Dascalita, eu cred ca ar fi nevoie de un pic de patetism .Cati profesori crezi ca gandesc ca si tine ? Am intilnit de-a lungul scolii tot felul de specimene si acuma alaturi de fiul meu retraiesc acele sentimente.Ma bucur ca a nimerit peste un invatator sever insa uman .Ca daca ma uit la clasa paralela lui unde invatatoarea are impresia ca trebuie sa-i invete militaria pe copii mi se ridica parul maciuca in cap.
Nu asta inteleg eu prin disciplina .
Si fiecare poarta o parte din vina daca copilul ajunge pe cai gresite, societatea, scoala insa in cea mai mare masura parintii.Ca ei sunt cei care il vad acasa fara masca de teribilism pe care si-o pune afara.Iar in momentul in care ar vedea ca ceva nu e in regula ar trebui deja sa intervina. Insa s-ar putea ca tocmai atunci sa trebuiasca urgent sa faca ceva.Insa acel ceva e mai important decat problema copilului ????


Acest topic a fost editat de Oiski-Poiski: 21 May 2005, 02:12 PM

Salut Dascalita

Profesorul nu are acest mandat.....nici macar daca e profesor de psihologie! Dar daca e un bun profesor, datoria lui e sa bage in seama ca exista probleme si sa raporteze cadrelor ce se ocupa cu asa ceva.

Fara sa te superi.....confident si prieten, desigur....in rest categoric nu!

Perfecta dreptate...mai ales cand recompensa e mica!

Best regards....

Sorin.

Toti inafara de scoala. sau mai bine zis ...profesori!

Sorin.

BunaSorin! Zici ca profesorii nu au "mandat"sa se ocupe de problemele emotionale si de familie ale elevului si ca trebuie sa -i anunte pe cei care se ocupa cu asa ceva...Cine se ocupa de asa ceva in scolile romanesti???N-avem mandat,e drept,dar daca ne pasa ne implicam!Cum poti mentine legatura cu familia (careia nu-i prea pasa,n-are timp...etc)daca nu cauti sa afli adevarata problema a copilului?Sunt perfect de acord ca nu poti da buzna intr-o casa in care nu esti acceptat,rar am vazut insa ca o familie sa nu-ti accepte consilierea...Cat poti vorbi cu parintii pe holul scolii sau la sedinta,unde sunt atatia martori?Sunt probleme delicate pe care noi,cu toata discretia si responsabilitatea,trebuie sa le mediem... De multe ori esti nevoit sa asculti adevarate "confesiuni" ale mamelor depasite de situatie...Ce faci? Le spui ca nu e treaba ta,ca nu esti platit pentru asta?Stii ca poti impaca un elev suparat pe ai lui afland motivul si vorbind cu fiecare in parte?Unui tata ce vrea sa faca din copilul sau ce n-a reusit el poti sa-i explici(nu sa-i impui)ceea ce greseste...Exemple sunt destule:divorturi,violenta conjugala,probleme materiale,lipsa de comunicare...De multe ori te-am vazut reticent la ideea ca profesorul poate fi "mama si tata"unui elev...Nu se pune problema acolo unde familia isi cunoaste menirea.Ce te faci cu cei care nu sunt alaturi de copiii lor?Ii lasi in bataia vantului pentru ca n-ai mandat?Cui ii plasezi?Daca iti pasa te implici,daca nu...predai lectia,verifici temele,evaluezi rezultatele,iti iei salariul si...dormi linistit.Sunt unii care nu pot dormi la gandul ca ceva este in neregula cu un elev.Il vezi in banca trist,speriat,bolnav sau flamand...te duci acasa si zici ca nu-i problema ta?De aceea spuneam ca invatamantul nu-i pentru toata lumea.Nu este doar o meserie e...menire!

Sunt unii care nu pot dormi la gandul ca ceva este in neregula cu un elev.Il vezi in banca trist,speriat,bolnav sau flamand...te duci acasa si zici ca nu-i problema ta?De aceea spuneam ca invatamantul nu-i pentru toata lumea.Nu este doar o meserie e...menire!
1.
Sunt unii care nu pot dormi la gandul ca ceva este in neregula cu un elev.
Asa am procedat eu mai pe la ineputuri.
Reactia parintilor : Asta nu treaba dumitale cucoana sa te bagi in familia mea !
2.
Il vezi in banca trist,speriat,bolnav sau flamand...te duci acasa si zici ca nu-i problema ta?

trista plec si eu de la scoala. si altii ca mine. speriata sunt si eu de tot ce se petrece in jurul meu. flamanda am fost zile la rand in anumite conjuncturi.
A fost problema ta ? a elevilor? a directiunii? a guvernului?

3.
De aceea spuneam ca invatamantul nu-i pentru toata lumea.Nu este doar o meserie e...menire!
Acesta este un mare adevar.
Actiunile care le-am facut eu si rezultatele aduse de mine ma indreptatesc sa vorbesc in cunostinta de cauza si dintr-un punct, si dintr-altul. Ceea ce afirm, a si vazut lumina tiparului.
Am facut consiliere cu psiholog ore la rand cu parintii si copiii, actiune transcuriculara .
Ba am facut si o actiune "Profesori pentru o zi", unde, elevii au predat in locul profesorilor. Si as vrea sa extind actiunea si in parteneriat cu alte judete... de voi gasi partener.
O anumita categorie a priceput. Dar restul ? Reactii de tipul "Ce sa faca, pai doar pe asta ia banii !"

