, monitum" = a face atent, a atrage atentia, a aminti; dar si a sfatui, a indemna, a recomanda.

tot din acelasi radical avem cuvantul "moneda"....foarte simplu....exista un templu al zeitei Iuno in care se batea moneda....este vorba de Iuno Moneta, ipostaza sfatuitoare a zeitei.

hm....ca sa vezi ce face moneda din om!

si in limba romana din monument avem mormant

da, exact...am uitat de asta!

cum bine remarca wluiki, avem de fapt un dublet etimologic: mostenitul "mormant" si neologicul "monument".

O serie de cuvinte care se refera la fructe si plante de padure au o origine necunoscuta sau "nesigura" .

Citeva exemple ar putea fi :afine, maces/macies , capsuni, zmeura/smeura, stejar, izma, spinz/spanz- planta medicinala otravitoare ,cuvint consemnat in scrierile lui Cantemir ,.., cioata/ciot de copac, ..

Cautind diferite interpretari etimologice pentru zmeura/smeura am descoperit un articol in Cronica Romana, articol care se poate citi la adresa:
http://www.cronicaromana.ro/etimologii-126.html

exergy33

Tot cu etimologia necunoscuta sint si cuvintele :nasture si pinza
Fuior-manunchi de fire de cinepa sau in pregatite de tors - are deasemenea originea necunoscuta.
Un cuvint interesant il reprezinta si comanac.

comanac - palarie fara boruri confectionata mai ales din pisla care este purtata de calugari si calugarite
In trecut femeile si fetele din familiile domnesti purtau comanace confectionate din matase sau alte materiale scumpe si care uneori erau impodobite cu margele si pietre semipretioase.
Se pare ca si domeniul "textil" ofera multe surprize din limba autohtona .

exergy33

Mai adaug doua cuvinte cu etimologia necunoscuta care se pot incadra in domeniul textil :
- straie si bulendre

Trebuie sa caut sa vad daca au o radacina in sanscrita!
exergy33

Are cineva informatii despre originea numelui muntilor Bucegi?

exergy33

"Bucsa, nume de botez în Tohanul Nou si, împreuna cu Bucsoiu, nume de munti în Buceci. Ele deriva de la un hipocoristic Buc sau Bucea, care presupun ca e o scurtare a foarte frecventului (pe la Bran) nume Bucur. Un derivat al acestora e însusi numele Buceciului, format cu acelasi sufix ca numele comunelor Maneci, dincolo de trecatoarea Santului, si Moeciu, în Bran. Cel dintai e derivat de la Man sau Manea, forme scurtate de la Mamole (Emanuil), iar cel de-al doilea, poate, de la
Moise, nume de asemenea foarte raspandit prin Bran."
apud Sextil Puscariu
linkul e aici: toponime-bucegi

carrad

Explicaţia data de Sextil Puscariu nu mi se pare plauzibila (in ciuda frecvenţei mari a numelor Bucşa si Bucşoiu in zona satelor de pe culoarul Rucar-Bran).
Prima atestare a numeleui de Bucegi/Buceci de catre cine a fost facuta şi in ce perioda?

exergy33

BUNCEÁG, bunceaguri, s.n. (Reg.) 1. Îngrămădire de trunchiuri căzute, crengi uscate şi ierbărie. 2. Covor de muşchi. – Cf. scr. b u č a k.
sursa: dexonline

desi nu sunt foarte sigura ca ar fi posibila....avem o nazalizare care ba e, ba nu e! who knows? mai sapam...poate aflam ceva!

carrad

Cind analizam etimologia unui toponim sau hidronim cred ca este util sa privim zona respectiva in ansamblu.

De exemplu in zona montana a Brasovului intilnim nume mai mult sau mai putin ciudate ca :Busteni, Glajer/Glajerie , Tohan, Bran, Bucegi, Barsa,..

Bustean este trecut in DEX98 drept cuvint cu originea necunoscuta, iar in alte dictionare drept un cuvint autohton.
Glajerie inseamna un loc defrisat in interiorul padurii, luminis...
Din pacate in DEX98 avem urmatoarele interpretari:
glaja- sticla (din germanul Glas)
glajer - geamgiu , sticlar
Cuvintul glajerie nu este cuprins.
Despre Barsa ca sa zic... oile barsane...si poate nu intimplator cuvintul barsan este deasemeni un cuvint autohton care nu exista in alte limbi !!!

