Cartea Alchimia emotionala a aparut in Editura Curtea Veche (2002), in Colectia "Carti Cheie".

Autoarea, Tara Bennett-Goleman, "este psihoterapeut şi profesor. Ea a dezvoltat alchimia emoţională, o integrare inovatoare a meditaţiei contemplative şi a psihologiei budiste cu o nouă dimensiune a terapiei cognitive. În ultimul deceniu, a condus seminarii pe tema acestei noi abordări împreună cu soţul ei, Daniel Goleman, autor al celebrei lucrări Inteligenţa emotională (apărută la ed. Curtea Veche, 2001). Tara Bennett-Goleman a studiat mai mult de două decenii cu maeştri budişti din Tibet, Nepal şi Birmania. După absolvirea facultăţii, s-a specializat în terapia schemelor în cadrul Centrului pentru Terapie Cognitivă din New York, concentrându-se asupra modalităţilor de schimbare a tiparelor emoţionale negative. A activat în cadrul unor proiecte umanitare de sprijinire a persoanelor fără locuinţă din Tibet sau a celor care luptă pentru cauza Tibetului; de asemenea, a acordat consiliere umanitară pentru persoanele în vârstă sau grav bolnave. Studiază de multă vreme aranjamentele florale japoneze şi ceremonia ceaiului, ca şi dansul indian Kathak. Trăieşte în Massachusetts.".

Tot din prezentarea facuta de editura:

"De mai bine de zece ani, Tara Bennett-Goleman împreună cu soţul ei, Daniel Goleman, autorul celebrei cărţi Inteligenţa emotională, îi învaţă pe oameni că pot duce o viaţă mai bună, mai frumoasă, plină de realizări dacă îşi folosesc mintea pentru a-şi controla emoţiile. Cartea de faţă porneşte de la aceeaşi idee.

Alchimia emoţională este calea dobândirii păcii interioare, a echilibrului trupului şi a minţii. A acorda prea multă atenţie aspectelor exterioare ale vieţii noastre şi a neglija necesităţile sufleteşti, poate da naştere la dezechilibre. Indiferent cât de prosperă ar fi viaţa noastră, putem fi îngrijoraţi, tulburaţi sau nefericiţi.

Tara Bennett-Goleman oferă o metodă de calmare a minţii şi de eliberare a spiritului de aceste emoţii perturbatoare.

Pornind de la o îndelungată practică personală, autoarea asociază cunostinţe şi metode din ştiinţele cognitive, neurologie şi psihoterapie, cu cele din psihologia budistă şi tehnica meditaţiei.

Una dintre cele mai minunate calităti ale minţii este aceea că ea poate fi transformată. Iar această carte ne învaţă cum să ne folosim capacităţile mintale pentru a ne corecta gândurile şi emoţiile negative, care ne împiedică să fim fericiţi.

Dacă vom fi împăcaţi cu noi înşine, vom putea face faţă diferitelor situaţii cu calm şi înţelepciune. Vom fi mai înţelegători cu sine şi cu ceilalţi, iar liniştea noastră interioară se va rasfrânge asupra celor din jur."

________________________________

Nu mai trebuie sa spun de ce am ales aceasta carte pentru a fi discutata.

Voi reveni cu pasajele cele mai interesante din carte.
________________________________

Ati citit cartea ?

Ce vi s-a parut interesant la ea ?

Chiar daca nu ati citit-o, cum va suna ideile din scurta prezentare de mai sus ?

Pentru a trezi lumina ratiunii, aflata in fiecare ... este motivatia adaugata de autoare la inceputul cartii.

In Cuvantul inainte al cartii, Sfintia sa DALAI LAMA, pe 3 iunie 2000, scria:

Toti cautam fericirea si nici unul dintre noi nu vrea sa sufere. Deoarece scopul vietii noastre este tocmai acela de a fi fericiti, este important sa descoperim ce anume ne aduce cea mai mare fericire. O experienta, fie ea fericita sau nefericita, este de natura mentala ori fizica. In general, mintea este cea care exercita cea mai mare influenta asupra noastra. De aceea, trebuie sa cautam sa dobandim pacea mentala.

Cu toate ca progresul material este important pentru avansarea omenirii, in cazul in care vom acorda prea multa atentie aspectelor exterioare si prea putina evolutiei interioare, dezechilibrul rezultat va da nastere unor probleme. Pacea interioara este cheia: daca suntem impacati cu noi insine, vom putea face fata diferitelor situatii cu calm si intelepciune. Fara aceasta pace interioara, oricat de prospera ar fi viata noastra, vom fi in continuare ingrijorati, tulburati sau nefericiti.

Atunci cand suntem impacati cu noi insine, suntem impacati si cu cei din jur. Atunci cand comunitatea in care traim este pasnica, echilibrata, ea poate impartasi aceasta pace si comunitatilor invecinate, si asa mai departe. Atunci cand simtim dragoste si compasiune pentru ceilalti, nu doar ca ii vom face sa se simta iubiti si intelesi, dar acest sentiment ne va ajuta si pe noi sa ne construim fericirea si pacea interioara.

Ca adept al budismului, am invatat ca pacea noastra interioara este tulburata cel mai mult de emotiile perturbatoare. Toate gandurile, emotiile si evenimentele mentale care reflecta o stare de spirit negativa sau lipsita de compasiune ne submineaza in mod inevitabil pacea interioara. Toate gandurile si emotiile negative, precum ura, mania, ingamfarea, zgarcenia, lacomia, invidia si altele asemenea ne tulbura echilibrul interior.

[...]

In lucrarea de fata, Alchimia emotionala, Tara Bennett-Goleman ofera o metoda de calmare a mintii si de eliberare a spiritului de emotiile perturbatoare: este o aplicatie practica a contemplatiei pe taramul emotional. Pornind de la experienta sa personala, autoarea a asociat cunostinte si metode din stiintele cognitive, neurologie si psihoterapie cu cele din psihologia budista si tehnica meditatiei. Ea ii invata pe oameni sa foloseasca metoda contemplatiei cu scopul de a relaxa constrangerile obiceiurilor mentale si emotionale, care ii impiedica sa fie fericiti.

[...]

Acest topic a fost editat de calfa: 10 Mar 2005, 12:10 PM

Sună foarte bine ideile din acea carte! Societatea în care trăim este foarte agitată şi evenimentele agresive din exterior tind să afecteze grav echilibrul psihic şi emoţional al omului. Cine devine conştient de gravitatea problemei - spun asta pentru că multă lume evită introspecţia refugiindu-se în... muncă - şi doreşte "să-şi revină" va căuta diverse remedii pt a anihila acea tendinţă agresivă a "exteriorului" asupra lui însuşi.