Cred ca ar trebui ca toti profesorii sa gandeasca ca sunt in aceeasi oala si ar fi necesara o lege privind protectia profesorului, precum cea a functionarului public.
Nu mai vorbesc de cea a consumatorului...
Unde fiecare atat parintii , elevii cat si profesorii , directorii, sa stie in mod concret ce drepturi si obligatii le revin.
Nu sa fie profesorii predatori de obiecte complementare terorizati in spiritul democratiei de niste pusti cu tepii ingelati in cap si de niste pustoaice in tinute de harem, adica cu ombilicele la vedere, in spiritul democratiei prost intelese careia din pacate multi ii inchina osanale, ascunzandu-se in spatele unor cuvinte sforaitoare, pompoase.
Dar faptele acelora unde sunt ?
Concret !
dascalita, iti ofer o oportunitate pentru anul care va veni : actiunea interjudeteana transcurriculara arte+informatica+psihologie." Ridici manusa ? " PROFESORI PENTRU O ZI

Acest topic a fost editat de contraste: 23 May 2005, 10:34 AM

Ridici manusa ????? Suntem pe ringul de BOX ???

Dascalita tare as fi vrut sa fii tu unul din profesorii varului meu pe care la scoala nu-l intreaba nimeni de ce-i cu viata lui :Mama pe trei sferturi moarta si tatal alcoolic .
Pacat ca putini inteleg ce vrei tu sa spui .

Nu mi-e teama sa ridic manusa,Contraste!Intrebarea e ce se rezolva cu actiunea PROFESOR PENTRU O ZI?Au fost si la noi actiuni de genul acesta..E un joc,o experienta pentru elevi si cam atat.Esenta acestei profesii nu se dezvaluie prin aceasta activitate.Poate nu inteleg eu bine...Putem discuta totusi,sunt deschisa dialogului.Ai retinut ca eu sunt invatatoare?
1.La raspunsul familiei ca nu e treaba ta sa te bagi in treburile ei,trebuia sa ai argumente ,chiar era treaba ta!Daca la inceputul carierei ai incercat sa faci ceva pentru elevii "problema",inseamna ca atunci aveai entuziasm,sperai sa-i ajuti...De ce ai dezarmat?Pentru ca ti-a spus cineva ca nu e treaba ta?Ai lasat ca acea familie sa faca in continuare rau copilului...puteai sa mai incerci sau sa ceri ajutor celor in masura sa-l dea.
2.Aici m-ai intristat...Si ce daca tu ai fost trista,ce daca problema ta n-a fost a mea ori a directiunii sau a elevilor?Ai vazut ce rau e cand nu-i pasa nimanui de tine?Ai avut macar un umar pe care sa plangi?Daca da,n-a fost chiar greu...te-a inteles si te-a ascultat cineva.Stii ca sunt copii( ca varul lui Oiski-Poiski)care n-au macar cui spune ce-i apasa?
3.E bine ca incerci sa faci actiuni in pateneriat cu psihologul scolar,e bine ca-i atragi pe copii cu activitati variate, e bine ca ceea ce lucrezi a vazut lumina tiparului...Trebuie sa mai si crezi in ceea ce faci.Daca un singur copil ai ajutat si tot ai facut mai mult decat nimic!Elevii aceia cu tepi si cu tinute de harem nu sunt prea vinovati?Cine a inteles prost democratia?Ei?Hm...Parca as zice ca alta generatie a cerut niste libertati pe care le-a scapat din mana...Dar asta e alta problema.Noi trebuie sa gasim modalitatea de a-i aduce pe calea cea buna.Sunt convinsa ca facant toti cate putin peste ceea ce avem"mandat" vom castiga respectul rebelilor!Sunt atat de multi profesori respectati de elevii lor,iubiti chiar!Ei cum reusesc?

Avem puncte de vedere diferite.
Unul -eu- este pragmatic, acela de a face, altul -tu- manuiesti ideea, cuvantul, limba.... idealisti sau....?
Posteza draga mea, zi ce vrei.
Anunta-ma cand FACI !

Si inchizand si aceasta paranteza, revin cu postari cand dascalita va solutiona practic problemele acestor elevi, ca sa ne dea si noua acea reteta de care se vede ca este nevoie....Pentru ca ceea ce deja au facut altii - eu adica- nu este pe placul dumisale.


Drept pentru care, eu, cu umilinta fata de incercarea mea ma retrag, las pe altii mai destepti si mai pragmatici ca mine sa faca ceva si ei. Si sa ne anunte.....
Succes !

Acest topic a fost editat de contraste: 23 May 2005, 10:46 AM

Nu inteleg ce au tzepii si buricele goale cu scoala?
Contraste, crezi ca e bine sa judeci oamenii dupa cum se imbraca sau se frezeaza? Nu crezi ca la fel te pot judeca si ei pe tine?

