In acest caz, masinile sunt deja creative. Urmareste linkurile propuse de EBE mai sus si o sa te convingi singur ca exista inventii care apartin masinilor si care asteapta sa fie patentate.

Propria ta experienta are sens strict pentru tine. Argumentele rationale sunt universale. Daca un lucru nu poate fi evidentiat prin argumente ci doar prin experienta personala, cum il poti deosebi de o iluzie?

Pare ca nu avem, intr-adevar... pentru mine "constiinta de sine" inseamna capacitatea de a recunoaste existenta eului si de a putea identifica trasaturi care il identifica in mod unic pe acesta in cadrul lumii. Pentru tine ce inseamna?

Acest topic a fost editat de Catalin: 22 Apr 2004, 12:27 AM

Prin aceasta afirmatie practic sustii ca nu exista nimic care sa fie mai presus decat ratiunea. Si este evident ca experienta personala "poate fi" o iluzie, daca se face raportarea la un sistem obtinut ca rezultat al proceselor ratiunii. Consideri ca superioritatea fiintei umane in fata celorlalte vietuitoare o constituie doar ratiunea?...

Cunoasterea de Sine, Din tainele Ego-ului

Fotografiile Kirlian, pentru cei care nu stiu despre ce e vorba se realizeaza in felul urmator: se baga electricitate intr-un obiect si se obtine ceva luminos care, chipurile, este aura respectivului obiect. Dar, avand in vedere ca astfel de aure se obtin si cand obiectul este o agrafa, de exemplu, nu pot fi dovezi de viata. Deci, daca asta e criteriul tau pentru a stabili viata sau non-viata, imi pare rau sa te anunt ca agrafele sunt vii!

Campul eteric cum se poate evidentia?

http://skepdic.com/kirlian.html
http://www.straightdope.com/classics/a3_069.html

Nicidecum. Sustin doar ca ratiunea este superioara experientei proprii datorita universalitatii ei.

Si cum procesele ratiunii sunt obiective, rezulta ca experienta personala chiar este o iluzie, in mod obiectiv!

Nu neaparat. Nu stiu. Nu vad ce legatura are cu subiectul.

Cunoasterea de sine, asa cum o descrii tu acolo, este ceva care nici macar multor oameni nu este accesibila. Asa ca nu ii vad relevanta intr-o discutie care se refera la gandire, un proces universal pentru fiintele umane.

Acest topic a fost editat de Catalin: 22 Apr 2004, 12:51 AM

Dar poate o agrafa sa-si modifice acel camp, si sa isi schimbe culoarea aurei, intentionat? Unele fiinte pot, prin obtinerea controlului asupra acelor energii... Si, in plus, nu am afirmat niciodata ca asta ar fi unicul criteriu prin care s-ar existenta vietii. Te rog nu "adauga" idei celor pe care eu le-am enuntat...

Deci nu accepti posibilitatea existentei unei experiente care ar putea transcende universalitatea ratiunii?...

Procesele ratiunii sunt obiective, nu concluziile...

Legatura cu subiectul e urmatoarea: noi incercam sa stabilim prin ce metode putem determina daca o entitate prezinta sau nu inteligenta si gandire, prin raportare la fiinta umana (tinand cont de premisa ca fiinta umana manifesta activ acele procese).

Apoi, e problema fiecaruia daca acele cunostinte le sunt sau nu accesibile. Asta e de fapt un rezultat al unor limitari auto-impuse la nivel subconstient. In momentul in care iti repeti "Nu pot! Nu pot! Nu pot!", fenomenul de rezonanta creat aduce cu sine acea "neputinta". Iar cunoasterea de sine, asa cum este descrisa in link-ul respectiv, este chiar extrem de relevanta pentru procesul gandirii... Si nu irelevanta, cum sustii tu.

Acest topic a fost editat de Tudy: 22 Apr 2004, 01:12 AM

Culoarea depinde de: temperatura din aer, umiditate, permitivitatea electrica a mediului si tensiunea curentului electric. Deci daca eu deschid geamul si afara e iarna, o sa observi ca aura si-a schimbat culoarea. Iar eu o sa iti zic "Mama ce energii pot sa controlez eu!". Nu crede tot ce vezi in filme si poze, Tudy! La fel de bine pot transpira si imi creste umiditatea => se schimba culoarea aurei. Ce sa mai, sunt un adevarat guru! Am reusit sa transpir! Sau, si mai simplu, daca chiar vreau sa impresionez, imi pun un buton la picior. Cand il apas, tensiunea creste brusc si aura isi schimba culoarea. Cand ridic piciorul tensiunea scade si aura revine la normal. Iar credulii isi vor inchipui ca am acces la un nivel extraordinar de control asupra energiilor mistice.

