Dar cat din profunzimea operei lui Coelho este autentica (creata de insusi Coelho) si cat este "imprumutata"?

Axel> ai date certe in sensul acesta?
Acuzatii s-au adus dupa sute de ani chiar si lui Shakespeare..

Insusi Coelho recunoaste ca cartea "Alchimistul" este rezultatul a peste 10 ani de studiu in alchimie. Eu as numi mai mult "o colectie" de idei preluate din alchimie (orice informatie culesa ulterior din domeniul acesta am costatat ca a fost introdusa cu "copy-paste" in Alchimistul de Coelho).

Si totusi chiar asa de mult conteaza?? Conteaza asa de mult ce si cum a imprumutat? La urma urmei, ca sa scrii despre ceva trebuie sa te documentezi,nu? Si, atata timp cat invatamintele sunt bune, ce mai conteaza cine si cum le scrie? Important e ca sunt.Ca le vezi, ca le intelegi sau nu si ca te invata ceva sau nu...Si in plus, a scrie atat de simplu si totusi alambicat nu e usor.Incearca si tu.Si nu ma refer doar la Alchimistul...Asa ii sunt toate cartile si , chiar daca Alchimistul a fost sau nu copiat , restul cartilor pot spune ca sunt originale si intr-adevar scrise si cu suflet.

Ok. Poate a luat informatii despre alchimie si le-a introdus in carte... Dar nu vad nimic rau in asta. Nu pot insa sa cred ca din manualele unor tzacanitzi de sute de ani a gasit povestea propriu-zisa...
Mie mi-a placut cartea din cauza "moralei" pe care incearca sa o transmita... Pentru un pesimist (cum sunt eu uneori) e foarte buna cate o carte dintr-asta

Indiferent de modul in care isi scrie cartile..Coelho este indiscutabil un fenomen.
Nu cred ca vreun scriitor contemporan a avut succes in atat de scurt timp si la o scara atat de extinsa..
Celebritatea este intotdeauna contestata..si controversata..

Coelho este o ploaie de vara. Te uda pana la piele in cateva secunde (pagini), iar apoi te usuci instantaneu. Nu simti frigul care iti patrunde in oase odata cu picaturile de ploaie. Sincer sa fiu, prefer toamna cu ploile acelea interminabile, marunte pline de substanta. Coelho nu e mai profund decat pare.

Probabil ca nu ti-e sufletul deschis pt a accepta si a vedea invataturile lui...Insa, cel putin mie mi se potrivesc fantastic...

E rea "cultura pentru mase".... e buna Sandra Brown sau alte "chestii" fara valoare literara care se vind bine...
Sa dea Dumnezeu sa existe citi mai multi Coelho si cit mai multe minti care sa ii simta flacara aproape...Omul acesta scrie cu bun-simt, fara dorinta de a epata... citi, oare, mai fac asta?
Cultura pentru mase e necesara...mai ales la noi, unde e trimisa la colt si parasita acolo...intreaba un tinar obisnuit cu ce isi ocupa timpul liber...nu cred ca tine o carte in mina...cultura de tip MTV cucereste teren,in detrimentul adevaratelor valori...
Nu ca ii ridic statuie lui Coelho, dar el deschide ochii celor care vor sa si-i deschida... pe ceilalti ii lasa sa "doarma" linistiti!

Cand am citit-o prima oara am fost fascinat de ea.
Am mai citit-o de patru ori si imi dau seama ca e facil realizata, si nu foarte originala cum spunea careva pe aici.
Mesajul e foarte frumos si de aceea o apreciez. Dar in rest, stilul e cam subtire, povestea cu visul e imprumutata (hasidica pare mi-se) si intr-adevar Veronica pare mai bine realizata (dpdv literar).
Oricum, eu o recomand tuturor celor care nu au citit-o si mai ales celor care nu sunt cititori impatimiti, pentru ca mi se pare o carte care le-ar putea deschide sufletul si mintea si apoi i-ar atrage sa citeasca si alte carti, mai profunde (sa le zicem asa).

Coelho este jurnalist de profesie. Este firesc sa exploateze subiecte..gasite in realitate si sa le transpuna...in povesti.
Preia,..inventeaza,..compileaza..rezultatul este surprinzator.
Aseara am inceput sa citesc "11 minute".
Nu am citit decat cateva pagini..care nu mi-au placut.
Poate astazi cand reiau lectura voi scapa de prima impresie.