Contraste, de ce faci atacuri la persoana? Unde scrie ca tot ce faci tu trebuie sa fie pe placul tuturor? Daca dascalita nu e de acord cu tine, de ce te infurii? Sau ar trebui sa fie?

contraste , calitatea unui profesor sau invatator nu se masoara prin publicatiile oferite prin ziare sau carti . Dupa ce am citit postarea ta cu

m-ai convins ca esti si tu un profesor ca si majoritatea , gandesti la fel ca si ei si te si comporti la fel . Si bunicul a fost in razboi , acum sa compare si el asta cu mine ?! Adica daca el a dus-o greu atunci si nu a murit , poat sa o duc si eu greu ca oricum e mai bine acum .Aste-as clisee de 2 bani de pe vremea lu ' nea Ceasca .Trist . Poti sa pui pe primul loc copilul si apoi pe tine ?! Sau nu poti sa nu faci direct o comparatie el /vs/ tu ?! Ce sens are asta ?!
Consiliere de psiholog ?! Tare as vrea sa stiu cu cine si cat timp ai facut . Normal inveti acolo altceva .
Daca este sa aleg , cred mai degraba ca dascalita a facut asa ceva .

Mai bine vad pe strada sau la scoala o copila asa imbracata , decat o femeie de 30 sau peste cu celulita care-si afiseaza burta ( mult prea mare ) peste o fusta mini ( ca-s si d'stea ... ohoooo ) ca sa nu mai vorbesc de unele cucote care in loc sa-si faca dus dimineata , se spala pe ochi , adauga 10 kg de Chanel Nr 5 peste transpiratia de ieri sau de acum 3 zile , bleah si vin asa la scoala . Acum imi dau seama ca pe tine te roade altceva !
Si mai ceva , dascalita este o invatatoare cu minte si cu suflet si asa ceva in ziua de azi , cauti cu lumanarea . Jos palaria !!!
Intre voi doua e o diferenta de la cer la pamant !

Mai dragii mei, voi trebuie sa intelegi ca soala este pentru a invata, nu pentru a-ti etala anumite -cum sa le zic- chestii de scena, de multe ori depasite si in exces si la multe persoane in varsta chiar !
Cat despre Chanel 5, l-am mirosit si eu peste transpiratia si parul naclaito-ingelat al unor "elevi" ...
Exista de toate categoriile, aici ai dreptate.
Tu ZED si restul, faceti diferenta intre cei ce muncesc realmente, nu cei care se vaieta "ce mai facem" !
Sun oameni care muncesc si altii care striga. Normal ca acestia sunt auziti. Iar cei care au oboseala muncii si a rezultatelor, uita sa mai primeasca ei meritul lor. Oare ambalajul conteaza ? Cuvinte frumoase vreti sa auziti?
Vedeti si partea urata, asta trebuie schimbata ! Sa-i dai elevului posibilitatea de a putea sa se implice si el si sa vada ce este dincolo de "catedra" - aici va fac o marturisire - : mie nu imi place sa stau acolo. Eu stau printre sau in banca cu elevii...
Uite, daca esti elev, vrei sa te asociezi proiectului ?
Repet, vrei sa te implici intr-o munca ?
Cu profesorii de la scoala ta ? Dar te avertizez ca este enorm de munca....

Acest topic a fost editat de contraste: 23 May 2005, 11:06 AM

partial are dreptate contraste. daca familia nu coopereaza, din inconstienta, lipsa de interes sau de-al draq, ce vrei sa-i faci? poti sa incerci sa complementezi treaba parintilor, dar 4-5 ore pe zi nu-ti ajung, mai ales ca dupa alea 4-5 ore elevul se intoarce pentru restul de 19-20 ore pe zi in acel mediu "nesanatos" pentru el. asta la scoala primara, unde ca invator(oare) mai ai o oarecare influenta, ca dupa aia, la gimnaziu...

exemple exista cu sacul, in special in cazul copiilor din familii de tigani unde unii chiar aveau potential, dar mediul inconjurator era de asa natura incit dupa 10 clase era game over si apoi incepea cariera in "ciordales", oricit s-ar fi opus dascalita (aluzie nu la nick-ul tau ci la o perioada cind mama mea era "young professional" intr-un sat la draq-n praznic in fundul Bihorului unde, cind tiganii o vedeau dimineata mergind catre scoala strigau "mandiki dascalita!").

contraste , poate e mai bine sa faci si altfel de schimb , mergi tu acasa la un elev care este batut in fiecare zi de parinti si mama sau tata este alcoolic . Sa vezi si tu partea cealalta .

Yap , dascalita face si tu te lauzi cu publicatiile , cred oricum ca ea are mai mult succes decat tine . Tu faci un fel de politica , vorbesti mult si nu faci concret nimic .Dupa cum vad ca ai sarit la ea , nu m-as mira sa sari asa si in clasa . E chestie de nervi si tact .

Contraste, am o intrebare: Ce inseamna pentru tine acele rezultate de care vorbesti?

Eu cred problema pusa de tine, este gresita din start, deoarece punandu-l pe elev sa stea la catedra se traduce cam asa: "Ia incercati sa stati si voi la catedra sa vedeti ce greu e sa fii profesor". Eu nu neg ca nu este greu sa fii profesor, dar cred ca rolul invatamantului, pe langa fabricatul de genii (cinstit sa fie Creanga!), ar trebui sa se ocupe si cu educatul acestor genii, ceea ce lipseste cu desavarsire in scolile noastre. Poate ca e prea mult sa cerem de la fiecare profesor sa vada ce-i in sufletul copiilor, dar macar atunci cand vad ca ceva e in neregula cu un elev (si asta se vede foarte repede) sa mearga la diriginte si sa-i spuna cum sta treaba, iar acesta sa-si faca datoria de diriginte si sa mearga sa stea de vorba cu elevul, eventual cu parintii (daca acestia sunt de acord). Din pacate, cand eram eu elev,atunci cand cineva avea vreo problema, era catalogat ca adormit sau ca nesimtit.