In concluzie, o agrafa isi modifica culoarea aurei ori de cate ori se modifica temperatura, umiditatea sau tensiunea electrica. Si un om la fel! Nu e nimic interesant aici.

Ok, mai astept si alte criterii.

Ba da, accept posibilitatea. Dar tu accepti posibilitatea ca toate experientele personale si care nu pot fi coroborate de nimeni sa fie iluzii?

Evident, pentru ca, de obicei, concluziile se bazeaza pe premise deduse din experienta personala subiectiva! Dar nu toate procesele ratiunii se bazeaza pe experienta. Kant a spus cel mai bine ce e de spus pe-aici. El a impartit judecatile (propozitiile) in a priori, adica adevarate fara apel la experinta si a posteriori, adica adevarate doar in masura in care observatiile noastre sunt adevarate. Exemple de propozitii adevarate a priori sunt tautologiile, de exemplu. Si, in general, propozitiile matematice. Deci, lucrurile sunt clare: concluziile ratiunii sunt obiective atunci cand nu se bazeaza pe premisele experientei personale.

Cat despre cunoastere de sine si constiinta de sine, eu consider ca sunt lucruri diferite. Si imi mentin parerea ca inteligenta nu este un produs al unei cunoasteri de sine reprimate prin limitarile auto-impuse la nivel subconstient. Si am si un argument: daca cunoasterea de sine ar fi obturata de o limitare auto-impusa, atunci cine este fiinta care si-a auto-impus limitarile? mai exact, daca ar fi fiinta cu cunoastere de sine, atunci nu e rezonabil sa presupunem ca ea si-ar auto-impune limitari. Cunosti tu vreun caz in care un guru iluminat sa se hotarasca la un moment dat sa-si obtureze cunoasterea de sine si sa se refugieze in "realul iluzoriu"? si oricum, ar insemna ca ne-am auto-impus si sa uitam toate amintirile de pe vremea cand eram cu cunoastere de sine. Pai daca asa ar sta treaba, nu ar fi ridicol sa incercam acum sa le redobandim? Dar atunci, daca nu fiinta cu cunoastere de sine isi auto-impune limitarile, inseamna ca fiinta a fost fara cunoastere de sine de la inceput. Si atunci e lipsit de sens sa spunem ca ea si-a auto-impus o caracteristica pe care a avut-o dintotdeauna. Deci presupunerea ca cunoasterea de sine ar fi reprimata prin limitari auto-impuse este falsa pentru ca ne duce la o contradictie orice am face.

'ALICE: Reductionism is the philosophy that all psychology reduces to biology, all biology
to chemistry, chemistry to physics, and finally physics to mathematical logic. Therefore,
according to reductionism, I can understand you by means of logic alone without having a
human brain"

Parerea mea este ca este posibil , in momentul de fata ceea ce numiti voi AI este doar o umbra , un nickname nu este ceva pe care poti sa il arati cu degetul si sa zici , uite este INTELIGENT; doar pt ca tu il pui sa faca asta si asta si nu asta , nu inseamna ca acel lucru este inteligent !

[/QUOTE]In ceea ce priveste creativitatea, nu ne vor intrece. Miscarile, gandurile, visele artistilor nu sunt calculate.[/QUOTE]
Si aici te contrazic , materialul in schimb conteaza destul de mult , pe urma procedeul

Dar ce se intampla in momentul in care "atingem perfectiunea" (teama sfarsitului de infinit)


Totusi o intrebare am si eu , cum este posibil ca omul sa creeze ceva mai "inteligent" ca el ? este ?

Nu vad de ce nu ar fi. Omul a fost in stare sa creeze lucruri mai mari, mai puternice, mai durabile si mai rapide decat el. Nu avem nici un motiv sa presupunem ca nu poate crea si ceva mai inteligent ca el. Sigur, exista prejudecata si orgoliul: "Noi suntem mai speciali, noi suntem fiinte alese". Dar intotdeauna Stiinta a invins in cele din urma prejudecata si orgoliul.