Acest topic a fost editat de cameron: 8 Oct 2003, 12:08 PM

lucrarile lui nu merita nici macar topicu asta.
toata opra lui nu-i decat un gigantic "publicity stunt"
vaaaarza!
scuzatzi-mi vehementza

Acest topic a fost editat de Aramis: 20 Dec 2005, 06:48 PM

Mie mi-a placut "Alchimistul"...E plina de invataturi pe care noi le-am uitat...Te face sa reconsideri infrangerile,sa crezi in ceea ce iubesti cu adevarat si sa mergi intotdeauna mai departe...pentru ca vei REUSI!

mie chiar mi-a placut 11 minute....e socanta la prima vedere....e si oarecum greu de crezut povestea, desi coelho se jura ca ar fi adevarata....maybe

anyway, este singura carte de coelho pe care am citit-o....asa, ca sa nu raman total pe dinafara subiectului.

totusi, nu cred ca pot exprima o parere despre intreaga lui opera....in orice caz, nu m-a "prins" asa cum au facut-o alti sud-americani...nu mi-a provocat dorinta de a citi si altceva din opera lui....mai citesc din cand in cand articole scrise de el.

Pana acum am citit "Alchimistul", "Veronika se hotaraste sa moara", "Razboinicul luminii" si "11 minute". Cred ca cel mia mult m-a impresionat Alchimistul, restul citindu-le in virtutea inertiei (inainte de Dan Brown, Coelho era "pe val" si era foarte la moda sa ii citesti cartile, iar eu chiar eram curioasa). "11 minute" mi s-a parut a fi neverosimila (asta ca sa nu spun ca imi dadea impresia de Sandra Brown pe alocuri), Veronika m-a impresionat prin final.

Am citit si eu, impinsa de curiozitatea unei mediatizari atat de intense, cateva carti ale acestui autor atat de controversat. Spun controversat pentru ca asa cum exista atatea persoane entuziasmate de cartile lui, am auzit tot atatea voci criticandu-l la sange. Eu nu stiu foarte bine ce sa spun, nu sunt atat de ahtiata dupa carti bune incat sa sar cu critica.. pot citi cu o la fel de mare placere si carti mai usurele. Probabil daca nu mi-ar fi placut nu as fi citit atatea ("Veronika se hotaraste sa moara", "Alchimistul", "Diavolul si domnisoara Prym", "11 minute", "Al cincilea munte", si-atat cred.) Cel mai mult m-a impresionat Veronika... , habar nu am de ce, dar la momentul respectiv mesajul transmis de autor prin acea carte mi-a picat cel mai bine. Dupa care Diavolul si domnisoara Prym. Alchimistul nu ocupa un loc de frunte...
De ce a devenit Coelho un fenomen? Probabil prin modul lejer, pe intelesul tuturor in care si-a scris cartile. Exista carti cu mesaje mult mai profunde decat ale lui, mult mai bine scrise (cred eu) dar care sunt ceva mai greu de citit.. ceva mai putin la indemana. Coelho, in schimb, se adreseaza tuturor. Cu toate ca nu-l consider nici pe departe unul din cei mai buni scriitori, ma intreb si eu... pana la urma, ce e rau in asta? Si ii dau intru totul dreptate Dianei-Maria

Nu tocmai Chiar tu ai recunoscut asta, vorbind ce criticile vehemente.
Ce-i drept, se adreseaza majoritatii...

De fapt, vroiam sa spun ca stilul de-a scrie a lui Cohelo e pe intelesul tuturor (mesajul e foarte transparent, nu trebuie sa-ti dai prea mult silinta pentru a-l intelege, nu trebuie sa depui foarte mult efort pentru a termina cartea). Tocmai de aceea e si foarte criticat, probabil.

Oricum, nu ar fi trebuit sa generalizez, ai dreptate. E pe intelesul majoritatii

Felul de a scrie, da, este foarte simplu, pe intelesul tuturor. Mesajul transmis este si el foarte simplu.
Dar ceeace face Coelho ca sa aiba succes comparativ cu multii alti scriitori de duzina cu mesaj simplu si stil simplu este sa prezinte acel mesaj simplu exprimat prin cuvinte simple intr-un mod amiguu, creind impresia multora ca in spatele cuvintelor lui simple se ascunde si un alt mesaj, mult mai profund, dar pe care ei, cititorii, inca nu-l pot descifra.
Mesajele lui Coelho sunt din clasa "Dar acolo unde nu este Lumina, acolo este Intunericul.".
De aceea prinde Coelho atat de bine la pseudo-telectualii cu o spoiala de cultura. Pentru ca lor li se pare profund. Iar acest grup de pseudo-telectuali este foarte mare in randul celor care totusi citesc macar o carte pe an.

Parerea mea.