Nu dragii mei, sunt inteleasa gresit.

Orientarea in cariera incepe nu de la facultate sau de la liceu.
Incepe din clasele elementare.
Este bine sa-i dai elevului posibilitatea sa aleaga in cunostinta de cauza o meserie.
Acum v-am explicat, ca sa nu ramaneti in neintelegere. Am contactat si alte domenii de activitate cum ar fi patiserie-cofetarie, si altele multe, unde elevul sa se duca si sa vada si sa lucreze efectiv, sa simta coca, sa puna un bigudiu, sa faca santier. Unii au cooperat, altii nu.
Unii mi-au inteles intentiile, altii nu. A FACE ceva cu propriile maini chiar si pentru o zi, a practica o meserie nu inseamna politica.
Demagogia este in alta parte. Este acolo unde nu se fac decat vorbe.
Cati dintre profesorii vostri au mers pe jos kilometri ca sa ia aprobari? Ca sa cada de acord cu marimile vesnic ocupate ?
Ca sa faca anticamera ore in sir de sa le curga transpiratiile grele incat maieul pe timp de iarna sa devina de stors de atatia nervi ?
Si sa obtina aprobarile?
Si bucurosi sa o ia pe jos pana la urmatoarea etapa de semnaturi prin viscol ?
Cine a ignorat raceala ?
Tot eu va dau raspunsul : cei ca mine care chiar au muncit. Am mai avut astfel de colegi. Au facut echipa cu mine.
Le voi trage la imprimanta si le voi arata aceste consideratii, sa vada ca persoanele care vorbesc persuasiv sunt avantajate fata de noi care realmente ne implicam si facem ceva concret.
CONCRET
Absolventii de a VIII-a pot opta in urma consilierii initiate de mine si in colaborare cu alti colegi - si multi au facut-o deja pentru Liceul Pedagogic, Arte, unde i-am si dus, Mate-info, Scoala de arte si Meserii.
De ce am initiat eu acest proiect ?
Pentru ca am fost un copil caruia i s-au refuzat nazuintele, nu am avut voie si dreptul sa fac ceea ce puteam mai bine.
Dupa revolutie, m-am reorientat, am facut ce am vrut eu, si de aceea lupt pentru A ARATA altora ce se poate, nu a trage persuasiv cu parole, parole !
Nu sa stea la catedra sa vada ce greu e sa fii profesor !
Sa vada , sa indrageasca si sa pretuiasca ! Asta Zorro S-a facut dreptatea intelegerii precum numele pe care ti l-ai luat ID ?
Vai saracii copii, etc., etc., etc.,
Decat sa-i saracesti, pune-i psihologul cu un sodaj in fata, fa-l sa se autocunoasca, pune-i un alt sondaj parintelui, determina-i situatie fata de elev si de scoala, pune-l in fata unui joc de rol cum ar fi munca practica acolo unde i-ar placea si i s-ar potrivi, da-i un alt sondaj dupa o etapa de un an de zile de derulare a proiectului-program si apoi vei vedea singur ce impact a avut....
Eu cunosc viata altfel :tatal meu desi ofiter activ - decedat in prezent - divortat pentru ca el avea "origine sanatoasa" si avea cariera patata, iar eu fara multe menajamente am fost pasata la bunici, pentru ca cealalta parte sa-si refaca viata.
Cand mi-a ajuns cutitul la os mi-am luat traista in bat, viata in maini si cu toate piedicile si stavilele puse in cale, spre final de viata, partial mi-am atins ce mi-am dorit. Dar, ca si ROSE, nu cedez, lupt si mai vreau sa muncesc sa ating ceea ce consider eu ca este de atins si este in puterile mele, FACAND NU PALAVRAGIND....
Vreau ca din start elevii -care sunt elevi adevarati, atatia cat mai sunt in zilele noastre- sa ii indrum, sa ii consiliez, mai mult decat imi cere si impune mie programa, si, evident, mai mult decat sunt platita.
Iar pentru unele aprecieri rusinoase pe care unii -cu nici jamatatea varstei mele- le fac, nu ma supar, nu cer nici spor de rusine ca si gunoierii, spun doar ca din cauza unor astfel de "emanatii" au plecat Diana-Maria,si alti multi oameni sensibili
si de valoare de pe han. Reconsiderati-va pe viitor fata de altii - nu fata de mine - modul de adresare. Cu atat mai mult cu cat voi cu totii stiti cine sunt, ceea ce nu mi-e rusine sa spun ca fac pentru unii chiar ca voi...pe cata vreme eu nu stiu cu cine am onoarea, ce functii aveti. M-as bucura ca un domn ministeriabil sa fie printre voi...nu de alta da mai am nevoie de niste aprobari...




Acest topic a fost editat de contraste: 23 May 2005, 02:10 PM

Va salut din nou Nu stiu de ce am impresia ca o parte dintre noi, cam incurca Ideal cu Real!

Dascalita vorbeste de Ideal, iar Contraste de Real.....iar probabil ca in Ro. o sa mai treaca mult timp pana cand Idealul v-a fi Real....ma tem ca in actualul ritm nici nepotii nostrii nu au sa prinda un invatamant mai bun.

