Propun aceata tema spre dezbatere deoarece de multe ori se spune ca degeaba ai zeci de ani de scoala daca nu cunosti de "aproape" viata asa cum este ea. Se mai spune ca te poti descurca in viata si fara o facultate doua. Unii sustin cu tarie chiar ca este inutila preocuparea unora fata de chestiuni pur teoretice(in matematica,literatura,filosofie etc).
Ce credeti despre toate aceste reactii fata de pregatirea pe care scoala o ofera celor mai multi dintre noi?

- Intr-o lume perfecta fara indoiala ca pregatirea din scoala ar fi super-suficienta pentru ca omul sa se descurce in viata. Din pacate pe linga stiinta in viata mai este nevoie si de o doza buna de smechereala. Si mai din pacate, vazind acest lucru, chiar scoala il invata pe tinar sa triseze (vezi copiutzele, chiulul, etc.).
- Chestiunile "pur teoretice" nu-s chiar pur teoretice. Eu aplic uneori in practica o serie de cunoistinte matematice din liceu - si lumea se mira: "baaa, cum de mai tii minte asa ceva?". In schimb facultatea ... e ca si cum n-as fi facut-o.

Este un subiect asemanator pe un alt forum - "Ce este mai bine - sa inveti la scoala sau sa ai scoala vietii". Parerea mi-am exprimat-o cu siguranta mult mai bine acolo.
Deci, eu consider ca, cel putin in zilele noastre, scoala nu este suficienta pentru a te pregati pentru viata. Sunt multi factori care nu depind de scoala, pe care nu ii inveti la scoala si care ti se pot intampla oricand in viata de zi cu zi.
Si daca tot am amintit de acel subiect, haideti sa va dau un exemplu pe care l-am citit acolo si mi se pare extrem de graitor:
- Era un grup de persoane, elevi, care studiau avalansele, efectul lor, cum sa faca sa se pazeasca de ele, sau sa scape cu viata daca e sa li se intample asa ceva. Priveau filme, citeau carti, ce mai! Tot tacamul...
Si un alt grup de tineri era in vacanta, la munte. Inevitabilul se petrece si ii surprinde o avalansa. Ei nu invatasera nimic, nu studiasera avalansele, dar reusesc sa scape cu viata din aceasta experienta. Si acum se pune intrebarea - cine stie mai multe - studiosii sau "patitii" ?

Da, zic ca da, scoala este o pregatire pentru viata. Pe langa cunostintele teoretice, pe care le inveti la unele materii si care ulterior chiar iti pot fi de folos, mai inveti si altceva. Inveti sa-ti faci prieteni, inveti sa fii ipocrit, inveti sa minti, sa furi, inveti ce e ambitia, ce inseamna a fi primul sau ultimul, inveti rusinea, lasitatea, inveti...sa traiesti. La urma urmei, din tot poti sa inveti ceva, totul e sa poti sa vezi si sa intelegi...

Scoala poate fi pregatire pentru viata mai ales daca in programa de studiu apar notiuni care fara o practica oarecare,fara experienta sunt inutile. Spre exemplu,elevii de liceu de cls XI au ca disciplina optionala cateva ore de evitare a caderii in capcana manipularilor media(nu stiu exact cum se numeste aceasta disciplina). Fara indoiala ca aceasta ofera un prilej unic de a invata cele mai elementare reguli de citire si receptare a informatiilor lansate in audio-vizual sau in presa.
Pregatirea teoretica cel putin in invatamantul contemporan noua este insotita intotdeauna de o pregatire practica. Este evident ca se urmareste o pregatire pentru viata,altfel ce semnificatii ar mai avea scoala,studiul! Cred ca omul nu se poate forma in toata "plenitudinea" sa fara fieracordat la un tip de disciplina intelctuala si morala pe care in mod inevitabil o ofera scoala.

QUOTE (black ice @ May 3 2003, 12:53 AM)

[...] Inveti sa-ti faci prieteni, inveti sa fii ipocrit, inveti sa minti, sa furi, inveti ce e ambitia, ce inseamna a fi primul sau ultimul, inveti rusinea, lasitatea, inveti...sa traiesti. La urma urmei, din tot poti sa inveti ceva, totul e sa poti sa vezi si sa intelegi...

