Atunci cum de a capatat discipolul semnul de creta ?

Fiind o creatie a mintii sale si nimic altceva, in momentul in care a facut semnul cu creta, bineinteles ca si-a atins propriul abdomen si l-a insemnat, cu toate ca ochii lui vedeau cum face semn cu creta paianjenului.
Tragedia s-ar fi intamplat daca ar fi incercat sa ucida paianjenul. Atunci cu siguranta si-ar fi infipt cutitul in abdomen, acolo unde ii aparea imaginea iluzorie a paianjenului.

Dvagpo-Larje discipolul lui Milarepa a spus:
"Meditatia fara o pregatire suficienta conduce la eroarea pierderii in tenebrele inconstientului."

Acest topic a fost editat de Maharajah: 26 May 2005, 09:52 AM

Se spune ca Yoka Daishi ( ~ 665-713 e.n.) - un mare maestru Zen - a ajuns
la templul unde se afla cel de-al cincilea patriarh Zen:
Eno (patriarhul Zen) : Calugarul trebuie sa intruchipeze intocmai cele 3000 de precepte, 8000 de actiuni si 3000 de comportamente. Ce anume faci tu din toate aceste lucruri ?
Yoka: Eu nu am timp de pierdut, problema vietii si a mortii e foarte importanta. Viata noastra este efemera si vesnic schimbatoare.
Eno: De ce nu realizezi principiul nenasterii pentru a rezolva problema impermanentei vietii?
Yoka: Cand realizezi ne-nasterea si intelegi aici si acum, fulgerator, nu mai exista nimic.
Eno: Asta e.
Yoka l-a salutat la plecare pe maestrul Eno. Acesta a spus:
Eno: Dar pleci tare iute.
Yoka: Cum as putea fi iute cand la origine nu exista miscare?
Eno: Ca totul este miscare sau nemiscare, acesta este o problema de constiinta.
Yoka: Multumesc, am inteles ce inseamna ne-nasterea.
Eno: Nu exista inteles nici in ne-nastere.
Yoka: Daca nu exista inteles, atunci nu exista nimeni care sa inteleaga.
Eno: Nici intelegerea nu are inteles.

@bishop
Sa stii ca eu nu am inteles

Chiar, astea ce-s, bancuri cu Zen-buddhisti? Sau e o pilda serioasa?

In locul dogmei evident rigide (din orice religie a lumii), a ritualului de dragul conventiei, este de preferat trairea sincera. Astfel, calea devine neteda.
Calea este aici si acum - spiritul vietii cotidiene este calea.
Satori din zen, adica strafulgerarea/trezirea la adevarul cosmic, revelatia daca vreti, nu are nimic spectaculos - calea reprezinta intreaga experimentare mundana si launtrica.
Cand realizezi ne-nasterea, aici si acum este totul - un continuum prezent se desfasoara.
Fiind un continuum, miscare/nemiscare sunt termeni care isi pierd intelesul, constiinta transcende spre alte forme de manifestare, insasi notiunea de inteles este depasita.
Aici incepe intrezarirea eternului.
E drept, sunt numai strafulgerari de clipe, iar cuvintele devin neputincioase.

Acest topic a fost editat de bishop: 5 Jul 2005, 10:10 PM

"A invata Calea, inseamna a invata Eul.
A invata Eul inseamna a uita Eul.
Cand uiti Eul, esti cunoscut de Lege".

(Dogen, sec. XIII)

Foarte bine zis, dacă e aşa cum înţeleg eu. Dacă e aşa cum înţeleg eu, în formularea lui Dogen ultimii 2 "Eul" ar fi trebuit scrişi "eul"...

Ai intuit corect Ultimii doi "Eu" echivaleaza cu ego-ul, sau falsul "eu".

Eu inteleg astfel: a urma o cale este tot un joc al eului. Dar este ultimul joc. Dupa el nu mai exista NIMIC....

La chilia unui ascet se perindau zilnic pelerini, cautatori de imbunatatire, de cuvinte de folos...Venea mereu si un nevoitor care statea mult si nu intreba nimic. Dupa trei ani, ascetul i-a facut aceasta observatie:
"Tu nu intrebi nimic?"
Nevoitorul i-a raspuns:
"Este de ajuns sa te vad, parinte".

Acel nevoitor era mai aproape de desavarsire decat multi care intrebau. Avea darul contemplarii, iar el contempla sfintenie.

Acest topic a fost editat de Thelma: 20 Jul 2005, 06:12 PM

cateva cuvinte despre YOGA Sutra a lui Patanjali:

"Sublimul" sistem psihiatrico-psihologic actual este interesat de a duce individul la "normalitate", indiferent ce poate insemna aceasta... Adus din starea de nefericire in cea de normalitate...
Patanjali arata insa numitorul comun: cauzele principale ale nefericirii/suferintei oamenilor.
Cauzele sunt doar cinci, si ele se numesc cele 5 tensiuni ale mintii:

0. "Tensiunile fundamentale ale mintii care duc la nefericire sunt: ignorarea adevarului, egoismul, atasamentul, aversiunea si frica de moarte."

1. "Ignorarea realitatii este tensiunea-sursa din care apar toate celelalte tensiuni."
Potrivit lui Patanjali, pana nu vom cunoaste esenta fiintei noastre, va exista intotdeauna tensiune si nefericire.

1'. "Ignoranta poate fi definita prin confuzia dintre efemer si etern, impur si pur, nefericire si fericire, non-Sine si Sine."
Rezultatul ignorantei este falsa identitate a constiintei cu ansamblul minte-corp.
Din ignoranta se naste egoismul - sentimentul EGOului.