In alta ordine de idei.....nu cred ca aici e un loc potrivit de cearta.....suntem profi' si cel putin aici sa dam exemplu!!

Regards....

Sorin.

Imi cer scuze ca am inteles gresit chestia cu elevul la catedra, dar crede-ma ca asa cum ai expus-o, asta s-a inteles. Ceea ce faci tu, este extraordinar, dar cred ca nu prea are legatura cu discutia din acest topic, unde vorbeam despre relatia profesor-elev....cel putin din cate am inteles eu.

Draga Contraste, personal nu cred ca varsta este un criteriu al valorii, iar referitor la modul de adresare, chiar nu te inteleg. Au trecut vremurile cand se ridicau sefilor statui...

Da, intr-adevar dascalita vorbea despre ceva rar intalnit in scolile noastre, si tocmai a pus intrebarea "Ce putem face pentru a transforma Idealul in Real", asa ca nu vad de ce nu am incerca sa atingem acest Ideal. Sau e mai bine sa ignoram situatia, spunand "Oricum nu se poate face nimic"?

de ce "fonctia" e relevanta pentru discutie? mai ales ca nu s-ar stii oricum circumstantele cum s-a ajuns la ea.

nu va enervati ca "anger leads to hate and hate leads to the Dark Side" (Yoda).

io sper ca prin dezacordul cu idea cuiva, nu se pun la indoiala meritele personale sau competenta profesionala a cuiva de pe-aci; nu de alta, dar nu cred ca ne cunoastem suficient de bine sa putem avea o parare autoritativa despre asta, sau?

Regret ca am starnit asa furtuna aici...Contraste,nu ti-am negat munca!Am comentat doar cele spuse de tine din punctul meu de vedere.Proiectul tau educational e o dovada ca incerci sa faci ceva,ceea ce ai dezvoltat mai inainte e chiar interesant.Eu FAC cate ceva pe alte"fronturi".Sa va expun un caz recent:
O eleva a fost parasita de mama sa care si-a gasit fericirea in bratele altui barbat,care,culmea avea fiul tot in clasa mea.Lucrul acesta s-a petrecut cand copiii erau in clasa I.Vecini de bloc fiind,martori la toata mascarada care s-a petrecut acolo,copiii au inceput sa se urasca,sa se certe,sa-si aduca jigniri ...Asa am aflat eu ce s-a intamplat.Bineinteles ca n-am putut face mare lucru pentru cele doua familii dezmembrate!Fetita a ramas la tata si un timp am crezut ca se vor descurca intr-un fel.Cu baiatul nu erau probleme prea mari,mama lui a scapat de un sot infidel si violent,dupa plecarea lui le-a fost chiar mai bine.Fetita in schimb...avea probleme mari.Tatal uita sa mai vina seara acasa,inecandu-si amarul in alcool,era trista,flamanda ,de multe ori manca doar cornul si laptele de la scoala.Desi era buna la invatatura a inceput sa lipseasca de la scoala.M-am dus la ea sa vad ce s-a intamplat si am gasit-o spaland hainele tatalui!Plangand mi-a povestit ca doarme singura,ca nu mai are nimic de mancare...va imaginati voi ce era acolo.Cu ajutorul catorva mame i-am asigurat zilnic hrana,am incercat sa-i aducem alinare prin ajutoare materiale,am discutat cu tatal sau care promitea ca nu se va mai intampla...dar alcoolicii,chiar daca au un suflet bun nu sunt suficient de puternici ca sa depaseasca astfel de situatii.Cand tatalui i se parea prea grea crucea pe care o avea de dus,recidiva...Am discutat cu fetita,devenise matura peste noapte,stia cheltiuelile casei si era disperata ca tata a baut banii,i-am expus solutiile salvatoare pe care le vedeam eu si ea a hotarat!Am solicitat ancheta sociala de la Protectia Copilului si fata a fost data in plasament la o mama sociala.Acum e in clasa aIIIa,nu mai este eleva mea dar ma suna des,o intalnesc in oras...E iarasi un copil fara grija zilei de maine,s-a hotarat sa se faca asistenta sociala ca sa ajute copiii parasiti de parinti...E doar unul din cazurile in care m-am implicat.Puteam sa stau nepasatoare?