Tot ce ai enumerat tu aici poti invata mult mai bine in afara scolii. De ce? Pentru ca in viata de zi cu zi nu exista reguli atat de stricte, si nu exista la fiecare colt de strada un profesor sau un director gata sa te traga de maneca/ureche atunci cand gresesti. In scoala ti se spune ce e bine si ce e rau. E la latitudinea ta daca vrei sau nu sa crezi ce ti se zice. Pe cand in afara scolii inveti pe propria piele - fie din experienta proprie, fie din ce traiesc altii - cum este lumea de fapt, care este diferenta dintre practic si teoretic.
Cred ca cel mai bine ar fi sa incercam cat-de-cat sa fim putin realisti. Nu diminuez acum importanta scolii insa, haideti sa fim sinceri, nu optimisti! Hai sa fim realisti! Nu te-nvata scoala ce te-nvata viata.
Pentru ca e o vorba mostenita din strabuni - "omul cat traieste, invata". Si aici sigur nu se face referire la scoala... pentru ca un om care inca este la liceu pe la 60 de ani nu cred ca poate fi un exemplu prea bun

QUOTE

Pentru ca in viata de zi cu zi nu exista reguli atat de stricte, si nu exista la fiecare colt de strada un profesor sau un director gata sa te traga de maneca/ureche atunci cand gresesti. In scoala ti se spune ce e bine si ce e rau. E la latitudinea ta daca vrei sau nu sa crezi ce ti se zice. Pe cand in afara scolii inveti pe propria piele - fie din experienta proprie, fie din ce traiesc altii - cum este lumea de fapt, care este diferenta dintre practic si teoretic.

Dupa parerea mea acestea sunt argumente in favoarea scolii si nu in defavoarea ei. Eu zic ca e bine ca un pustan de 7-12 ani sa fie invatat ca in viata exista unele reguli care trebuie respectate, ca exista cineva care sa-i arate cum sa faca diferenta dintre bine si rau, sa-i spuna ca daca dai in cap la cineva pentru ca n-a vorbit frumos cu tine e rau si ca altfel trebuie reactionat.
In scoala tot pe pielea ta inveti. Daca faci o prostie esti pedepsit, nu? La fel e si in viata. Practic.

Si la urma urmei sa nu-mi spui ca scoala te opreste de la a invata de la viata. Scoala "este" 6-7 ore pe zi, restul e viata, daca vrei sa o luam asa
Iar scoala face parte din viata. Este necesara. Fara sa fi trecut printr-o scoala crezi ca te-ai fi descurcat in viata? Eu nu prea cred.

In rest, de acord cu Petru, invatamantul nostru incepe sa miste incet, incet.

Black ice, nu am zis sau cel putin nu intentionam sa zic prin posturile mele ca scoala NU este importanta... Normal ca sunt si eu constient de importanta ei si nu am de gand sa ii diminuez aceasta importanta.
Intrebarea acestui subiect, de la care ne-am indepartat putin, era :"Este scoala o pregatire pentru viata", intrebare pe care am inteles-o in felul urmator: Ce te invata mai mult - scoala sau viata? Asa ca am raspuns ce ai vazut si tu ca am raspuns!

Scoala iti ofera posibilitatea de a te " antrena" pentru viata, asa cum te descurci in scoala te vei descurca si in viata. Sunt persoane care obtin note mari fara sa depuna efort si de asemenea exista persoane care desi invata mult nu obtin rezultate la fel de bune. In scola se formeaza oamenii... Iti poti da seama de o succesul unei persoane din anii liceului, din felul in care aceasta reuseste sa se remarce.

Ar mai fi de precizat si cunostintele acumulate in anii de scoala, care nu sunt de neglijat...ideea este sa stii sa le folosesti in folosul tau, sa aplici ceea ce ai invatat, sa nu ramana doar la stadiul de teoretic. Multi inavata la scoala doar pentru a obtne note mari, nefiind interesati de materia respectiva, de obicei acele cunostinte se vor pierde...