Din nefericire spiritualitatea budistă/tibetană e puţin cunoscută şi răspîndită pe la noi. Din fericire nu e singura alternativă posibilă pentru a fi "inteligent emoţional".

O chestiune foarte importantă inteligenţa asta emoţională!!

Ei, sa zicem ca acest topic este unul dintre felurile (e drept, destul de putine) in care putem ajunge sa cunoastem "spiritualitatea budistă/tibetană" (perspectiva psihologica a ei), sa o punem in discutie.

Desigur, nu este o singura cale pentru dezvoltarea emotionala. Mie mi s-a parut interesanta simbioza propusa de autoarea cartii. Cat despre continut, voi reveni cu alte pasaje.

Societatea ... un container sub presiune ? O presiune in crestere ?

Acest topic a fost editat de calfa: 11 Mar 2005, 10:12 AM

e bine de subliniat ca emotiile perturbatoare sunt cele reflecta o stare de spirit negativa (o buna bucata de timp am crezut ca toate emotiile sunt perturbatoare )

Am retinut ideea, saldora. Daca voi gasi vreun pasaj in carte care sa contina aceasta subliniere, il voi posta cu prioritate. E o carte foarte "densa", si oricat ar fi de bine organizata si scrisa, nu e foarte usor de citit ... sau recitit.

Da. Eu cred că da. "Scurtarea" spaţiului, a timpului, creşterea productivităţii lucrului (de orice fel, intelectual sau nu) datorită cuceririlor ştiinţei şi tehnologiilor moderne duce la o refacere inconsistentă a potenţelor omului. Totul se aglomerează în plan fizic şi emoţional şi nu mai este destul timp şi loc pentru reîmprospătarea vitalităţii. (Şi) În acest mod apare stresul...

Cartea are 19 capitole, organizate in 4 parti:
I. Alchimia emotionala (4 capitole) - in care sunt introduse principalele concepte, printre care si schemele (obiceiurile, scurtaturile) mentale si emotionale
II. Lucrurile asa cum par ele (3 capitole) - dedicate explicarii celor 10 scheme emotionale principale
III. O terapie prin contemplatie (8 capitole) - cu capitole dedicate relatiilor sociale, cu parintii, in familie ...
IV. Alchimia spirituala (4 capitole)
___________

Fiecare capitol incepe cu o scurta istorisire din viata autoarei. E o forma de a introduce cititorul in problematica respectivului capitol.

In capitolul 1, de exemplu, Tara reproduce modul in care, privind Londra de la fereastra hotelului, realizeaza la un moment dat ca imaginea aparent statica si relaxanta "se dizolva intr-un vartej de miscare continua". Si, ajunge sa spuna ... "La fel se intampla si cu peisajele noastre interioare. Schimbarea perceptiei mele oglindeste felul in care imi functioneaza mintea: are tendinta de a presupune ca a cuprins intreaga priveliste inca de la prima vedere, de a se grabi fara sa priveasca mai atent, dar, in mod surprinzator, atunci cand continua sa scruteze mai atent imaginea, descopera ca mai sunt si alte lucruri, ascunse dincolo de presupunerile initiale." ... "cautarea va scoate la iveala, in spatele mastilor pe care le purtam, durere" ... "reactiile fata de propriile noastre emotii ne tin departe de noi insine" ... "rutina emotionala, care ne submineaza viata si relatiile", etc.

In primul capitol (O alchimie interioara) sunt apoi explicate ... metafora alchimiei (spiritul normal e precum carbunele, luciditatea e precum diamantul, ambele au acelasi material, amestecand totul fara a respinge sau corecta, structura trece printr-un proces de transformare, sfera constiintei se largeste, confuzia se transforma in claritate) ... si modul in care autoarea a ajuns, dupa ani de practica, la sinteza dintre meditatia contemplativa budista si terapia cognitiva a schemei.
____________

Majoritatea capitolelor au la sfarsit o sectiune de genul "DACA VRETI SA INCERCATI ..."

In cazul primului capitol, e vorba despre ... "DACA VRETI SA INCERCATI GUSTUL CONTEMPLATIEI". In cateva randuri este explicata "tehnica" urmaririi propriei respiratii. Apoi, pe circa o pagina, apare o "Nota pentru cititor", in care sunt explicate limitele tehnicilor din carte, situatiile in care este nerecomandata aplicarea lor, sfatul de a le aplica sub indrumarea unui psihoterapeut, etc.

In general, sectiunile "DACA VRETI SA INCERCATI ..." sunt scrise astfel incat sa se reduca probabilitatea utilizarii incorecte a tehnicilor (care, de altfel, sunt destul de simple si simplu de inteles).

Foarte frumoase ideile cartii.
Din pacate asa este , se acorda o importanta tot mai mare aspectelor exterioare ale vietii si necesitatile sufletesti sunt uitate pe drum .
Si asta incepand cu scoala de exemplu. Poate reuseste sa-mi explice cineva logica unui invatator care trece pe lista cu rechizite DOAR culori Pelikan pe motivul ca cel care nu le va avea se va simti mai prejos decat cei care le vor avea pentru ca nu vor lumina asa de frumos culorile lui .
Insa s-a uitat complet ca scopul unor culori este de a le pune pe hartie impreuna cu fantezia fiecaruia .Ca acele culori poarta numele unei firme sau nu , ce importanta are ?
Daca incepand cu copilaria i se baga omului in cap ca valoare are ce-i scump si poarta un nume cum va fi mai tarziu ?

Ultimul capitol al cartii ("19, Fie ca intelepciunea sa ia locul confuziei") este unul dintre cele mai interesante.

"Povestea" de inceput a autoarei este a unor veverite prietenoase, de care ea se atasase. Atunci cand a vazut o pisica alergand cu una dintre veverite in gura, s-a simtit "devastata". Apoi, contemplandu-si starile, a ajuns sa inteleaga faptul ca suferinta ei venea din intelegerea inevitabilului sfarsit ...

Printre altele, sunt enuntate in capitolul final, familiile de emotii negative, numite si familiile lui Buddha:
1. mania (furia),
2. mandria,
3. lacomia (dorinta),
4. invidia (si gelozia),
5. apatia (lenea).

Aceste "emotii negative", sau "energii", au drept corespondent niste "energii pozitive", sau "intelepciuni", in care pot fi transformate.

1.

"La nivel nevrotic, de exemplu, energia specifica maniei este foarte familiara: o fixare agresiva asupra unui mod de a vedea lucrurile, ostilitate si o atitudine defensiva pronuntata. Oamenii maniosi sunt inchisi fata de alte puncte de vedere, reactioneaza foarte violent si se ofenseaza usor - pe scurt, sunt furiosi.