Nu va mai spun cate griji mi-am facut...Daca am procedat rau,daca fetita ma va blestema ca am despartit-o de tatal sau,daca....pana la urma a fost bine asa.Pana la urma si tatal fetei a fost multumit de situatie...s-a recasatorit(cu un copil poate nu-si gasea alta nevasta,mai stii?).
O fi idealism ceea ce gandesc eu?Astea sunt lucrurile concrete de care ma lovesc,situatii reale pe care incerc (nu intotdeauna reusesc!)sa le indrept.
Un elev batut crunt de tatal sau pentru ca nu reusea sa fie cel mai bun,mi-a aratat intr-o zi semnele pe care le avea pe corp... M-a implorat sa nu-i pun calificativul care i se cuvenea ca va fi iar batut!Am fost devastata...Cu teama in suflet am fost la el acasa,dupa ce vorbisem cu mama si dupa ce tatal a refuzat sa vina la scoala.Barbat tanar,mi-a replicat ca si el a fost batut la fel de tatal sau si acum a ajuns OM!L-am intrebat daca e cel mai bun in domeniul in care lucreaza,daca e fericit in viata de zi cu zi,daca i-ar place sa fie din nou copil. Dupa ce a recunoscut ca n-a reusit sa ajunga ceea ce si-a dorit,mi-a spus ca avut o copilarie grea,un tata sever..ca n-a fost un elev prea bun pentru ca n-a avut conditii sa invete...Dupa lungi discutii a inteles ca spaima pe care i-o producea fiului sau nu era benefica,din cauza lui copilul avea probleme la invatatura.A fost nevoie de multa diplomatie,de specularea fiecarei mici reusite...Luni intregi am consiliat aceasta familie.
Asta inteleg eu prin implicare...Discutam la inceput despre agresivitate...Copiii agresivi au fost ei agresati mai intai...asta au invatat,asta fac!Noi ar trebui sa sa-i ajutam sa inteleaga ca in acest fel isi fac rau singuri.Stiu ca nu-i usor dar nu trebuie sa dezarmam.Asta cred cu tarie...Contraste,nu mai fi suparata!Imagineaza-ti ca tu esti elev in ziua de azi,pune-te in situatia celor celor "rai".De ce sunt asa,cine i-a nedreptatit,cine i-a inteles?De multe ori gasesc intelegere si rabdare la persoane care le seamana,revolta se amplifica,noi ne enervam ...si tot asa!

Felicitari dascalita

Cat despre partea cu "controlul" elevilor si aducerea lor pe caile bune ... hmm .. in ziua de astazi, in unele cazuri mie imi pare a fi imposibil ... Cauzele? Pai sa vedem:
- hainele, modul de a se imbraca ... in nici un caz. Poate doar prin prisma profesorilor care nu pot si/sau nu vor sa treaca cu vederea acest amanunt si sa priveasca omuletul "gol" care se ascunde sub garderoba dictata de teribilismul varstei. Amanunt care dupa parerea mea nu influenteaza crucial atitudinea micului om la inceput de drum in viata...
- atitudinea delasatoare a profesorilor care s-au lasat si ei antrenati in acest joc pe care il joaca cu ardoare majoritatea romanilor... jocul "goana dupa bani". Si astfel, ei profesorii, prinsi de febra acestui joc blestemat, au uitat (majoritatea) tot ceea ce pretuiau candva ... setea de cunoastere si evolutie, sete ce trebuie insuflata tinerilor romani de astazi...
- propria lor atitudine ... Da, aici este o problema. Dar aceasta problema nu isi are izvorul in neant. Si aici se pot gasi cauze reale:
1. lipsa comunicarii si/sau bunastarii familiale
2. anturajul
3. influenta negativa si lipsa de interes a sistemului (ma refer aici la conducerea statului si a celor cu mari puteri de decizie)
4. revolta inconstienta, pe care o dezvolta si o intretin tinerii, asupra a tot ceea ce ii inconjoara (familie, societate, scoala)
Acestea din urma au si ele la randul lor alte cauze ... lipsa banilor si a minimului necesar care sa poata sa ofere un trai decent majoritatii familiilor, pierderea valorilor sociale si morale, tocmai de catre acei care ar trebui sa-i invete pe ei (scolarii, elevii) care sunt acelea ... si tot asa. Cred ca problema aceasta se poate dezvolta aici pe mai multe pagini, dar solutiile cu siguranta nu vor veni de aici.
Pana una alta poate ne mai putem consola cu gandul ca unii dintre cei care par "pierduti" acum, se vor "regasi" cumva prin propria vointa, cand inca nu va fi prea tarziu si isi vor stabili un sistem valori demn de afisat in societate.
Eu sunt tanar. Sunt o fire foarte optimista si cu toate acestea nu vad o rezolvare imediata (sau macar apropiata) a acestei situatii. Mai concret si mai mult decat a facut dascalita nu cred ca putem face... Dar acestea pot fi considerate doar cazuri particulare...
E trist, dar...

Desi in principiu era interzis, pe vremea lui Ceausescu, se mai intimpla ca un profesor sa il bata pe un elev sau sa il traga de urechi. Delatfel, si aici exista elevi badarani si violenti. Daca v-am dat impresia ca nu ar exista, e pentru ca deja, la colegiu si la facultate, unde am fost eu, elevii sint mai in virsta si studiile nu mai sint obligatorii, astfel incit unii dintre elevii cei mai indisciplinati probabil ca deja nu mai erau acolo. Ceea ce ma mira insa e ca in Romania, profesorii inca mai pot sa isi permita sa il loveasca pe un elev fara sa pateasca nimic. Pai daca s-ar intimpla asa ceva aici, l-ar zbura din scoala si din invatamint imediat pe profesor si l-ar mai si baga in puscarie! Profesorul nu e vinzator, dar la fel ca un vinzator sau ca orice angajat care lucreaza cu publicul, are obligatia profesionala de a isi pastra calmul si de a nu ataca pe nimeni nici macar verbal (decit vorbind politicos si calm), cu atit mai putin fizic! Deci, din cite inteleg, scoala nu a devenit mai ca lumea. A pierdut unele avantaje, ca de exemplu disciplina, respectul fata de profesor, tinuta vestimentara decenta si interzicerea sexului, si a pastrat dezavantajele, ca de exemplu faptul ca bataia e tolerata intr-o anumita masura. Pai ce fel de scoala e asta, fratilor?