QUOTE (Daphne @ May 4 2003, 09:29 PM)

Scoala iti ofera posibilitatea de a te " antrena" pentru viata, asa cum te descurci in scoala te vei descurca si in viata. Sunt persoane care obtin note mari fara sa depuna efort si de asemenea exista persoane care desi invata mult nu obtin rezultate la fel de bune. In scola se formeaza oamenii... Iti poti da seama de o succesul unei persoane din anii liceului, din felul in care aceasta reuseste sa se remarce. Ar mai fi de precizat si cunostintele acumulate in anii de scoala, care nu sunt de neglijat...ideea este sa stii sa le folosesti in folosul tau, sa aplici ceea ce ai invatat, sa nu ramana doar la stadiul de  teoretic. Multi inavata la scoala doar pentru a obtne note mari, nefiind interesati de materia respectiva, de obicei acele cunostinte se vor pierde...

DAPHNE,

Intr-adevar pentru unii scoala este un important imbold spre viata,dar cred ca nu e corect sa generalizam. De ce spun asta? Dintr-un motiv extrem de simplu: multi dintre cei pe care-i cunosc n-au avut performante in scoala, dar au reusit sa se aseze la casa lor si sa castinge lunar o suma bunicica. Dar inteleg foarte bine ca exista in acelasi timp foarte multi care s-au format in scoala si tot prin intermediul scolii au reusit sa "promoveze" in viata. Totodata sunt unii care desi au avut performante extraordinare in scoala n-au reusit sa-si gaseasca o slujba bine platita etc.

Deci, practic, depinde si de persoana, depinde si de noroc, de intuitie... nu numai de scoala si de rezultate... Foarte bine a subliniat acest lucru Petru!

Este sau nu este scoala o pregatire pentru viata mai este de discutat...
Dar care credeti ca este semnificatia acestei probleme daca o raportam la invatamantul din Romania? Este scoala romaneasca din aceste momente eficienta? Formeaza profesionisti sau nu?

Depinde. Dupa mine scoala este eficienta chiar si la noi. Depinsa insa mult si de om. Daca el nu vrea, nici scoala nu poate.

In ceea ce priveste acest subiect nu cunosc multe, asa ca ma rezum la atat. Vroiam sa incep sa speculez putin insa nu vreau sa vorbesc prostii.

Intr-adevar scoala in Romania este eficienta,nu ca n-ar mai fi nimic de criticat...
Se poate proba cu acele medalii de aur,argint de la olimpiadele internationale.

Da, dar o medalie de aur sau de argint nu inseamna ca esti pregatit pentru viata (se pare ca eu sunt ala, negativistul ) Nu uitati ce au patit astfel de elevi premianti la olimpiade internationale cand au dat niste testari la alte materii decat cele la care au fost premiati. Au luat note f mici, de 3, 4 si chestii de acest gen... Ceea ce dovedeste ca ei excelau si erau pregatiti doar intr-un singur domeniu.
Iar pentru a putea zice ca esti pregatit pentru viata (care este un proces foarte complex) trebuie sa sti, intr-adevar, unele lucruri foarte bine, dar in rest cate ceva din toate... Ceea ce se pare ca ei nu au reusit... Asa ca nu... nici cu acest exemplu nu sunt de acord in ceea ce priveste pregatirea pentru viata

GENICON,

Era vorba despre performanta scolara si nu de pregatirea pentru viata.
Chiar aseara am urmarit o emisiune pe RealitateaTV in care invitati erau cativa tineri olimpici internationali la matematica. Au fost intrebati de moderator daca cum se descurca la celelalte materii. Toti avea numai note de 9 si 10. Dar este posibil ca unora sa le lipseasca timpul necesar pregatirii la toate materiile.
De fapt cred ca stii ca in ziua de azi sunt extrem de cautati cei care exceleaza in anumite domenii,specializarea fiind unul din cele mai des invocate motive.

Da, da, da, d-le Petru, nu am nimic impotriva spuselor d-tale. Este intr-un fel normal... REZULTATE SCOLARE!!!!!
Insa, privind titlul acestui subiect, vad scris, negru pe gri :"Este scoala o pregatire pentru viata?" Asa ca eu dau raspunsurile...

OK,

Dar mi s-a parut ca ai dat un raspuns la unul din mesajele scrise de mine mai sus.

Salut Genicon !

Eu am avut nota 4 pe toata linia...atunci sant pregatit sau nu?????

QUOTE (SORIN @ May 11 2003, 05:50 PM)

Salut Genicon ! Eu am avut nota 4 pe toata linia...atunci sant pregatit sau nu?????

Sorin... in primul rand Salut!