In sistemul tibetan, mania este asociata si cu ascutimea intelectului, care infloreste pe masura ce energia agresivitatii este transmutata intr-o forma superioara. Devine astfel o luciditate ascutita ... flexibila si capabila de a vdea lucrurile din multiple perspective, de a le evalua cu precizie si de a le percepe cu o limpezime de cristal."

2.

"Energia specifica mandriei, la nivel nevrotic ... ascunde o teama de rusine sau de infrangere. Cand este transmutata, aceeasi energie transforma aceste temeri in seninatate. Aceasta stare de siguranta ne da un sentiment de deschidere, de plenitudine, care incurajeaza generozitatea fata de cei din jur, ... fizica, emotionala sau spirituala."

3.

Lacomia (dorinta) "transmutata ... ia forma constiintei discriminatoare - care este atenta si interesata de tot ce i se prezinta. Aceasta luciditate interogativa deschide calea comunicarii: ceilalti oameni sunt vazuti si intelesi in individualitatea lor si sunt priviti cu simpatie si compasiune"

4.

"Invidia si gelozia se invart in jurul comparatiilor pe care individul le face intre sine si ceilalti si a judecatilor care le insotesc. La o extrema aceasta poate deveni resentiment ... si o teama paranoida ... transformata, aceasta energie nervoasa devine competenta, permitand activitatilor sa infloreasca. Actiunile capata scopuri precise, oportunitatile sunt cantarite si posibilitatile sunt actualizate."

5.

Apatia "in cea mai rea forma ... indiferenta si lenea ... calea cea mai usoara in viata ... transmutata, aceasta energie devine o constiinta vasta, baza unei experiente contemplative profunde ... in forma sa iluminata, aceasta energie inunda celelalte emotii, adaugand liniste, vastitate si intelepciune modurilor obisnuite in care acestea se manifesta."
_____________________________

Pe parcursul capitolului sunt si cateva citate interesante din Dalai Lama:

"in clipa in care te gandesti la bunastarea altora, mintea se largeste"

"Inainte de a cultiva compasiunea, cultiva impartialitatea"

Fara un cui nu poti agata tabloul de perete.

Cartea aceasta nu poti sa o citesti pur si simplu. Trebuie studiata.
Si este intr-adevar foarte densa. Incearca sa comunice ( asa ca pentru un incepator) esenta filozofiei orientale.
Calfa, multumesc ca ne-ai recomandat o carte cu totul deosebita. Inainte nu stiam de existenta ei, iar acum recitesc tot timpul pasaje. Mai ales ultimele capitole.

Da, e cu siguranta o carte cu ... mai multe niveluri de lectura.

E greu de prins intr-o singura carte "esenta filozofiei orientale", dar Tara reuseste printre altele sa te introduca in atmosfera "mintii de ceai" ... "calitatea de tip Zen a gandirii" si, in ultimele capitole in special, sa prezinte diferite abordari budiste ale psihologiei.

Autoarea a practicat destul de mult timp si cu diferiti maestri parte din tehnicile din care s-a inspirat in sinteza ei. Sinteza, terapie, care a venit ca urmare a unor practici ... In plus, pe parcurs sunt multe scurte relatari ale experientelor psihologice ale unora dintre pacientii ei. Asta o face o carte mai ... traita, autentica.
__________________________________________________

Dupa primul capitol, cel care prezinta metafora "alchimiei interioare", urmeaza capitolul O compasiune inteleapta, care prezinta importanta acceptarii (intelepte) si a ... "compasiunii pline de iubire".

Capitolul incepe cu relatarea efectelor pe care le-a avut disparitia unor flori care ii aminteau de moartea bunicii (cu cateva zile in urma). Incercand "sa faca fata socului", o "voce matura" ii spunea sa uite totul, iar o alta "mai putin matura" protesta.

Reflectand la pierderile neasteptate, "a simtit brusc o compasiune pentru propriul refuz de a accepta realitatea".

A ajuns apoi sa realizeze ca totul era parte din "ciclul natural de viata al unei flori, al omului, al bunicii ... Urmarind acest proces, castigam timp pentru a ma adapta emotional la piederea subita si profunda ... Ajungeam sa inteleg lucrurile in desfasurarea lor naturala - faptul ca sunt trecatoare, simbolizat de absenta florilor. Suferinta traita dupa pierdere ... este, bineinteles, un proces natural si sanatos. Dar trebuie sa dam dovada de compasiune fata de noi insine si atunci cand avem de-a face cu tipare ale unor sentimente mai putin sanatoase."

"Inainte de a capata o perspectiva mai rationala, trebuie sa manifestam empatie fata de nevoile noastre emotionale - inainte de a ne putea schimba, trebuie sa ne acceptam si sa ne iubim pe noi insine".

In capitol se vorbeste, in continuare, despre "Deprinderea compasiunii", "Intelepciunea si compasiunea", "Intruchiparea compasiunii" (care ar fi Dalai Lama, cel care "pare sa aiba un radar al compasiunii pentru cei care sufera ...", "pare sa aiba un talent innascut de a se raporta la oameni tocmai in modul de care au ei nevoie in acel moment"), "Acceptarea", "Curajul", "Sa ne imprietenim cu noi insine".

In finalul capitolului este sectiunea "DACA DORITI SA VA CULTIVATI ACCEPTAREA SI COMPASIUNEA". Sunt sugerate un fel de mantre create pentru a induce o stare de spirit bazata pe o acceptare inteleapta si o compasiune inteleapta.

Multe dintre rugaciunile crestine trimit tot catre acceptare si compasiune. Insa cuvintele au mai multe intelesuri, si exista posibilitatea confuziei cu ... resemnarea, obedienta, ...

Spunea cineva, undeva, "in mod paradoxal, aceleasi ... " (actiuni, idei, etc.) " ... care te pot duce catre ..." (sine, autenticitate, libertate, etc.) " ... sunt cele care te pot duce catre ..." (starea opusa).

De aceea, cred ca importanta este in primul rand perceperea (patrunderea) acelei stari de spirit. Apoi, primele ei roade pot fi o motivatie pentru deprinderea ei.

Capitolul al treilea, "Calitatile tamaduitoare ale contemplatiei" este unul dintre cele mai interesante.

Relatarea de la inceput este o introducere de o mare finete in ... "mintea de ceai" ... parte a stilului (sau poate doar a unor substiluri) de gandire Zen.

"ceremonia japoneza a ceaiului - armonie si simplitate, o minte alerta, o atentie concentrata asupra momentului."

"Uiti de timp pe masura ce traiesti momentul prezent."

"... aduce cu sine mai multa receptivitate. Traim mai din plin experientele noastre de zi cu zi ... "

"In viata unele lucruri nu pot fi schimbate, dar putem sa ne schimbam relatia intima cu ele."