Chiar nu stie nimeni nimic despre primele atestari ale numelui Bucegi?!

exergy33

Despre Barsa se zice ca ar veni de la un cuvant care in limba dacilor ar fi insemnat 'alb', de unde ar veni si 'barza'. Toponimul se regaseste si pe valea Crisului Alb, unde sunt Gura -Barza si Barsa, ultima atestata documentatr pe la 1400.

dinZarand

In ce document de atesteaza acest cuvint?

Despre originea cuvintului barza poti citi un articol pe site-ul lui Sorin Olteanu din care citez mai jos doar o parte:

Ceea ce mi se pare interesant este faptul ca in limba sanscrita/sanskrita exista cuvintul baka cu sensul de cocor, bitlan (crane, heron - in engleza).

Mi se pare mult mai plauzibila urmatoare asociere :

Tara Barsei - Tara oilor barsane

exergy33

dinZarand

Am gasit ca numele de cetatea Zarandului a fost trecut intr-un text din 1318
sau 1319 (nu retin exact) , insa nu se dadeau alte informatii despre limba textului respectiv si de cine a fost scris acesta.

exergy33

Ma intereseaza daca stie cineva cuvinte legate de vechi unitati de masura care se foloseau pe timpuri in cele trei provincii romanesti (suprafata, volum, lungime, greutate..)...si bineinteles originea acestor cuvinte.

Dau ca exemplu ; prajina , falca si iugarul ( unitati pentru masurarea suprafetelor de pamint ).
Probabil ca avem si unele regionalisme care nu au fost cuprinse in DEX.
Astept mai multe informatii.

exergy33

La noi :
suprafata: iugar (lat. jugerum)
holda-1/2 ha-sper sa nu ma-nsel; moshu si bunica ar sti mai bine; tot cat un iugar.
razoara--mai mica de un iugar, dar nusunt sigur daca-i jumatate sau mai mult.
jumatate de razoara.
un talechi
Capacitate:
detz
bradie-pt. cereale.
greutate:
maja.
altele:
lat-panza se masoara in latzi-izmene de 6 latzi
vig-tot panza-un balot

Am uitat "lantz"=o holda

dinZarand

Eu stiu ca telechi inseamna gradina.
Ca unitate de suprafata un telechi citi m2 are?
Nu ai spus nimic despre detz si bradie.
Ultimul cuvint mi se pare cunoscut , dar nu stiu de unde.

De exeplu cuvintul tzap poate insemna si o cana de aprox 300 ml, tzap de bere.
Nu vad nici o legatura intre cuvintul tzap - animal si tzap - unitate de masura.
Litra este o veche unitate de masura echivalenta cu un sfert de litru sau cu un sfert de Kg. .
In unele regiuni ea poate insemna si 300 mililitri.
Aceasta unitate s-a folosit cu mult inainte de introducerea sistemului international (SI) in viata de zi cu zi.

exergy33

Am mai uitat de SHIN"IC, tot o unitate de masura a cerealelor: 2 saci de porumb fac un shinic , daca nu ma inshel.
Nu stiu sa spun daca talechiul e o unitate de masura propriu-zisa-mai degraba nu e-dar uneori, se foloseste intr-un asemenea fel.
E adevarat ca se zice de multe ori talechi si la gradina dinapoia casei, dar se zice, mai ales acelor gradini din vatra satului, pe care nu sunt construite case. Pot sa spun ca noi avem in satul X , 2 talechiuri si jumatate, ceea ce ma face sa cred talechiul are, de multe ori o suprafata fixa. Din pacate, nefiind in Romania acum, nu-i pot intreba mai multe pe bunici.

Eu stiu ca litra este peste 15l, si se foloseste la cereale. Nicidecum mai mica de un litru.

Dar nu pot garanta decat pentru Apuseni si Cluj.

detz tre sa provina din "decem" latinesc
cat despre litra, io stiu ca insemna "un sfert"

carrad

Sa intelegem ca un detz ar fi egal cu 10 litri sau 10 Kg?