Eu fac parte din sistemul educational romanesc.Nu,nici in Romania nu este admisa bataia in scoala si nu cred ca mai sunt astfel de cazuri...Au mai ramas insa profesori care agreseaza verbal,jignesc elevii...Va mai curge apa pe Dunare(dar nu multa!)pana cand vor reusi sa scape de aceste defecte!

Buna tuturor,

Cred, ca multi altii, in rolul foarte important al invatatorului si al profesorului.
Imi amintesc cu drag de invatatoarea mea, o doamna careia ii voi purta un adanc respect toata viata.
Blajina, intelegatoare, zambitoare si frumusetea ei reiesea din toate aceste calitati. Era ca o bunica grijulie. Am invatat de la ea un lucru esential in viata: sa zambesc. Pur si simplu acum zambetul e impregnat pe chipul meu. Mi-a dat aripi sa pot fi idealista, sa visez. Nu exagerez nimic. Era ca un inger. Asa mi-o imaginez pe dascalita.
Mai tarziu, am avut mai multi profesori. Unii mai placuti, altii mai putini placuti. Dar unul m-a ajutat sa fiu aici unde sunt din punc de vedere profesional. Asa mi-o imaginez pe contraste. M-am gandit mult. Dar nu pot sa nu fac comparatie intre voi doua si aceste doua profesoare.
Acum plec, am de lucru, insa vreau sa stiti ca e prima zi cand intr-adevar m-am simtit bine la han.

Linica,
atata timp cat mai exista oameni ca tine care pastreaza amintiri frumoase din anii de scoala ,inseamna ca oamenii scolii n-au muncit in zadar.Bineinteles ca mi-as dori sa seman cu buna ta invatatoare...fac tot ce pot sa scot incrancenarea si agresivitatea din comportamentul copiilor mei.Ei sunt insa copiii acestor vremuri si sunt marcati de tot ce-i inconjoara...invata de la varste mici ca"o lupta este viata"!Numai rabdarea noastra ii poate imblazi...

Aminteam de invatatoarea si de profesoara mea, pentru ca dificultatile in comunicare, intampinate in relatia profesor-elev, sunt nu doar o consecinta a educatiei pe care si-a insusit-o pana in acel moment copilul, ci si a felului in care profesorii stiu sa descopere, in personalitatea fiecarui elev, cheia spre urechea si inima lui.
Varsta elevului cantareste greu in aceasta relatie. Uneori duritatea unui profesor trezeste elevul din somnul prescolar, pentru a-l proiecta in realitatea invatarii - un proces de altfel serios si deloc usor. Nu duritatea fizica .
Cu siguranta, formarea este cea pe care trebuie sa se puna accentul. Insa informarea elevului trebuie sa fie luata in serios -ea face parte din formarea acestuia. Nu rare sunt cazurile in care profesorul indeparteaza elevul prin dezinteresul pe care il manifesta asupra predarii propriei materii.
Dascalita, cu siguranta fiecare dintre noi avem amintiri frumoase legate de anii in care ne-am tocit coatele pe bancile scolii. Si cu siguranta pe toti ne-a marcat, intr-un fel sau altul, acest timp dedicat acumularii de cunostinte, experiente, trasaturi.
Dar nu cred ca e suficienta atitudinea aceasta de resemnare as putea-o numi. Gata cu ea! Totul depinde de societate, intr-adevar. Insa scola are de spus un cuvant important. Poate cel mai important dupa educatia din familie - si de ce sa nu recunoastem, copiii nostri isi petrec mai mult timp la scoala decat acasa, cu parintii.
Da, colegii si prietenii... insa si ei trec prin scoala.
Din pacate, sunt multi studenti - intra si ei la categoria elevi!? - care opteaza pentru meseria de profesor fara sa si-o fi dorit. Unii incep sa iubesc ceea ce fac, altii ignora responsabilitatile unui profesor.
Eu cred ca aici trebuie lucrat in primul rand, pentru a schimba ceva in viitorul apropiat.