Capitolul este unul foarte lung. Asupra catorva subcapitole cred ca merita insistat.
______________

* Spatiul din interiorul dezordinii

"In arta aranjamentelor florale japoneze, o alta forma de arta contemplativa, spatiu din jurul florilor ai al ramurilor este la fel de important ca florile. ... spatiul gol ... le scoate in evidenta"

"La fel se intampla si cu mintea noastra. Atunci cand mintea ne este asaltata de ganduri si tensionata de reactii, atentia este abatuta de la momentul prezent, suntem incapabili sa vedem deschiderea din starea naturala a mintii noastre.

Starea naturala a mintii noastre este o constiinta deschisa, clara, luminoasa ...

Aceasta constiinta naturala este precum spatiul - gandurile si sentimentele, perceptiile si amintirile, toate apar in deschiderea acestui spatiu.

Scopul pe care il urmarim atunci cand ne antrenam mintea in meditatie este acela de a ne trezi la constiinta spatiala."

"Cand mintea se opreste din cursa si se linisteste putin - fie prin meditatie, retragere sau doar printr-o simpla plimbare in natura - de multe ori vedem lucrurile mult mai clar, dobandim o perspectiva noua."

"calitatile ... contemplative ... claritatea spatiala, calmul si acceptarea, renuntarea la autoinvinovatire, siguranta si curajul, intuitia si increderea, prospetimea si flexibilitatea."

"In alchimia emotionala, probabil cea mai importanta este atentia care investigheaza, capacitatea de a urmari cu calm o manifestare emotionala pana cand intelesul ei ni se dezvaluie ..."
_________________

* A privi din nou

"ceremonia ceaiului ... are rolul de a pune intr-o lumina noua ceea ce este banal."

""re-privire" sau "a privi din nou" ... calitatea de a vedea lucrurile altfel, ca si cum ar fi pentru prima data, sta in centrul practicii contemplatiei."

"In traditia Zen, aceasta se numeste mintea incepatorului, care vede ceea ce este vechi si familiar ca si cum ar fi nou, chiar surprinzator. Mintea incepatorului mentine mintea treaza."

"Atentia treaza are o baza neurologica. De regula, atunci cand vedem sau auzim ceva care ne este familiar, creierul inregistreaza stimulii pentru un moment sau doua, apoi ii da la o parte, fara sa mai raspunda ... consumul de energie ... este pur si simplu inutil.
Dar creierul este stimulat ori de cate ori apare ceva nou sau neobisnuit, el devine activ si se incarca cu energie pe masura ce se trezeste pentru a-si concentra atentia ... se numeste reactie de orientare - echivalentul neural al mintii incepatorului."

"Contemplatia starneste creierul, provocand o reactie de orientare."

Psihiatrul Roger Walsh spunea: "Cei care mediteaza au remarcat faptul ca perceptia devine mai acuta, culorile par mai intense, iar lumea interioara devine mai accesibila ... procesarea perceptiilor devine mai precisa si mai rapida, empatia - mai bine definita, iar intuitia si introspectia se rafineaza"

_______________________

In finalul capitolului, sectiunea DACA SUNTETI INTERESAT SA DEPRINDETI CONTEMPLATIA (pe 12 pagini) prezinta exercitii de contemplatie a ... respiratiei, sunetelor, senzatiilor corporale, imaginilor mentale, emotiilor ... constientizarea lipsita de alegeri, adnotarea mentala ... contemplarea actului de a manca si a mersului.

Dupa parerea mea, o sectiune foarte interesanta.

Al patrulea capitol al cartii, "Un model al mintii", incheie prima parte, dedicata introducerii.

E un capitol de tranzitie catre partea a doua, cea dedicata "mecanismelor", modurilor in care mintea, gandirea, emotiile, etc., actioneaza ... dupa niste scheme care au fost odata necesare si/sau potrivite dar care nu mai sunt adaptate.
__________________

Capitolul incepe cu relatarea unei intamplari din India, moartea unui om in strada (victima a unui accident). "Ceea ce m-a izbit la aceasta scena tragica a fost faptul ca toata lumea putea sa priveasca, pe cand in Occident moartea si suferinta sunt atat de ascunse ..."

Si mai este o relatare, a unei discutii "cu un sofer de taxi din Virgin Island despre dificultatile pe care le intampina oamenii in relatiile lor cu ceilalti."

"El avea o atitudine simpla, de acceptare: "Fiecare are ceva". Dar noi ne ascundem repede acel ceva, in general pentru ca mintea noastra urmareste sa ascunda adevarurile dureroase, si nu numai in fata celorlalti ci si fata de noi insine."
___________________________

Prima sectiune ... O iluzie optica a mintii ... introduce ideea existentei unui "compartiment foarte mare, unde secretele periculoase sunt tinute ascunse".

"Mintea primeste numeroase fluxuri de informatie, iar acestea circula pe canale paralele." Cand discutam, pe langa intelesul cuvintelor, zone separate ale mintii inregistreaza tonul, expresiile, gesturile, ritmul, etc., aflate dincolo de cuvintele rostite.

"Interpretarea ... mintea o distileaza din suma totala a datelor furnizate de acele canale separate."

"Aceste canale inregistreaza ceea ce se petrece in jurul nostru intr-o regiune a mintii aflata in afara zonei cu care constientizam. ... Adesea, cea mai mare parte din ceea ce inregistreaza aceste canale ramane in afara constientizarii depline."

Majoritatea informatiilor primite si a reactiilor raman inconstiente, ele fiind administrate de zone insesizabile ale mintii, "ca sa nu ne deranjeze pe noi cu toate nimicurile."

"In virtutea acestei iluzii ... create de minte noi traim cu impresia ca suntem constienti de toate informatiile pe care le primim si de tot ceea ce facem. Aceasta iluzie persista in ciuda faptului - recunoscut de stiintele cognitive - ca suntem constienti doar de un mic segment al perceptiilor si actiunilor noastre."
_______________________________

In continuare ni se spune ca ...
... atentia noastra, care hotaraste ce anume trebuie observat este limitata
... mintea selecteaza continuu detalii pentru a le aduce in centrul atentiei
... dar inregistreaza o gama mult mai larga de date
... astfel pierdem multe lucruri importante

... selectivitatea e de regula utila
... dar atentia limitata inseamna ca nu observam fara a ne da seama ca nu observam

... cand e vorba de emotii atentia selectiva poate fi mai putin utila: putem evita sa observam ceva nu pentru ca e lipsit de importanta ci pentru ca e traumatizant (ceea ce la baza serveste apararii, dar in timp poate deveni un obicei daunator)

Este redat un experiment prin care era testata anxietatea in privinta vietii sexuale. Voluntarii evitau sa priveasca imaginile cu caracter sexual, ba chiar au uitat cu precadere imaginile respective ...