Eu vorbeam de modificari efectuate constient, in aceleasi conditii de temperatura, umiditate, tensiune electrica, etc. Fara butoane la picior.

E adevarat ca acele experiente care nu sunt coroborate de nimeni altcineva ar putea fi iluzii... Dar cum ramane cu experientele personale care sunt coroborate de alte zeci, sute, mii, milioane de oameni?... Ce facem atunci cand ne intalnim cu detalieri ale acelorasi stari, descrise de fiinte provenind din diferite medii sociale, diferite culturi, religii, etc...

Conform acestor afirmatii, concluzia ta cum ca experienta personala este o iluzie ar putea fi considerata ca bazandu-se pe premise rezultate tot din experienta personala, si deci ar fi irelevanta pentru obiectivitatea discutiei...

Cunoasterea de sine duce la constiinta de sine. Cat despre celelalte argumente, totul are insa ca punct de pornire diferenta dintre Ego si Sine. Multi, cand spun "eu" se identifica cu propriile trairi, sentimente, idei, actiuni trecute, prezente sau viitoare, propriul corp fizic, etc. Fiinta umana e mult mai mult de-atat. Dar pentru cei care transforma Ratiunea in componenta dominanta a fiintei, si refuza sa accepte ca exista si anumite aspecte care pot fi "intelese" doar prin transcenderea ratiunii, existenta acelor "extensii" ale fiintei este negata. De fapt, ele ("extensiile") exista in stare latenta, fara ca fiinta sa le constientizeze.

Ai niste exemple concrete? stiai ca Uri Geller, unul dintre preferatii celor cu fotografii de-alea, cand a emis oficial pretentia de a avea astfel de puteri a fost supus unor teste asemanatore, doar ca in conditii cu adevarat obiective, si a esuat lamentabil?
Asa ca astept exemplele tale!

Fara sa stii ti-ai raspuns singur la intrebare cand ai spus "diferite culturi, religii etc". Facem exact ce fac ei... fata de ceilalti. Daca intrebi un hindus ce crede despre miracolele lui Iisus pariez ca iti va spune ceva asemanator cu ce ti-ar spune un sceptic. La fel daca ai intreba un crestin ce parere are despre Maha Vishnu sau despre teoria sunetului ca motor universal al creatiei. Paradoxul adeptului unei religii este ca este identic cu scepticul cand se pune in relatie celelalte mii de religii de pe Pamant.
Mi-aduc aminte o fraza care m-a impresionat (din pacate nu mai stiu cine a spus-o). Avea loc o dezbatere inte un credincios de o anumita religie si un istoric al religiilor care era sceptic. Istoricul scrisese o carte in care expunea succint toate credintele lumii. Si spunea el in inceputul dezbaterii: "Domnul X este de acord cu tot ce spun eu de la pagina 1 la pagina 247 si cu ce spun de la pagina 249 pana la final. De asemenea, este de acord cu prima jumatate a paginii 248. Si totusi, dansul sustine ca fix la pagina 248, in cea de-a doua jumatate eu m-am inselat si el detine adevarul". (citatul este aproximativ, la fel si numerele)
Asa ca, la intrebarea ta "cum ramane cu experientele?" raspunsul este: experientele le tratez la fel cum le trateaza o majoritate covarsitoare a celorlalti oameni.

Ca fapt tehnic, exista si explicatii laice pentru iluziile in masa. David Copperfield a facut sa dispara Statuia Libertatii din fata a mii de oameni, iti amintesti? Si chiar daca excludem dorintele malefice de inselare ale unora, ramane, mare cat o casa, efectul placebo. Ca sa nu mai vorbim despre faptul ca unele fenomene au explicatii fizice absolut obisnuite. Cred ca nimeni nu sustine ca marijuana, de exemplu, te face sa vezi lumea asa cum este ea desi sunt probabil sute de milioane de oameni care au avut stari similare in urma consumului. Unii au observat ca anumite droguri iti induc o transa foarte asemanatoare cu transa pe care o obtii cu diverse tehnici de meditatie. Sa fie o coincidenta? nu e mai normal sa presupui ca e ceva in neregula cu balansul chimic din creier decit sa presupui ca tocmai l-ai simtit pe Tao?