Edit: frunzarind acest topic, am gasit ceva exemplificator pentru ce am scris mai sus: http://www.hanuancutei.com/forum/index.php...indpost&p=36759

Acest topic a fost editat de axel: 29 Dec 2005, 05:47 PM

daca tot suntem la capitolul truisme, va zic si eu ca entuziasmul e invers proportional cu nivelul de informare. asadar, cand universul nostru se rezuma la 5 carti, nu e greu sa troneze alchimistul

Aliluia Arlequine !

Am auzit unele pareri care compara textele lui Coelho ca fiind pt. literatura cam ce sunt manelele pt. muzica. Mesaj simplu, popular (vezi bani, mashini, femei, dusmani, necazuri in cazul manelelor) accesibil acelora care nu vor sa-si oboseasca neuronii "chinuindu-se" cu o carte ce nu cedeaza ushor cititorului.
Recunosc ca am citit "Alchimistul", "veronika..." si "al cincelea munte" doar ca sa vad "ce naiba a vazut toata lumea" la <<scriitorul>> secolului 21.
Spre dezamagirea mea nu am gasit decat un text sters aducand pe alocuri a "telenovela" de prost gust (daca mi se permite pleonasmul asta ) si multe, multe idei preluate din carti mai "complicate" si spuse pe intelesul tuturor.

Aproape ca nici nu poti sa-l critici pe Coelho. Are un alibi destul de puternic. Faptul ca i-a facut pe cei anti-literatura sa puna mana pe o carte, maxim cinci (fie ele si proaste).
Acum...si baba leana care vinde flori in scara citeste "pe Veronika mama" in timp ce-si asteapta clientii

Daca as avea copii cred ca as prefera ca ei sa citeasca texte scrise de Coelho decat deloc. Asta e cultura/literatura de tip nou si degeaba ne opunem valului.

comparatia cu manelele e aiurea. pe cand maneaua anuleaza din start orice urma de spiritualizare (care e in fond scopul artei???), coelho promoveaza o pseudo-spiritualizare. in virtutea sentintei lui malraux cu secolul XXI care va fi...sau nu va fi deloc, coehlo aduce cartea care ofera acea doza de spiritualizare de care are atata nevoie omul zilelor noastre, dar care nu-l obliga insa sa lase mixeru` din mana.
oricum pe mine ma dezgusta, dar am zis-o de atatea ori incat am inceput sa ma plictisesc. in alta ordine de idei, ma enerveaza si principiul "decat deloc mai bine asa". sincer prefer o noua generatie nula din pdv al cumulului literar decat una ahtiata dupa coehlo. damn....fac parte din gereneratia aia

La fel cum scriitorul sud american promoveaza pseudo-spiritualitatea acelashi lucru s-ar putea spune si despre manele.
Nu stiu daca e chiar asha aiurea comparatia pt. ca maneaua anuleaza orice urma de spiritualizare din perspectiva ta, a celei care a ascultat si asculta un alt gen de muzica, mai bun. Gandeste-te in schimb ce simt oamenii carora le plac manele la auzul unei "melodii". Bucurie? Sezatia de "imi creste inima"? optimism? Nu inseamna asta spiritualizare prin muzica? nu este si asta o "hrana" pt. suflet? (pt. ca a-l citi pe Dostoievski si a asista intr-o vineri seara la premiera "lacul lebedelor" nu mai e de ceva vreme spiritualizare asha cum o intelegeau cei multzi).
Traim intr-o lume ce a apasat uimitor de mult pe pedala de acceleratie. Totul se schimba in jurul nostru iar cultura se schimba si ea, implicit modul in care o percepem.
Noua cultura (pe care doar cei inadaptati la rapiditatea schimbarilor din jurul nostru o critica, categorie in care ma includ si eu) inca ne uimeste poate prin cartile fara continut sau prost scrise, poate prin tablourile un pic prea futuriste, poate prin piesele de teatru mai fara perdea.
La fel cum scrierile lui Henry Miller nu "au cazut bine la stomac" generatiei americane puritane a anilor '30-'40 urmand ca apoi "publicul" sa-si schimbe preferintzele, la fel se va intampla si cu Coelho si altii ca el. Pur si simplu asta e noua cultura. Ori o accepti cu tot ceea ce inseamna ea ori nu o accepti deloc. (ca tot spuneai de malraux )

Eu prefer in continuare sa-mi spuna viitorii copii: "tata, cand iti doresti ceva cu adevarat, tot Universul ajuta la realizarea visului tau" decat : "aaah, tu nu du-te acolo, aaah...."