... imaginile disparusera in compartimentul secret ... ca si cum mintea lor ar fi evaporat-o
... aceasta disparitie implica reactia noastra automata

... daca repetam de mai multe ori un act din neatentie (fara atentie pe el), el devine automat, parte din rutina vietii
... consecinte importante au insa disparitiile atunci cand exista incarcatura emotionala (asociata)

... pentru a schimba comportamentele automate daunatoare e necesara mai intai constientizarea lor, a motivelor, a inlantuirii gandurilor, a sentimentelor si reactiilor ... care de regula trec neobservate
... atentia contemplativa ... vie si alerta ... nu opereaza automat ... poate remarca detaliile pe care mintea (in starea ei obisnuita) le ignora ... e ca o raza de lumina indreptata spre acel compartiment inconstient
_____________

Cum da nastere repetitia obiceiului ?

Satisfacerea repetata a unei dorinte poate deveni o functie automata, care nu mai este pusa sub semnul intrebarii.

Gerald Edelman, castigator al premiului Nobel, spune ca modurile familiare de a gandi, simti si reactiona (obiceiurile noastre) se formeaza la nivel neural. Cu cat un circuit din creier este folosit mai des, cu atat conexiunea devine mai puternica, in timp ce conexiunile alternative slabesc.

"E ca o rascruce pe un drum de tara: daca toata lumea face dreapta, dupa mai multi ani rotile masinilor vor fi brazdat acel drum cu urme atat de adanci incat ele vor indrepta in mod automat catre dreapta rotile masinilor care trec."

Asa iau nastere ... scurtaturile mintii, schemele sau tiparele mentale si emotionale, obiceiurile bine intiparite.

O schema este "un ansamblu de moduri in care mintea organizeaza, inmagazineaza si reactioneaza la o sarcina data".

O schema este caracterizata de conditiile care o declanseaza, modul in care selecteaza informatiile, gandurile si senzatiile tipice, reactiile tipice.

Schemele sunt modele mentale rezultate din experienta, instrumente importante ale mintii pentru a naviga intr-o lume complexa. Ne ajuta sa facem ordine in haosul care ne inconjoara.

Cat deprindem un obicei consumam energie mentala (fapt confirmat experimental). Dupa il invatam si il aplicam repetat nu mai e nevoie sa gandim prea mult sau chiar deloc pentru a le pune in practica, iar energia consumata este minima sau nula.

Majoritatea schemelor sunt scurtaturi eficiente, inofensive, care ne economisesc resursele.

Totusi, cele care guverneaza emotiile pot deveni daunatoare daca sunt utilizate gresit, neadaptat. Sunt atat de bine invatate incat nu le observam, si nici nu mai retinem momentul in care le-am deprins (precum momentele in care am invatat sa folosim bicicleta, masina, etc.).

"Schemele creeaza o realitate proprie, lucrurile par a fi intr-un anumit fel, iar noi ne gasim sub vraja lor."

"Evident ca exista o multime de factori necunoscuti ... inclusiv genetici ... cum ar fi temperamentul."

Obiectul cartii este insa acela al obiceiurilor deprinse care sunt daunatoare, nemaifiind adaptate, si care pot fi schimbate.

Capitolele urmatoare sunt dedicate explicarii mai amanuntite a aparitiei schemelor, descrierii principalelor tipuri de scheme, a modului in care pot fi ele identificate, iar apoi a elementelor terapeutice (pe mai multe niveluri, in functie de cat de inradacinate sunt schemele).

Capitolul al cincilea, "Obiceiul emotional", incepe cu un aforism Zen:

"Pentru iubitul ei, o femeie frumoasa este o incantare,
Pentru un calugar, ea este o tentatie,
Iar pentru un tantar, o masa buna."

"Acest aforism ne spune ceva anume: ca felul in care ni se infatiseaza lucrurile depinde de lentilele sau filtrul prin care le privim. Unele filtre sunt temporare, altele pot dura o viata, dand nastere unui mod permanent de a vedea realitatea.
...
Oamenii sunt uneori surprinsi sa afle ca budismul contine un intreg sistem de psihologie - o stiinta a mintii - care poate fi extrem de util oricui, nu numai budistilor. Primii initiati au observat ca stari mentale diferite se afla mereu in competitie pentru a ocupa pozitia de frunte intr-o ierarhie mereu in schimbare. In vreme ce o stare sau alta urca in ierarhie, ea da tonul pentru starea noastra generala de spirit, fie ca e vorba de manie, toleranta sau bucurie.

O stare mentala poate dura doar un moment, pana cand o alta stare urca in varful ierarhiei mentale, sau poate deveni o dispozitie permanenta. ... Cand o stare de spirit devine dispozitie fixata, ea poate ajunge sa influenteze perspectiva noastra generala asupra lumii ... Cand ... devine un obicei persistent ... influenteaza intreaga personalitate."
_________________________

Capitolul discuta, printre altele:

- Starile mentale de inadaptare (Schemele, combinatii puternice de idei si sentimente, au asociate strategii care ne-au ajutat intr-un fel sa ne adaptam, au fost odata solutii cel putin partiale la anumite probleme. Desi au fost utile, acum nu mai functioneaza bine, sunt incercari nepotrivite de a satisface necesitati vitale: siguranta, relatia cu ceilalti, autonomia, competenta, etc. Schemele au amprente emotionale, resimtite la aplicarea acelor scheme. Strategiile schemei sunt solutii incomplete, care desi se invart in jurul unor nevoi urgente, in mod paradoxal, ajung sa impiedice satisfacerea acelor nevoi)

- Raspunsurile de inadaptare (Raspunsurile determinate de scheme sunt exagerate, nu sunt reactii corecte la situatiile care le provoaca.)

- Conflictele interne (Un conflict determinat de schema contine: dorinta sau nevoia declansatoare, anticiparea raspunsului din partea celorlalti - anticipare nerealista, reactia tipica la acel raspuns - reactie inadaptata.)