Ma citezi in afara contextului. Eu iti raspundeam tie care spusesei "Si este evident ca experienta personala <<poate fi>> o iluzie, daca se face raportarea la un sistem obtinut ca rezultat al proceselor ratiunii."
Poate trebuia sa fiu mai explicit si sa spun "Si cum procesele ratiunii sunt obiective daca nu fac apel la experienta, rezulta ca experienta personala chiar este o iluzie, in mod obiectiv in acele cazuri la care faci tu referire mai sus!"
Tu ai zis ca faci raportarea la un sistem obtinut ca rezultat al proceselor ratiunii. Am presupus ca ai vrut sa spui "un sistem obtinut doar prin procesele ratiunii".

Deja observ ca eu ti-am prezentat doua argumente iar tu nu ai facut decit afirmatii fara acoperire. Si nici macar nu ai adresat vreun contraargument argumentelor mele. Este evident din experienta fiecaruia ca cunoasterea de sine asa cum o definesti tu nu precede constiinta de sine. Constiinta de sine o capata orice agent rational in momentul in care emite prima idee. Constiinta de sine este baza implicita a insasi meta-ideii de "a emite o idee". Nu inteleg refuzul tau nemotivat de a accepta un lucru evident precum e acesta. Spui ca e o diferenta intre Ego si Sine (fara sa argumentezi... de fapt, tu postulezi ca exista o diferenta). Oricum, aceasta diferentiere este neesentiala in subiectul nostru (de care deja ne-am indepartat prea mult si de aceea nu am de gand sa raspund articolului pe care l-ai postat). Chiar daca Ego-ul ar fi diferit de Sine, asta nu inseamna ca Sinele este responsabil pentru gandire si nu Ego-ul. Mai mult, chiar daca Ego-ul ar fi diferit de Sine, asta nu inseamna ca o masina nu ar putea sa aiba si Ego si Sine...

Ah baieti , off topic va spune ceva ?

Oameni buni, eu nu vorbesc de scenarii SF sau paranoice, ci de faptul ca lucrurile din care se pot scoate multi bani daca stau (relativ) ascunse, ca si lucrurile care sunt de importanta stragetica, pur si simplu nu sunt prezentate detaliat. E firesc sa fie asa. Puteti gasi ceva articole, dar detalii nu. Orice firma isi tine cat poate de ascunse detaliile de implementare, iar cei ce lucreaza in domenii strategice le arata tuturor ? Uneori, atunci cand un articol pe o tema avansata e o "poveste", fara detalii tehnice, e semnul unor detalii strategice pentru cel ce l-a scris, sau pentru cel ce plateste ce s-a scris. Pur si simplu asa merg lucrurile. Experienta mea de cautare in baze de date de articole pe diferite teme avansate asa mi-a aratat ca ar fi ... dar poate nu am cautat eu bine.

Mi-a placut pasajul cu "capatatul constiintei".

@Catalin: Pentru sceptici, practic orice exemplu e neconcludent, deoarece, daca nu exista contraargumente, ele vor fi create... Apoi, in tot ceea ce spui legat de "diferite culturi, religii", te referi strict la dogme, la cunostinte scrise, abstractizate sau conceptualizate sub diferite forme - la niste rezultate ale proceselor Ratiunii. Noi vorbeam despre "experiente personale" comune, si nu despre diferentele de conceptie, despre cunostintele existente in cadrul unor religii, sau despre comparatiile dintre acestea... In fond, fiecare e liber sa creada ce vrea, si sa se ghideze dupa propriul sistem de perceptie. Totul e ca persoana respectiva sa aiba certitudinea ca sistemul respectiv e 100% infailibil, fara nici cea mai mica umbra de indoiala... Daca persoana respectiva e in situatia asta, atunci e bine, dar atat timp cat mai exista o umbra de indoiala, orice concluzii bazate pe acel sistem ar trebui revizuite (de catre persoana respectiva, nu de catre altcineva). Cat despre afirmatiile mele "fara acoperire", ele au acoperire in experienta mea si a altor persoane. De asemenea, ele pot fi verificate urmand aceiasi pasi pe care i-am urmat si eu, si multi altii... Iar despre diferentele dintre Ego si Sine vad ca nu mai are rost sa discutam, deoarece tocmai acel articol pe care refuzi sa-l dezbati ar fi fost intr-o oarecare masura relevant...