In Moldova se folosea in trecut o unitate de masura pentru suprafata cu numele de falce, plural falci.
O falce de pamint are aproximativ 1.5 hectare.
Interesant este faptul ca originea acestui cuvint se gaseste in latinescul " falx".
Din acelasi falx/falcis a derivat si falca/falci in limba romana.(vezi si expresia cu o falca in cer si cu una in pamint )
Nu vad legatura dintre aceste cuvinte!

exergy33

Un detz e a zecea parte dintr-un litru. Se zice despre cineva ca "o baut mai mult c-on detz".

carrad

In evul mediu taranii trebuiau sa plateasca in mod obligatoriu
boierilor a zecea parte din recolta , adica trebuiau sa plateasca dijma sau zeciuiala.
In DEX se zice ca dijma provine din slava (dizma).
Ma gindesc ca acest cuvint poate avea o origine latina (acel decem pe care l-ai amintit si tu in alt context).

Ce parere ai ?

exergy33

"Decima" (pars) asa-i numita dijma in latina medievala.

din Zarand

Despre decima si cuvintele derivate din aceasta radacina se pot spune multe.
Decima reprezenta in timpul Imperiului Roman a zecea parte din ofranda de razboi care in mod obisnuit era inchinata templelor.
Dupa aparitia crestinismului (filiera catolica ) a fost impusa regula de a se plati o zecime din venitul anual catre biserica.
Forma corupta a acestui cuvint latin , si anume dijma o regasim in perioada Evului Mediu in cele trei provincii romanesti.

Interesant este faptul ca originea verbului "a decima" care a devenit sinonim cu a nimici in masa , se gaseate tot in latinescul decima !

"Decimus" - adica al zecelea - insemna a omori unul din zece soldati (capturati) prin tragere la sorti !!!

exergy33

nu cred ca dijma vine din "decimus", ci doar "zeciuiala"...de unde sa fi aparut acel "j"? plus ca, din cate imi amintesc, "e" accentuat nu se inchide la "i" (desi nu bag mana in foc, pt. ca vrobesc din amintiri)...

in ceea ce priveste verbul "a decima" el este un neologism preluat ca atare din latinescul "decimare" care are sensul pe care l-ai amintit.

carrad

Am citit undeva (nu mai tin minte exact unde ) ca in evul mediu timpuriu clerul catolic maghiar din Transilvania folosea cuvintul "decima" sub formele
"dezima " si "dizma".
Mai apoi aceasta ultima forma a fost preluata de slavi care ar fi transformat-o in "dijma"

exergy33

este posibil sa fi folosit o forma "detzima"...de altfel grupurile "ce" si "ci" au evoluat de la o pronuntie "che", respectiv "chi" la pronuntia "tze" si "tzi", ca in "dicitur" rostit "ditzitur"....


nu stiu ce sa zic...o fi asa cum zici, desi, repet, mi se pare putin probabil...poate stie altcineva daca regulile de transformare fonetica permit o ipoteza "decima" > "dizma"...eu cred ca nu prea

In unul din posturile mai vechi Ioan V a propus sa discutam cuvintul
mintuit.
In sens bisericesc el inseamna izbavirea de pacate , dar la fel de bine poate insemna si salvat .
In mod ciudat in limba romana apar unele expresii ca "lucru de mintuiala" sau "am mintuit ...".

Lucru de mintuiala inseamna lucru prost facut.
A mintui un lucru inseamna a duce acel lucru la bun sfirsit.
Eu cel putin nu vad o legatura logica intre aceste expresii.
Daca ar mai fi fost Cla pe la Han probabil ar fi dat o definitie in inconfundabilul sau stil ,..
Cine stie .poate citeste si Mihai acest post ...si comuta pedeapsa data (pe dreptate cred).

Dar sa revenim la subiect.
In DEX98 se spune ca ar proveni din maghiarul "menteni"...insa inclin sa cred ca nu este asa.
Carrad poate gasesti tu ceva prin greaca sau latina.

exergy33

Aici imi permit sa te corectez putin: decimarea era o pedeapsa care se aplica propriilor trupe, cand o unitate militara romana era acuzata de lasitate pe campul de lupta. Nu prizonierilor.

abis

Se poate sa ai dreptate.
Oricum sensul pe care il are azi acest cuvint este foarte departe de cel original.

exergy33

In dictionarul maghiar-roman am gasit mento=salvare. Probabil de aici vine mintuire.
De remarcat totusi asemanarea mento-mental-minte. Ciudate plimbari fac cuvintele astea. Oare cum o fi ajuns in limba maghira mento=salvare? Are si mintea rolul ei in salvarea noastra, pro sau contra, nu?