Acest topic a fost editat de Edward Scissorhands: 29 Dec 2005, 11:55 PM

cred ca e deplasat sa ducem polemica inspre vechi/nou, ar insseamna sa-l identificam pe coehlo cu noua literatura.
in alta ordine de idei, treaba cu universul care conspira in favoarea noastra e pentru shiny happy prozac people si pentru gospodinele americane. in viata e tot timpul indicat sa te ghidezi dupa murphy
si cand va fi sa caut o lectura pe care sa o pot impartasi cu copiii mei, voi alege oricand micul print.

Comparatia e gresita, pt ca Miller nu a cazut bine majoritatii si a fost agreat de putini, in schimb Coelho e exact in situatia inversa, e agreat de o majoritate si contestat de putini (cam acelasi gen de oameni care l-au agreat pe Miller).
Iar preferintele, nu prea s-au schimbat, majoritatea americanilor nu l-au citit pe Miller si daca l-ar citi ar cere sa fie interzisa cartea.

Il admir pe Coelho - as vrea sa pot scrie si eu povesti macar tot atat de frumoase pe cat sunt ale lui. Am citit toate productiile coelhiene pe care le-am putut gasi: toate cartile, chiar si unele care au fost interzise si nu se mai publica de cativa ani, chiar si foiletoanele si articolele.
Indiferent ce impresie lasa povestile lui, ca ne plac, ca ne scarbesc sau ca nu au vreun impact, el lupta pentru revigorarea sufletului din noi: magia povestilor are o tinta unica - speranta.

Axel - pseudointelectuali?! Glumesti, cu siguranta. Oamenii instruiti intr-ale literaturii il plac pe Coelho, in marea lor majoritate. Cunosc doctori in istorie, lingvistica, psihologie...care sunt absolut fascinati de scrierile lui. Poate ca este iritant faptul ca il poate intelege oricine, de la vladica la opinca - fiindca tot ce iti trebuie este un suflet viu...si atat. Obsesia pentru elitism nu apare la el, asa cum sufoca textele "ermeticilor" moderni.

Paulo Coelho - "Povestea creionului"


Copilul isi privea bunicul scriind o scrisoare. La un moment dat, intreba:
- Scrii o poveste care ni s-a intamplat noua? Sau poate e o poveste despre mine?
Bunicul se opri din scris, zambi si-i spuse nepotului:
- E adevarat, scriu despre tine. Dar mai important decat cuvintele este creionul cu care scriu. Mi-ar placea sa fii ca el, cand vei fi mare.
Copilul privi creionul intrigat, fiindca nu vazuse nimic special la el.
- Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am vazut in viata mea!
- Totul depinde de felul cum privesti lucrurile. Exista cinci calitati la creion, pe care daca reusim sa le mentinem, vom fi totdeauna un om care traieste in buna pace cu lumea.
Prima calitate: poti sa faci lucruri mari, dar sa nu uiti niciodata ca exista o Mana care ne conduce pasii. Pe aceasta mana o numim Dumnezeu si El ne conduce totdeauna conform dorintei Lui.
A doua calitate: din cand in cand trebuie sa ma opresc din scris si sa folosesc ascutitoarea. Asta inseamna un pic de suferinta pentru creion, dar pana la urma va fi mai ascutit. Deci, sa stii sa suporti unele dureri, pentru ca ele te vor face mai bun.
A treia calitate: creionul ne da voie sa folosim guma pentru a sterge ce era gresit. Trebuie sa intelegi ca a corecta un lucru nu inseamna neaparat ceva rau, ceea ce este neaparat este faptul ca ne mentinem pe drumul drept.
A patra calitate: la creion nu este important lemnul sau forma lui exterioara, ci mina de grafit din interior. Tot asa, ingrijeste-te de ce se intampla inlauntrul tau.
Si, in sfarsit, a cincea calitate a creionului: lasa totdeauna o urma. Tot asa, sa stii ca tot ce faci in viata va lasa urme, astfel ca trebuie sa incerci sa fii constient de fiecare fapta a ta.

Cartile lui au prins publicului care..ce-i drept trebuie sa recunoastem citesc in medie 2 carti pe an. Este un limbaj deloc complicat, o carte usoara deci dar care nu inseamna ca transmite si un mesaj banal. Aici e pb. Felul in care autorul alege sa-si scrie cartea nu inseamna ca arata si valoarea acesteia. Este un lucru bun. Ceea ce el incearca sa faca din mesajele care sunt transmise prin cartile lui nu fac altceva decat sa trimita cititorii spre ceva mai profund, mai bine inteles. Este un inceput.