Revenind on-topic: Abia dupa ce ajungi sa cunosti ceva poti sa constientizezi existenta acelui ceva. De exemplu, poti sa respiri in doua moduri: constient de actul respiratiei, moment in care ai si control asupra acesteia, si inconstient, asa cum se procedeaza in cea mai mare parte a timpului. Dar daca nu constientizezi procesul respectiv, nu inseamna ca respiratia nu exista si nu isi pastreaza un anumit ritm... La fel, un robot de bucatarie poate sa-ti curete un cartof, atunci cand apesi pe un buton. Dar, daca robotul de bucatarie respectiv devine constient de sine, poate alege sa curete sau sa nu curete acel cartof, si, ce e mai important, poate efectua acea alegere neconditionat...

Acest topic a fost editat de Tudy: 26 Apr 2004, 03:10 PM

Nu e adevarat. Si chiar daca ar fi, ce propui? sa renuntam la scepticism? si sa devenim adeptii teoriei tale personale si subiective? de ce sa nu alegem teoria personala si subiectiva a lui Abureala? sau poate pe a lui Mundus? sau de ce nu Unicornul Roz Invizibil?

Cateva contraexemple scurte la aceasta afirmatie fara acoperire:

• Sa zicem ca eu prezint un rationament care ma duce la concluzia ca 2=3. Eu pot constientiza ca exista o eroare in rationament inainte de cunoaste eroarea.
• Indienii care se luau dupa urme constientizau prezenta umana inainte de a cunoaste omul dupa care se luau.
• Fizicienii constientizeaza existenta gaurilor negre fara a cunoaste vreo gaura neagra.
• Constientizez existenta unui numar care reprezinta lungimea diagonalei unui patrat cu latura 1 dar niciodata nu voi putea cunoaste in totalitate acest numar. Pot gandi doar o parte a sa sau doar o manifestare a sa.
• Constientizam faptul ca vom muri fara a cunoaste cu adevarat ce este moartea.
• Constientizez ca exista un cel mai mic numar natural care nu poate fi descris prin maxim douazeci de cuvinte in limba romana, dar, de asemenea, stiu sigur ca nu il voi cunoaste niciodata (asta e cea mai tare: nu numai ca nu il cunosc, dar nici nu am sansa sa il cunosc vreodata desi ii constientizez existenta!!)

Acest topic a fost editat de Catalin: 26 Apr 2004, 10:59 PM

Cum de s-a ajuns de la calculatoare si gandire, de la cunoastere si constientizare, pana la o tentativa de a subiectiviza, ironiza si dezbate calitatile sau defectele partenerilor de discutie?... Prin afirmatia ta precedenta, incarcata de ironie si sarcasm, faci un atac la credintele si convingerile mele si ale celorlalte persoane mentionate. Cum crezi ca se poate continua o discutie constructiva cu cineva, daca nu esti capabil nici macar sa-i respecti opiniile?...

Acea constientizare provine din faptul ca te bazezi pe niste adevaruri matematice cunoscute in prealabil.

Indienii respectivi deduceau prezenta umana dupa forma urmelor.

Nu stiu cum ai putut sa afirmi asa ceva. Se cunosc deja gauri negre, unul dintre exemple fiind Cygnus X-1.
Mai multe detalii despre gauri negre ar putea fi gasite aici sau aici. Lista ar putea continua la nesfarsit...

Nu il vei putea cunoaste rational. Dar exista alte metode de cunoastere. Daca de exemplu, mergand invers, radical din 2 ar constitui elementul unitate (1), nu l-ai putea cunoaste niciodata pe 1, asa cum il cunoastem acum. Totul ramane la stabilirea sistemului-baza, in care se realizeaza acea "cunoastere". Deocamdata se pare ca sistemul bazat strict pe ratiune e incomplet.

Mda, ce se stie sigur despre moarte e ca e ereditara... Dar poate ca nu cunoastem cu adevarat ce este moartea, pentru simplul fapt ca nu dorim cu adevarat sa cunoastem acest lucru. Cei care vor sa afle, o fac. Si asta nu implica neaparat trecerea prin experienta mortii...

Aici intervine acelasi aspect legat de cunoasterea rationala, bazata pe concepte. Poate ca nu-l poti cunoaste ca atare, asa cum ai vrea tu, dar asta nu exclude sansa de a-l putea simti vreodata... Atutudinea aceasta ar fi echivalentul "cunoasterii", intr-un alt sistem ales ca baza...