- 5 tipuri de scheme inadaptate care tin de relatiile noastre apropiate (familie, prieteni), modelate de experientele timpurii:
* teama de abandon (schema abandonului),
* sentimentul privatiunii (schema privatiunii),
* sentimentul subjugarii (schema subjugarii),
* neincrederea permanenta (schema neincrederii),
* credinta in imposibilitatea de a fi iubit (schema deficientei).
_________________________

Schema abandonului (I)

Enuntul rezumativ (convingerea intima): "Oamenii (in special partenerii) ne vor lasa singuri"
Radacina: o experienta reala din copilarie, parasirea, moartea unui parinte, divortul, etc., sau un abandon simbolic, mutarea dintr-un loc in altul, un parinte imprevizibil, distant, alcoolic, etc.
Sentimente si emotii tipice asociate: tristete profunda, sentiment de izolare, de singuratate, generand teama si panica.
Reactia automata: agatarea mai puternica de acea persoana sau de alta.
Strategia de compensare extrema: atasamentul anxios, nevoia constanta de reasigurare a stabilitatii si sigurantei relatiei, cu posibilitatea de a deveni « profetie care se implineste singura », alungand partenerul. Schema devine un fel de paznic al relatiei, producand ingrijorare excesiva.
Strategia de evitare: compromisul, acceptarea unei relatii nocive, din teama de a pierde partenerul, eventual parasirea relatiei inaintea celuilalt pentru a evita abandonul.
Solutia adaptata: intelegerea faptului ca si in singuratate exista resurse interne pentru satisfacerea necesitatilor, si ca nu se va intampla nimic rau in eventualitatea unui nou abandon. Este importanta atentia asupra sentimentelor ce pot fi declansate chiar si de un abandon simbolic (sensibilitatea exagerata fata de separare, atasarea disperata de alti oameni) pentru depistarea actiunii schemei in momentul in care incepe.

As adauga importanta unei perspective mai largi, din care se poate vedea ca singuratatea este de multe ori o aparenta, sau importanta momentelor de singuratate aparenta, etc.
_________________________

Schema privatiunii (II)

Enuntul rezumativ (convingerea intima): "Nevoile mele nu vor fi satisfacute"
Radacina: situatia unuia sau a ambilor parinti preocupati exagerat de propria persoana (munca, propria nefericire, alcoolismul, etc.) conducand la neglijarea nevoilor afective ale copilului. Lipsa de hrana, caldura, afectiune, neglijarea grijilor si a temerilor, pot genera sentimentul privatiunii.
Sentimente si emotii tipice asociate: tristetea si deznadejdea, dezamagirea la cel mai mic semn de ignorare (ignorand celelalte semne, producand un efect de avalansa), si in final furia copilareasca.
Strategiile sunt diverse:
- furia, ranchiuna fata de cei ce ignora, pretinzand prea mult, blocand comunicarea si amplificand reactiile de ignorare ale celorlalti (confirmare a profetiei care se implineste singura)
- amabilitatea exagerata, favoritismul, pentru largirea cercului de prieteni, insotita pe de alta parte de sentimentul lipsei de reciprocitate (confirmare a profetiei care se implineste singura)
- ingaduinta exagerata fata de sine, o incercare de a-si oferi ingrijirea dorita
- distanta mentinuta fata de ceilalti pentru evitarea posibilei privatiuni
Solutia adaptata: intelegerea modului in care relatiile sunt afectate de nevoia de atentie, comunicarea catre ceilalti a nevoilor in mod clar si adecvat, cautarea partenerilor cu disponibilitate afectiva.
_________________________

Schema subjugarii (III)

Enuntul rezumativ (convingerea intima): "Intotdeauna e asa cum vrei tu, nu cum vreau eu"
Radacina: o copilarie dominata de parinti excesiv de autoritari, care nu acorda copilului nici un drept de appel, ignorand nevoia lui de autonomie (variind de la violenta si amenintari pana la dominatie subtila, prin priviri dezaprobatoare, tonuri dure ale vocii).
Sentimente si emotii tipice asociate: sentimentul ca nevoile proprii nu sunt niciodata prioritare, acumularea unui resentiment, urmata de furie (reprimarea sentimentelor genereaza frustrare, apoi minie).
Efecte: neputinta, neajutorarea, lipsa initiativei, lipsa de decizie.
Strategii:
- evitarea prin pasivitate, reprimarea preferintelor, optiuni dictate de altii, incercarea de a-i multumi pe ceilalti, care genereaza resentimente, putand genera furie si manie.
- revolta, contestarea autoritatilor, urmate de necazuri
- refuzul atasamentului, evitarea acordurilor care sugereaza dominare sau dependenta, obligativitatea legata de acord dand sentimentul prinderii in cursa
Solutia adaptata: constientizarea resentimentelor si a furiei, exprimarea dorintelor si a nevoilor.
_________________________

Schema neincrederii (IV)

Enuntul rezumativ (convingerea intima): "Nu poti avea incredere in oameni"
Radacina: adesea un abuz de natura fizica, afectiva sau sexuala, sau alt gen de tratament necorespunzator, inclusiv abuzuri legate de incercarile de disciplinare a copiilor, eventual prin treceri neasteptate de la blandete la brutalitate
Sentimente si emotii tipice asociate: predispozitie pentru infuriere disproportionata fata de cauze.
Efecte: suspiciune exagerata, vigilenta in relatii, care erodeaza relatiile, pesimismul, tendinta de a lega relatii care sa confirme pesimismul.
Strategii:
- evitarea relatiilor bazate pe incredere
- idealizarea relatiei, urmata de izbucniri fata de aparente tradari
- recrearea situatiei din copilarie in noile relatii (fosta victima devenind agresor sau din nou o victima)
- convingerea puternica a faptului ca oamenii au motive ascunse, dorinte ascunse de la ceilalti, respingerea gesturilor pozitive prin presupunerea automata a unor intentii ascunse
Solutia adaptata: consultarea unui terapeut specializat in abuzuri (datorita gravitatii potentiale ale acestei scheme), constientizarea tendintei de suspiciune, gasirea unor persoane de incredere si acordarea increderii, impotrivirea fata de atractia unor relatii abuzive.
_________________________

Schema deficientei (V)

Enuntul rezumativ (convingerea intima): "Nu sunt demn de iubire"
Radacina: parintii excesiv de critici, care isi insulta sau umilesc copiii, care le spun "nu esti suficient de bun", expresiile nonverbale de dispret si dezgust
Sentimente si emotii tipice asociate: rusinea si umilinta, tristetea profunda.
Strategii:
- blazarea, acceptarea mesajelor de dispret, capitularea in fata sentimentului lipsei de valoare, ascunderea gandurilor si a sentimentelor, angajarea partiala si distanta in relatii, sub teroarea unei eventuale respingeri
- atitudinea de bravada, de indrazneala, care creeaza aparenta unei increderi mai mari in sine, si ascunde sentimentul de inferioritate
Solutia adaptata: renuntarea la accentul pus pe greseli, infruntarea indoielilor cu privire la propria persoana, o mai mare incredere in ceilalti.
______________________

"Puteti recunoaste unul sau mai multe dintre aceste tipare in viata dvs. E natural ca atunci cand citim despre problemele noastre sa le exageram putin, ca si sentimentele care le insotesc. Este important sa va intelegeti reactiile emotionale si sa empatizati cu acea parte a sinelui care accepta existenta schemei"
____________________

Sectiunea "DACA VRETI SA VA CONSTIENTIZATI MAI BINE SCHEMELE" rezuma strategia de gasire a schemelor personale: constientizati ceea ce se intampla (nu treceti cu vederea si nu alungati gandurile si emotiile, recunoasteti reactiile exagerate, contemplati momentul declansarii schemei), fiti deschisi in fata sentimentelor (explorand sentimentele, observand existenta sentimentele distinctive ale schemelor), observati-va gandurile (parerile, justificarile), rememorati situatiile similare din trecut (evenimentele care le-au declansat, sentimentele traite atunci), cautati un tipar (observati continuitatile reactiilor in timp, comparati-le cu schemele prezentate).