2. "Egoismul poate fi definit ca identificare gresita a celui care vede-purusa- cu instrumentul reprezentat de minte-corp."
Identificarea aceasta duce la un puternic sentiment de individualism. Fiecare om incearca sa-si impuna vointa asupra altora in scopuri egoiste, cautand multumirea personala cu orice pret. Iar pretul reprezinta frustrarea si nefericirea, caci egoul nu poate fi niciodata pe deplin satisfacut.

3. "Atasamentul poate fi definit ca absorbire in placerile lumii."
Din ego purcede atasamentul ( lacomia, nesatul ) pentru placerile efemere si poleiala stralucitoare a lumii. Din pierderea placerilor sau nereusirea dobandirii lor, ia nastere aversiunea ( ura, invidia, furia ) ptr. acestea.

4. "Aversiunea poate fi definita ca repulsie fata de lucrurile lumii."
Aceste doua tensiuni ale mintii: atasamentul si aversiunea duc la un conflict continuu si la nefericire, caci rareori situatiile reale de viata concid cu nevoile sau asteptarile omului. Atasamentul si aversiunea - in alternanta - duc la cea mai pregnanta tensiune a fiecaruia: frica de moarte - frica ce apare datorita dorintei de a continua status-quo-ul placerii si al individualitatii.

5. "Frica de moarte este o forta inerenta si dominanta in toti oamenii, chiar si in cei foarte invatati."


YOGA SUTRA - Patanjali

Acest topic a fost editat de bishop: 4 Aug 2005, 08:52 AM

"Incurajarea" celorlalti!

Cateva broaste topaiau pe un camp. Deodata, doua dintre ele au cazut intr-o groapa. Suratele lor s-au strans imediat pe marginea gropii sa se uite.
Broastele cazute in groapa au inceput sa sara, incercand disperate sa iasa afara. Uitandu-se la ele, broastele care ramasesera la suprafata au inceput sa strige: "Nu va chinuiti degeaba, groapa e adanca si n-aveti cum iesi."
Dupa un timp, una dintre broastele cazute in groapa s-a resemnat si s-a oprit. Cealalta insa continua sa sara, desi se vedea ca n-are sanse sa iasa. Enervate ca nu sunt bagate in seama, broastele care ramasesera afara strigau aproape continuu "N-ai nici o sansa, n-ai nici o sansa!", facand un vacarm ingrozitor.
Deodata, tup! - cu o saritura, broasca a reusit sa iasa din groapa. Celelalte au amutit de uimire.
Broasca cea incapatanata le-a spus, cu lacrimi in ochi: "Va multumesc din suflet, nici nu stiti cat m-au ajutat incurajarile voastre energice!"
Una dintre celelalte broaste i-a raspuns: "Te rugam sa ne ierti, nu ne-am fi gandit ca ai sa poti sa iesi!"
Broasca cea incapatanata i-a raspuns: "Ce? Ce-ai spus? Sa ma ierti, dar stii, eu sunt surda!"

SUPERB!!

"Pentru a-L intelege pe Sri Ramana Maharshi sunt improprii dogmatismul, fanatismul, tirania convertirii si, in egala masura, eruditia. Ideala ramane doar receptivitatea constiintei!"
Bhagavan Sri Ramana Maharshi - Romanian Home Page

"In prezent, lumea nu este religioasa, deoarece religia este un fenomen impus de societate, de parinti, de preoti, de stat, de politicieni – toti incearca sa impuna asupra copiilor cat mai multe lucruri stupide. Religia are nevoie de maturitate, de intelegere.

Nimeni nu se naste hindus, musulman sau crestin. Fiecare copil este perfect pur si inocent si trebuie sa porneasca singur in cautare. Aceasta este si frumusetea vietii, pentru ca viata este o cautare continua. Si nu trebuie sa te opresti din cautare. Este posibil ca nici o religie existenta sa ii satisfaca inima – este foarte bine. Prin aceasta exista posibilitatea ca in inima lui sa ia nastere o noua religie. Astfel, lumea devine mai bogata: in gradina a mai aparut inca o floare, un parfum nou.

Buddha a adus lumii o noua religie; pana la el nu exista budismul. Daca Buddha ar fi urmat traditia parintilor sai, azi lumea ar fi fost mai saraca. Oamenilor le-ar fi lipsit aceasta noua cale care sa-i conduca spre Dumnezeu. Buddha a creat o noua viziune.

Buddha a pornit intr-o cautare individuala – toate persoanele religioase sunt exploratori, cautatori, rebeli. Ar fi fost mult mai simplu pentru el sa ramana in palatul in care s-a nascut si sa urmeze treaditia parintilor sai. Era foarte simplu sa imprumute adevarul unui intelept din trecut, insa un adevar imprumutat nu este un adevar, ci o minciuna.

Buddha a trecut prin foarte multe dificultati. El a riscat totul: palatul, bogatiile, regatul, viata. Insa prin acest risc asumat in mod deliberat si deplin constient, viata a revarsat asupra lui noi comori – o noua religie, o noua viziune s-a nascut in lume.

Mahomed nu si-a urmat nici el parintii. Isus ar fi putut sa urmeze iudaismul, insa atunci ar fi ramas complet necunoscut. Devino un Isus, devino un Buddha, un Mohamed! Nu te transforma intr-un crestin, intr-un budist, intr-un musulman – exploreaza! Nu-ti irosi viata imitand pe altii, deoarece atunci nu vei putea inflori. Iar religia are nevoie de sinceritate, de autenticitate si spontaneitate." (OSHO)