Acestea fiind spuse, as sugera sa revenim on-topic!

Acest topic a fost editat de Tudy: 27 Apr 2004, 12:30 AM

Tu esti cel care a inceput atacul asupra opiniilor celorlalti cand ai spus ca scepticul nu poate fi multumit niciodata pentru ca va inventa noi contraargumente. Tu cum crezi ca poti purta o discutie constructiva cand incepi prin a postula ca eu inventez contraargumente? Tu cand mi-ai respectat tu opiniile mele? oare atunci cand ai refuzat sa prezinti vreun argument in sprijinul ideilor tale? sau poate atunci cand ai postulat ca tu nu ai nevoie de argumente si ca ratiunea este ceva sub nivelul tau de fiinta elevata?
Tudy, eu n-am nimic cu opiniile si credintele tale... atata timp cat nu pretinzi pe forum ca sunt si adevarate in mod evident. Atunci iti cer si argumente. De ce e asta lipsa de respect fata de opiniile tale?

Si ce relevanta are asta? eu am zis ca pot cunoaste existenta unei erori inainte de a cunoaste eroarea. Asta era contraexemplul meu la afirmatia ta cum ca "trebuie mai intai sa cunosti un lucru inainte de a ii constinentiza existenta". Esti sau nu de acord ca e un contraexemplu valid?

Exact! Ai enuntat un principiu esential in constientizare: deductia! Uneori se poate deduce existenta unui lucru inainte ca el sa fie cunoscut incalcand astfel principiul enuntat de tine cum ca "trebuie mai intai sa cunosti un lucru inainte de a ii constinentiza existenta".

Prima propozitie de pe site-ul tau spune:

Nu stiu daca ai facut asta. Acolo scrie asa la un moment dat:

Deci, cum iti spuneam, inca nu e nimic sigur desi sansele sunt foarte bune. Oricum, chiar daca azi avem o oarecare siguranta, in anii '60 existenta gaurilor negre era constientizata fara a cunoaste vreo gaura neagra.

Sigur ca e incomplet. Nici nu am afirmat altceva. Si tu poti sa constientizezi existenta limitelor ratiunii fara a le cunoaste pe acestea, observi?

Discutabil si irelevant... eu doar iti ofeream un contraexemplu la afirmatia "trebuie mai intai sa cunosti un lucru inainte de a ii constinentiza existenta". Cunosc existenta mortii fara sa cunosc moartea. Nu ma intereseaza sa discut aici ce e moartea si cum se manifesta ea.

A-l simti? eu n-am mai auzit de oameni care sa simta numerele naturale... hai ca e tare asta! Tu cunosti vreun astfel de om? Oricum, din nou nu e relevant. Eu constientizez azi, acum, existenta acelui numar, fara sa il cunosc, fara sa il simt, fara sa il aud... si prin asta dau un contraexemplu la afirmatia ta ca "Abia dupa ce ajungi sa cunosti ceva poti sa constientizezi existenta acelui ceva."

Pai revenim imediat dupa ce renunti la afirmatia ta ca "Abia dupa ce ajungi sa cunosti ceva poti sa constientizezi existenta acelui ceva."

Acest topic a fost editat de Catalin: 27 Apr 2004, 07:05 AM

@Catalin: In primul rand, eu nu sunt obligat sa imi argumentez credintele in fata nimanui, precum nici eu nu oblig pe nimeni s-o faca. Apoi, tu nu stii ce anume pot si ce anume nu pot eu sa fac, nu cunosti experientele prin care am trecut si starile pe care le-am trait. Tu imi ceri argumentarea propriilor conceptii despre viata exact ca si cum as fi acuzat de ceva si ar trebui sa ma dezvinovatesc. Or, nu in fata ta trebuie sa fac lucrul asta... Apoi, poti cunoaste ceva (partial) fara ca acea cunoastere sa implice o constientizare a obiectului. Constientizarea se realizeaza abia dupa ce s-a realizat cunoasterea completa (si implicit transcenderea) obiectului. Spun asta tinand cont de faptul ca eu vorbesc despre "constientizare", despre "a simti", despre "cunoastere", folosind alte conotatii decat cele derivate strict din Ratiune...