Acest topic a fost editat de calfa: 17 Nov 2005, 05:54 PM

Ieri am cumparat si eu cartea. Deocamdata am pus-o in coada de asteptare, sper sa nu stea prea mult
Mi-a placut foarte mult motto-ul cartii: Pentru a trezi lumina ratiunii, aflata in fiecare

Nu am citit cartea dar din cele postate imi dau seama ca e o reluare destul de apropiata a altor carti de factura filosofica sau psihologica provenite din zona Tibetului. Cu siguranta pentru cultura generala e un lucru bun dar pentru cei ce sufera de o patologie psihica oarecare e putin aplicabila.

Cartea e un "argument" pentru diversitatea cailor de dezvoltare umana, diversitatea modurilor de abordare a problemelor "abisale" (e interesanta paralela intre abordarea din carte si abordarile psihanalitice), etc., dar si o ilustrare a modului in care diferite tehnici, traditii, etc. interfera in ziua de azi pentru a oferi solutii din ce in ce mai personalizate. Cel putin asta pare a fi tendinta, nu ?

Intr-adevar exista aceasta tendinta dar parca de la o vreme e prea putin vorba de ceva ce ar evolua spre variante specifice si mai degraba apare ca o disolutie. Cele deja peste 200 de abordari psihoterapeutice sunt prea mult. Incepe sa imi aduca aminte de ce au aparut centurile colorate la artele martiale.

Capitolul al saselea, "Schemele imprimate de lumea inconjuratoare", incepe direct cu prezentarea altor 5 scheme de inadaptare.

Daca primele 5 scheme tin de relatiile apropiate si se manifesta "in familie si in relatia cu prietenii", fiind modelate in primul rand de experientele timpurii "traite alaturi de parinti si de familie", ultimele 5 scheme se leaga de "scoala, cariera si viata comunitara", fiind formate "mai tarziu, pe masura ce lumea noastra se largeste, incluzand mai mult decat familia, si pe masura ce ne confruntam cu nevoia de a fi autonomi si competenti".

Schema excluderii (VI)

Enuntul rezumativ (convingerea intima): "Eu nu fac parte din ..."
Mesajul pe care il percepem: "Nu esti ca noi, iar noi nu te placem"
Radacina: faptul de a fi exclus de la unele lucruri (cum ar fi un grup care s-a format in scoala - faptul de a fi respins de catre cei de aceeasi varsta), diferentele intre familia proprie si cele din vecinatate, daca un parinte divortat se recasatoreste, copilul simtindu-se exclus, etc.
Sentimente si emotii tipice asociate: anxietatea (in special in mijlocul grupurilor sau al strainilor), o tristete profunda provocata de senzatia de insingurare.
Reactia automata: izolarea mai puternica, neimplicarea.
Strategii de evitare: evitarea grupului, care perpetuata impiedica legarea unor relatii cu ceilalti. Schema actioneaza ca o profetie care se implineste singura, nelinistea resimtita in cazul respingerii duce la comportamente nepotrivite in societate, intarind convingerea intima "nu fac parte din ...".
Strategia de compensare extrema: (1) Eforturi suplimentare facute pentru a obtine integrarea in grup, atentia excesiva pentru a deveni membru al grupului.
(2) Exagerarea rolului de proscris, facand din el un titlu de glorie, alaturarea la grupuri cu stil nonconformist (mesajul fiind: "Sunt diferit, sunt exclus si nu-mi pasa")
Solutia adaptata: constientizarea si infruntarea temerilor, de exemplu facand un efort pentru a initia conversatii, in loc de retragere. Stapanirea nelinistii (prin evitarea gandurilor care tulbura) trebuie deprinsa pentru a obtine relaxarea in mijlocului unui grup.

Schema vulnerabilitatii (VII)

Enuntul rezumativ (convingerea intima): "S-ar putea intampla ceva rau"
...
...

Schema esecului (VIII)

Enuntul rezumativ (convingerea intima): "Orice as face, fata de ceilalti sunt un ratat"
...
...

Schema perfectionismului (IX)

Enuntul rezumativ (convingerea intima): "Nu fac lucrurile la nivelul la care as vrea sa le fac"
...
...

Schema indreptatirii (VII)

Enuntul rezumativ (convingerea intima): "Regulile nu sunt valabile pentru mine"
...
...
___________________________________________________

Gruparile de scheme
...
...
___________________________________________________

Semnaturile schemelor
...
...
___________________________________________________

Empatizarea cu schemele - solutia pentru a le suporta incarcatura emotionala
...
...

Restul ... cand va trece starea asta generala de lene.

Acest topic a fost editat de calfa: 17 Nov 2005, 08:23 PM

Am inceput si eu (in sfarsit) cartea. De fiecare data cand gasesc ceva extrem de interesant, o sa-l amintesc aici.

@Clarviziunea
Incercand sa explice diferenta dintre clarviziune si obscuritate, autoarea face o paralela intre ideile din mintea nosastra si carbonul din natura. La fel cum carbonul, in functie de legaturile pe care le face, poate da nastere atat la grafit cat si la diamant, asa si ideile noastre pot sta aranjate clar sau obscur in mintea noastra si doar de noi depinde cum le vedem. Pentru asta insa, trebuie sa facem ordine p-acolo

@Privirea in adancuri
Profesorul intreaba in clasa: copii, ce culoare are un mar? Unul raspunde rosu, altul verde, etc. La un moment dat un copil raspunde alb. Profesorul il intreaba: dar unde ai vazut tu mar alb? Raspuns: toate sunt albe la interior.

@Contemplatia
este exercitiul mintii prin care se poate ajunge la acea "minte de ceai" de care amintea si Calfa (adica la concentrarea pe momentul prezent)

Pe net am gasit si o versiune pdf a cartii, cu erori, dar se poate citi. Poate fi luata de aici. Dezvoltarea inteligentei emotionale poate fi socotita una dintre marile beneficii pe care le aduce religia, d.p.m.d.v. Din acest motiv, pe unul din subiectele de la filosofie, unde este pusa fata in fata cu religia, am inceput sa sustin acest lucru, incepind de aici.. Mentionez acest lucru deoarece, mai departe, in dialog, am scos in evidenta si alte aspecte legate de acest subiect al inteligentei emotionale, nu cred ca are sens sa le mai scriu odata la Psihologie...