In al doilea rand... cred ca ai realizat ca nu asta incercam eu sa zic... Iar daca intr-adevar asta reiese din ce am postat eu pana acum aici, inseamna ca se vede ca eu inca nu am terminat scoala si mai am de lucrat la exprimare

Si oricum... eu nu pot sa iti dau raspunsul... numai tu poti sti daca esti pregatit sau nu...

Doar o gluma Genicon...tocmai eu am nevoie de lectii de exprimare!!

Am devenit prea " seriosi " in ultimul timp

Cu repect
Sorin.

QUOTE (SORIN @ May 11 2003, 08:17 PM)

Am devenit prea " seriosi " in ultimul timp Cu repect Sorin.

Poate ca este de preferat seriozitatea in unele cazuri.
Dar si putina ironie din cand in cand nu strica!

QUOTE (SORIN @ May 11 2003, 09:17 PM)

Doar o gluma Genicon...tocmai eu am nevoie de lectii de exprimare!!

Hai sa nu ne certam acum care are o exprimare mai anapoda! Nu de alta, dar tu, care ai glumit in privinta notelor de 4 nu te poti pune cu mine care, desi nu am zis-o, le am... (asta ca tot corbeai de seriozitate )

Conteaza prea putin care au fost notele celor care-si exprima un punct de vedere aici. In nici un caz nu suntem exclusivisti.

Scoala ESTE o pregatire pentru viata. Iar asta este un truism. Cei 7 ani de-acasa tot o pregatire pt viata sunt. In unele cazuri, si armata. Viata de student, care cuprinde o gramada de alte kestii (sac!) in afara de invatat, la fel. Si la urma urmei, e kiar viata. Dupa ce trece tineretea, lupti ca sa supravietuiesti si te minti cu "varsta biologica". Si te hranesti cu amintiri. Din scoala, din armata, din fata blocului, din Grozavesti...

Si pentru ca am iesit prea mult din subiect si am inceput sa filosofandez, raspund inca o data: CATEGORIC, DA!!!

Am descoperit subiectul putin mai tarziu dar consider ca parerea merita spusa. Petru, de cele mai multe ori depinde de tara in care te-ai nascut. Pe aceasta tema a pietei fortei de munca world wide cred ca putem discuta mult si bine.

Cred ca intrebarea principala este: pentru ce facem scoala?

In cele mai multe tari dezvoltate minimele cunostinte necesare pentru a te descurca iti sunt furnizate in liceu (este si foarte adevarat ca pentru a te anga multi patroni nu iti cer foarte multe cunostinte). Pentru cei care viseaza sa acceada la niveluri "superioare" este necesara facultatea care, va asigur fratilor, ca in strainatate se face pe bune (desigur la aceste niveluri si salariul este altul, si viata mai linistita).

In alte tari, si fac referire in special la tarile arabe foarte bogate, aproape nu iti mai trebuie scoala pentru ca totul iti pica moca iar de muncit muncesc indienii, pakistanezii, chinezii si mai nou si romanii.

Ce parere aveti despre modelul suedez de educatie?

In buna parte sunt de acord cu tine. Ar trebui si la noi ca scoala sa fie ceva mai deschisa spre a inocula tinerilor ideea ca ceea ce fac acum se va repercuta asupra vietii de mai tarziu.
Inca nu stiu nimic concret despre scoala suedeza. Dar poate ca vii cu detalii...

Sa nu va plictisesc raspunsul va fi destul de scurt. Esenta sistemului de educatie suedez este ca la finalul fiecarei trepte de pregatire, incepand chiar cu gradinita, se fac anumite evaluari ale elevilor care sunt comunicate parintilor impreuna cu recomandarile pentru ceea ce ar trebui sa urmeze in mod logic (recomandarile se refera la nivelul scolii - si la banii pe care ii "bagi in copil" pentru acest nivel). In acest fel se asigura distribuirea actorilor in piata fortei de munca pe baza aptitudinilor fiecaruia. Desigur mai exista si cate unii care "sar gardul" si cunosc o dezvoltare intelectuala putin mai tarzie (daca este mai tarzie de finalul clasei a 8-a - am dat un echivalent- este deja cam nasol).
Folosind acest sistem nu se prea intampla sa vezi elevi nemultumiti si nici ratati - fiecare va avea cunostintele pe care le merita. Dar se mai intampla si un alt fenomen - destul de putini studenti (dar buni).
Sistemul functioneaza pentru ca fiecare parinte este educat in acelasi sistem si isi da seama ca "sangele apa nu se face". Mai bine sa stie copilul o meserie decat sa invetesti in el o gramada de bani si sa vanda banane la market.
Pentru ca stiu clar faptul ca unii, cu note mai slabe, se vor supara, le spun ca sistemul de evaluare este intr-o foarte mica masura bazat pe note (ce bine ca si eu am avut niste medii de toata jena). Pentru cunoscatori este diferenta dintre a invata 5000 de pagini (bibliografie doctorat in Romania) si a promova testul GRE cu un scor "rezonabil"(de la universitate la universitate).