Daca doresti, putem continua in alta parte. Consider ca discutia noastra e mult prea offtopic pentru a putea fi continuata aici...

Sigur ca nu esti, dar nici eu nu sunt obligat sa iau de bun ce spui tu doar pe ochi frumosi! Dupa parerea mea, a prezenta argumente nu doar idei postulate, face parte din arta de a conversa. E foarte simplu sa spui "Eu am dreptate si asta e... nu va dau nici un argument fiindca nu sunt obligat". E mai greu sa fii corect si sa accepti ca fara argumente nu se poate purta un dialog constructiv.

Nici nu ma intereseaza ce poti tu sa faci, ci ce poti si esti si dispus sa faci. Daca nu esti dispus sa iti argumentezi punctele de vedere, ele isi pierd interesul pentru mine.

Nicidecum. Asta ar fi valabil daca ti-as cere sa fii singurul care argumenteaza. Dar adu-ti aminte ca am fost primul care a adus argumente si abia dup-aia am avut pretentia sa mi se aduca. Eu sunt cel care s-a dezvinovatit primul si acum tu ma acuzi in continuare ca nu am dreptate. E gresit sa iti cer sa justifici acuzatia?

Ce e asta? argumentum ad nauseam? nu faci decit sa repeti o chestie pe care am demonstrat-o ca fiind falsa... treaba ta!

De acord! Discutia a inceput de la afirmatia ta ca "Primul pas in evolutia oricarei entitati <<inteligente>> il reprezinta constiinta propriei existente." Acum spui ca ce intelegi tu prin "constiinta" este altceva decit ceea ce se intelege in mod obisnuit. Deci, pana una alta, nu ai spus nimic constructiv. Nu ai aratat in nici un fel ca aceasta "constiinta" este necesara, nu ai aratat in nici un fel ca aceasta "constiinta" nu poate sa o aiba si o masina, asa ca propun ca remarca ta sa fie ignorata complet ca fiind off-topic (nu putem spune ca doar incercarile de a demonta o afirmatie sunt off-topic fara a spune ca afirmatia insasi este off-topic).

Ca sa faci un calculator sa gandeasca, trebuie sa gandesti tu mai intai, ca sa il programezi...Deci, sa ai un numar de megabiti mai mare ca al lui...

Fals.
Exista algoritmi genetici care in sine nu sint extrem de inteligenti, programul ("organismul") initial este chiar extrem de putin inteligent, dar prin evolutie acele programe reusesc sa fie destul de inteligente.

Pentru ca esti doldora cu axiome matematice.
Nu atat de evident este pentru multi ca 1.(9) - adica unu perioada noua - este egal cu 2.
Iar 1.(9)=2 este un adevar matematic la fel de puternic ca si 2<>3

Nu stiu cat de departe a ajuns inteligenta calculatorului, dar, datorita lui eu sunt mai disciplinata in gandire, mai ordonata.

Intre noi fie vorba, nu e chiar asa. 2<>3 e un adevar mai tare. 1.(9) = 2 e adevarat doar in conditiile axiomei lui Cantor!

Oricum, se considera discutia respectiva ca fiind off-topic...

Deocamdata calculatoarele sunt taare departe de gandire, chiar si in acceptiunea simpla de rezolvare a unor probleme. Vezi comportamentul calculatorului in fata celui mai complex joc inventat vreodata de om - jocul de GO (Wei Qi in chineza, Baduk in coreeana). Calculatorul joaca inca la nivelul unui copil.

Dar probabil ca se vor construi calculatoare mai mari si mai rapide, iar programele de inteligenta artificiala, care invata singure, se vor dezvolta. Oricum asta nu inseamna ca vom avea calculatoare umane. Caci capacitatea de rezolvare a problemelor caracterizeaza doar o infima parte a fiintei umane. Calculatoarele vor ramane ca si pana acum, niste unelte complexe.

Calculatoarele NU gandesc, programele care ruleaza pe ele POT DA IMPRESIA de logica dar cu rare exceptii si doar foarte partial, ele nu evolueaza in functie de experientele trecute...
In plus le lipseste esentialul... constiinta propriei existente .

Te contrazic, un program de jucat GO pe care il aveam acum vreo 10 ani, mergea pe un computer 486 si nu era deloc la nivel de copil!

Se pare ca la tine se duc lupte grele