Acest topic a fost editat de IoanV: 7 Jan 2006, 01:28 PM

@dorintele
S-a demonstrat ca orice dorinta, inainte de a fi "executata", trece mai intai prin constient, unde avem posibilitatea sa analizam daca se datoreaza unui automatism vicios sau nu. E la fel ca atunci cand avem o eczema si ne vine sa ne scarpinam, dar stim ca nu e bine, si atunci nu o facem.

Referitor la carte, vreau sa spun ca putea sa fie ceva mai scurta. De multe ori se bate apa in piua pe tema contemplatiei, cuvant care a devenit deja leit-motiv. Sau o avea scriitoarea intentia sa ni-l imprime bine in creier incat sa nu-l uitam niciodata? ...posibil.

Corect, Ovidius !

In sensul ca se poate spune ca "de multe ori se bate apa in piua". Spusesem mai demult: "E o carte foarte "densa", si oricat ar fi de bine organizata si scrisa, nu e foarte usor de citit ... sau recitit."

Parte din "densitatea" ei provine din repetarea unor idei, insa in general de fiecare dat putin intr-o alta forma. Autoarea poate lasa senzatia ca "incearca sa imprime" in mintea cititorului anumite cuvinte, concepte ... dar se poate presupune si ca "se complica" incercand sa explice cat mai pe intelesul tuturor, din cat mai multe perspective, ceea ce are de spus. Nimic de zis, poti merge pe prima ipoteza, eu o prefer pe a doua.

Buna sublinierea ... "orice dorinta, inainte de a fi "executata", trece mai intai prin constient, unde avem posibilitatea sa analizam daca se datoreaza unui automatism vicios sau nu".

Pentru ca, dupa cum tot spune autoarea ... automatismele sunt la orgine utile, reprezentand o forma de adaptare, de raspuns eficient la o problema reala, dar apoi, daca devin depasite si nepotrivite momentului, pot fi daunatoare, pot fi o frana.

Tocmai mi-a venit in minte un exemplu de automatism depasit: intotdeauna cand merg cu masina spre casa, nu ma concentrez la drum, fac totul din reflex (ma rog, nu chiar totul, dar se intelege ideea). Ei, problema a aparut atunci cand mi-am schimbat domiciliul. Pana mi s-a format noul reflex, o luam tot spre vechea casa.

@Relatiile
"Potentialul unei relatii depinde de cat de mult sunt in stare partenerii sa-si vindece unul altuia traumele emotionale."
Ce ziceti de chestia asta? E adevarata sau nu?

Mi s-a parut foarte interesant, mai ales descrierea celor cinci familii (emotionale) ale lui Buddha, emotii care desi sunt negative, au totusi un potential pozitiv. Modalitatea de a transforma aceste emotii negative in ceva pozitiv este data de insusi continutul acestei carti (atat cat poate ea, ca minuni nu face nimeni), a carei titlu este extrem de sugestiv si frumos: "Alchimia Emotionala".

Am Alchimia Emotionala in format electronic , RAR file /655KB .
Este posibil ca sa atasez un fisier undeva , ca cei interesati de lectura acestei carti sa il poata descarca ?

Acest topic a fost editat de exergy33: 13 Dec 2006, 03:26 PM

O fi valabila la cei de genul " jelui-mas si n-am cui "
din doua suflete bolnave nu faci nici macar unul sanatos. Traumele emotionale daca nu te tin pe loc, precis te lasa in urma. O relatie de acest fel ma duce cu gandul la ceva rau si grotesc. Fara suparare.

Nu neaparat, Don Quijote. Depinde de multe. De genul de traume ale fiecaruia, de potentialul fiecaruia dintre cei doi de a se dezvolta emotional. Unul o poate face mai intai pentru "a-l trage" pe celalalt catre maturitate emotionala, etc. Cazuri si cazuri.

Dar ... in general cred ca ai dreptate. Cele mai mari sanse sunt ca doi traumatizati sa creeze o noua trauma.

Ai dreptate, eu cred ca sint cam pragmatica, da viata e prea scurta ca sa-ti plangi de mila. Eu sint mereu cu 1/2 -tea plina in fata.

Schema vulnerabilităţii (VII)

Enunţul rezumativ (convingerea intimă): "S-ar putea întâmpla ceva rău"

Rădăcina: unul dintre părinţi are tendinţa de a exagera (un mic motiv de îngrijorare este exagerat până ce devine un dezastru imaginar de proporţii) sau existenţa unei perioade în care pesoana vulnerabilă s-a simţit ameninţată în mod constant.

Sentimente şi emoţii tipice asociate: anxietate, teama că lucrurile ar putea depinde exclusiv de propria persoană.

Efecte: izolare, fobie, atac de panică.

Strategii:
- tir interogativ - Ex. : la ieşirea din casă: "Ai cheile? Actele? Ţi-ai luat batistă?"
- manie asigurativă, ritual obsesiv - Ex. : verificare consecutivă a modului de încuiere a uşii.

Soluţia adaptată: recunoaşterea şi contracararea temerilor prin respingere sistematică, recunoaşterea faptului că ele sunt doar nişte gânduri şi nu reprezintă realitatea.

Ca un raspun al temei , (poate putin directionat intr-o alta perspectiva dar cu acelasi tel si anume gandire ,compormament si atitudine care poate fi educate ) exista un curs numit "Psihologia stimularii si reglarii comportamentului"in care motivatia este pe primul planConceptul de motivaţie a fost lansat în literatura psihologică în 1930 de către E. Dichter, care consideră că motivaţia constituie cauza reală a comportamentului uman. Motivaţia funcţionează la diferite nivele: superficiale şi inconştiente(stimulează şi impulsionează).
Conceptul de motiv a fost utilizat cu mult înainte de 1930. Motivul era considerat un fenomen de natură psihică, care reactualiza şi transpunea în plan subiectiv stările de motivaţie ale organismului. El a fost văzut ca un mobil care declanşa activitatea, direcţiona şi dinamiza conduita umană. Cu timpul el a fost integrat şi corelat. Termenii au fost utilizaţi unul în locul altuia, de unde rezultă că este necesară o delimitare mai clară a acestora după sferă şi conţinut.



Am citit in forum multe dintre pareri,poate nu am sau am o parere la subiect,dar sper sa ne facem un stil de gandire si de vorbire psihologic ,pentru ca in primul rand suntem studenti la psihologie si mai pe urma filozofam viata.Aceasta este parerea mea .Hai sa ne ajutam cu sfaturi psihologice si sa-i lasam pe cei de la filozofie sa se inspire de la noi.

BRAVOO.... Celor care au fost cu adevarat pe subiect.Va felicit.