Sunt multe pers care au avut in mana cartile lui si au fost dezamajite de ele. De ce? pentru ca acest nume Coelho a avut un impact, dar nu la toata lumea, evident(a prins la marea masa, rautacios zis). Asta nu inseamna ca trebuie sa radem sau sa ironizam pe cititorii acestuia. Daca tot ne credem destepti (cum bine se vede in unele postari ) hai sa dam si dovada ca suntem.

Acest topic a fost editat de Aramis: 9 Jan 2006, 06:50 PM

imi pare rau dar trebuie sa te contrazic. felul in care se scrie cartea constituie insasi valoarea cartii. poti sa ai idei geniale daca nu ai condei si viceversa. iar coelho n-are nici una nici alta. idei subtiri si facile transpuse cat se poate de banal. discutam mai altundeva despre diferenta dintre simplu si simplist. te las sa ghicesti care il caracterizeaza pe coelho dintre cele doua

@Arlequine

Vrei sa spui ca daca avem un mesaj si alegem sa-l scriem in 2 moduri diferite, el neschimbandu-se deloc, dimpotriva, venind in ajutorul celor care au mai putine carti la activ (si deci foarte probabil vocabularul lor e mai putin voluminos,) arata ca e altfel?..ca valoarea si esenta acestuia este schimbata??/ si asta doar pt ca cine a ales cuvintele care sa vina in transpunerea lui pe hartie si nu numai a facut-o in 2 feluri care sa impace mai multi cititori? oare?

daca vorbim de literatura, atunci un mesaj transmis in doua moduri diferite se transforma automat in doua mesaje. oricum e imposibil sa disociezi mesajul de stil, se pierde orice coerenta.
exista oameni care citesc numai ziare si sunt mai bogati spiritual decat admiratorii lui coelho. n-am nimic cu dânsu`, ma chiar distreaza alura aia de sean connery, ma distreaza si ca dom` liiceanu contribuie la promovarea adevaratelor valori prin editura dumisale (ce vorbesc, ultima carte achizitionata e taman de la el ).
daca vorbim din pdv social, da, e de preferat sa citeasca coelho in loc sa fumeze la scara blocului sau sa se uite la telenovele. din punctul meu de vedere, n-am nici cea mai vaga urma de simpatie fata de superficialitate si autosuficienta.

ps: asta de ultimul meu post legat de coelho. grou ap, kidz

@ Arlequine

Nici mie nu-mi place Coelho. L-am citit, altfel nu m-as putea pronunta si nu as indrazni sa vb despre cartile lui. Dar ceea ce m-a deranjat este ca avem o proasta atitudine pt parerile altora, pt alegerile altora, pt gustul altora, vrem sa le impunem ce e bine(ce credem ca e bine).

Gresesti. Un mesaj nu-si pierde nimic din ceea ce ii este destinat sa transmita daca este transformat intr-un alt 'format' pt a fi accesibil tuturor.

cat despre asta:

nu faci decat sa accentuezi ceea ce vroiam sa subliniez in ce priveste rautatea si ..no comment. Poate ca e mult mai usor sa razi de un om, decat sa incerci sa-l ajuti, chiar sa te cobori la nivelul lui dc este necesar. E pur si simplu mai haios sa facem misto. Daca nu-ti place Coelho nu inseamna ca trebe sa le pui etichete celor care il plac si care continua sa-l citeasca.

Acest topic a fost editat de iniya: 8 Jan 2006, 12:07 AM

Despre Coelho am mai discutat in Lumini Paralele in Universuri Egale si Aventurile lui Plutarh in Universul Cartilor , un autor comercial a realizat povestiri la gura sobei care din pacate au manipulat lumea .

@plutarh

Nimic mai adevarat. Este intradevar comercial. Dar asta nu numai eu am spus-o .
Poate ca daca ar fi ales un alt mod de a-si 'picta' povestile/subiectele prindea mai mult. Dar rapiditatea cu care poate fi cititta inspira banalitate. Daca Herman Hesse de ex scria cartea poate iesea altfel
..si asta-i doar un exemplu. Mesajul nu e rau deloc. Felul in care e transpus pe fila ofera o falsa banalitate, la prima citire.

Citind Alchimistul imi aducea aminte de prima carte a lui Mircea Eliade , Romanul Adolescentului Miop , acelas stil la-nceput de drum un roman scris de un adolescnt .
Coelho a incercat sa aduca ceva nou , dar a scris intr-o maniera de ziar , articol pentru vanzare .
Cel mai indicat ar fi de citit epilogul care prezinta carte in doua pagini , daca stiam nu o mai citeam ......

@iniya: poate n-ai inteles foarte clar ce s-a scris pana acum... Ca sa fie literatura de calitate trebuie sa existe continut si/sau stil. Coelho nu ofera nici una nici alta