La urma urmei, pe ce se sustine autoritatea unui profesor in fata elevilor, adica puterea lui simbolica? Lasind la o parte profesorii charismatici (rari de tot), ca regula cinica, dar generala, e vorba de puterea de a face bine sau rau. Pe partea cu binele, poate ar fi vremea sa recunoastem ca la ora actuala truda profesorului e inutila si ineficienta pentru marea majoritate a elevilor. La importanta tot mai scazuta pe care o are educatia, nu cred ca multi adolescenti au senzatia ca lectura Baltagului lui Sadoveanu sau calculii logaritmici le pot face bine in viata. O medie de trecere da, dar alea se cam obtin oricum. In ceea ce priveste puterea de a-i pedepsi (sau corija), ea e redusa aproape de zero. De aici apare si degradarea disciplinei din scoli. Adolescentii in special, rebeli prin definitie, nu se supun celor pe care-i simt
mai slabi.
Pus in fata unui elev recalcitrant (caz destul de des intilnit), profesorul isi vede autoritatea periclitata inaintea intregii clase. Si-atunci ce face? Mai intii ii scade nota la Purtare. Jale mare, nu?! Sint curios daca poate sa-mi spuna cineva cui ii mai pasa de nota la Purtare (sau Conduita)? Ce influenta are ea asupra carierei unui tinar? I se cere la angajarea intr-o companie multinationala? N-as zice. Prezinta foaia matricola cind candideaza la o functie de parlamentar? Nu cred, altfel am avea azi un Parlament pustiu. Se duce cu media la Purtare la Politie, atunci cind da examen pentru sofer? Nt. Nota aia a ramas o forma fara fond idioata, care abia mai sperie elevii din
ciclul primar cind se duc cu carnetul de note la parinti. Mai exista, desigur, si
amenintarea cu exmatricularea, dar, din experienta mea, am vazut ca si asemenea masura afecteaza doar chiulangii sau scandalagii
„inocenti“ si „onesti“, adica pe cei putini care o iau razna pe propriul risc. In
general, un profesor decis sa faca ordine in rindul elevilor descopera repede ca fiecare elev cu probleme are cite o pila – in cel mai rau caz un profesor mai vechi din scoala, dar de obicei cite un inspector, un consilier de primarie sau (Dumnezeu stie cum!) cite un senator sau deputat. Unul dintre elevii
cvasianalfabeti pe care i-am vazut luind bacalaureatul fusese transferat de trei ori intr-un an dintr-un liceu in altul (lucru interzis de lege), de fiecare data ca sa scape de exmatriculare (pentru absente, pentru bataie, pentru scandal). De fiecare data a intervenit cineva, care era doar interpusul altcuiva „de sus, sus de tot“. N-am aflat nici azi cine. Dupa mintea mea, putea fi si presedintele statului... Totuna. Apoi, la liceele mai slabe exista si tendinta de a fi cit mai ingaduitor – atit la note, cit si la disciplina – pentru a atrage elevi. Altfel – i se explica profesorului intransigent din nepricepere – scade numarul de elevi, se reduce numarul posturilor si, vorba directiunii,
„dumneata, ca nou-venit, esti primul care ramii fara slujba!“.

Textul ii apartine lui Radu Pavel Gheo....

Scoala e pierdere de timp. Recomand Domnul Vucea al lui Delavrancea. Carticica se termina cam asa : Singura pretentie pe care o am de la copiii mei e sa stie sa scrie si sa citeasca, in rest e pierdere de vreme. TRUE !
Lucrurile care mi-au placut le-am invatat singur, contributia dascalilor a fost neglijabila.

Fitzcaraldo

Se putea sa nu fi dat cu batu-n balta ?!

Asa ai impresia..
Ca sa poti sa inveti singur ceva (pe linga placere si inclinatia de a invata ), trebuie sa ai si un "background" care sa-ti permita aceasta.
Scoala ofera tocmai aceasta fundatie...mai departe intervine libera alegere a elevului...parerea mea..

Dragii mei, fiecare are dreptate in felul lui...
Eu multumesc si acum, dupa trecerea a multor ani, primilor mei dascali, invatatoare, profesori, pentru ce au sadit in mine.
Si eu ca fiecare elev suntem pamantul.
In pamantul nostru al invataceilor cresc semintele invatarii.
Intai le arunca acolo cei pomeniti mai sus, apoi le punem noi, sau, incoltesc spontan, din vant - adica din cerintele vietii de zi cu zi.
Nimeni nu se naste invatat. Doar cu anumite aptitudini. Depinde cine ti le dezvolta, si apoi cum ti le dezvolti singur.
Pofta de a invata este ca pofta de ceva bun pentru unii.

Acest topic a fost editat de contraste: 18 Nov 2005, 08:14 PM

Dap, am memorat ca un papagal tot felul de ineptii, de genul Unde se fabrica uleiul tehnic + alte cacaturi. Si ca veni vorba de profesori, pastrez vie amintirea unei mari doamne care mi-a fost dascal in liceu, dar pe langa asta mi-a fost cel mai bun prieten. Cam putin in 16 ani de scoala, nu ?

Da,e cam putin si totusi...sunt convinsa ca multe alte lucruri bune (si rele!)le-ai invatat in scoala!Acolo ai avut primii prieteni,ai invatat sa citesti,sa asculti,sa intelegi anumite informatii(chiar daca nu pe toate!)...multe lucruri invatam in scoala si nu ne dam seama decat daca facem comparatie cu o persoana care n-a avut "norocul"sa se plictiseasca in scoala,aceasta fiindu-i inaccesibila din varii motive...

Fitzcarraldo

Te cred pe cuvint , dealtfel se cunoaste si dupa felul in care scrii.
In mod sigur altii au avut mai multa sansa decit ai avut tu.

exergy33

Acest topic a fost editat de exergy33: 18 Nov 2005, 09:43 PM

Primii prieteni au fost vecinii de bloc, cu care am ramas la fel de bun prieten pana in ziua de azi. Aveam vreo 4 ani. De citit stiam dinainte sa merg la scoala, mai greu cu matematica ....

Tot ceea ce-mi place mie sa fac nu are nici cea mai vaga legatura cu ceea ce am facut in scoala, si ma refer la chestiile serioase. Daca vrei sa te conving o sa revin cu exemple, acu' n-am chef.

[QUOTE]Tot ceea ce-mi place mie sa fac nu are nici cea mai vaga legatura cu ceea ce am facut in scoala,

Eu totusi nu sunt de acord cu tine chiar daca o sa te superi.Bazele educatiei tale sunt tot din timpul scolii. Ca ai vrut sa
descoperi ,lucruri noi, asta e meritul tau , dar cum oare ai fi descoperit acele lucruri daca nu invatai sa citesti in clasa I ?Deci , draga Fitzcarraldo,tot scoala te-a format!