Petru, ceea ce ti-am scris initial vine ca o consecinta a faptului ca am avut foarte multi colegi de facultate care nu intelegeau ce cauta pe acolo.

Mi se pare corect ce spune tirpitz. Mai bine un timplar de exceptie decit un doctor de tot rahatul. Asta e o idee buna si un parinte destept asa ar face. Sa duca coipilul are unde are aptitudini, nu sa il forteze sa invete toate prostiile iar copilul sa nu aibe nici un interes in domeniul ala.

Sunt perfect de acord ca aceasta modalitate de a face scoala ar putea fi foarte eficienta inca nu-mi dau seama daca s-ar potrivi si la noi. Cine stie poate cu putin efort din partea noastra a tuturor.

Da, cu putin ajutor din partea tuturor, insa intai trebuie o reforma in invatamant, adica ceva ce vine de "sus", iar noi, ceilalti, nu prea vad cum am putea face asta...Pana una alta, la noi in scoala, inca se invata lucruri care nu ii intereseaza pe toti copii si care, de multe ori, devin nefolositoare.

Eu cred ca "reforma in invatamant" se poate face si din partea celor de "sus". Dar sunt mai mult pe partea de "reforma" din partea noastra a tuturor. Cred ca trebuie sa schimbam un sistem de gandire si asta pana nu va fi prea tarziu.

Din partea celor de "sus" trebuie sa vina numai accesul oamenilor destepti la unele universitati. stiu o gramada de oameni "super tari" din punctul de vedere al pregatirii si carora nu li se permite accesul in sistemul de invatamant. Mie nu mai spun (ce modest sunt, dar am incercat sa schimb anumite mentalitati si mi-au tras-o baietii de nici nu mai calc prin ASE)). Fostul decan mi-a comunicat ca voi tine cursuri sau seminarii numai atunci cand el va fi cu flori pe piept

Eu unul daca as avea un copil si vad ca nu-l duce capul mai bine il fac, cum a spus Bdl, timplar. Va avea bani sa se intretina si ii va place. De ce naiba sa-l trimit la Harvard la "numai" 40000 USD/an si iasa un dobitoc.
In mod sigur "strainilor" le merge bine pentru ca au cu totul alt sistem de gandire. Din pacate eu sunt foarte pesimist ca Romania se va indrepta chiar si atunci cand o vom duce, dpdv economic mai bine. Cred ca as fi muncit si eu o vara sa-mi iau o masina cum fac studentii din Germania (insa la salariile din Romania nu iti cumperi nici bicicleta).

[off-topic] bdl imi cer scuze. Intr-o alta sectiune a forumului ti-am gresit numele si am scris "bld"

Si o soliocitare de sfat:

Incercand sa-mi gasesc un coordonator pentru lucrarea de doctorat am dat peste un tip super destept dar caruia ministerul educatiei nu-i permite sa coordoneze lucrari de doctorat(si asta de vreo 6 ani de amanari de dosare etc). am mai gasit unu in aceeasi situatie.

Credeti ca merita sa fac compromisul de a-mi gasi un coordonator slab (am unul care de vreo 3 ani trage de mine sa-i scriu niste carti) si sa lucrez cu cei doi tipi tari sau plec in SUA (oricum se pare ca masterul il voi face acolo)??

Se mai intampla sa existe si asemenea cazuri dar cred ca in general lucrurile stau destul de bine in acest domeniu,al celor care coordoneaza teze de doctorat.

Imi permit sa te contrazic. Oricum era o intrebare care ma viza direct si nu stiu cada era on-topic.