Discutia ar putea continua la infinit fara nici un rezultat.Nu cred ca putem schimba pozitia cuiva.Fiecare are dreptate in felul lui.Totusi vreau sa mai adug ceva care vad ca nu s-a amintit aici.
Pentru cei ce nu cred in Dumnezeu viata pe Pamint inseamna totul...vor sa obtina cit mai multe de la ea, sa traiasca cit mai bine, sa se realizeze in viata cum se spune.Ce e dupa viata aceasta pe Pamint nu stiu, asa ca vor sa o traiasca la maximum....fiecare cum stie si crede de cuvinta ca e mai bine pt. el sau pt. altii.
Pentru un crestin, sau cel putin pt. mine viata aceasta este ca o incercare...o pregatire pentru viata care va veni.Nu este un vis si este o certitudine.Asa ca bine a spus tatal copilului...Dumnezeu nu ne da mai mult decit putem duce...
Asa ca adevarata viata va veni numai dupa ce noi murim pe Pamint...si conteaza foarte mult felul in care noi traim aici pe Pamint(vezi fericirile).
Asa ca la intrebarea lui Bdl, ce fel de viata va avea copilul acesta?...raspunsul pt. un cedincios este foarte simplu..."Fericiti veti fi cand va vor ocari si va vor izgoni si, mintind, vor zice tot cuvantul rau impotriva voastra din pricina mea. Bucurati-va si va veseliti ca plata voastra multa este in ceruri"
Dar pentru unul care nu a cunoscut pe Dumnezeu este de neinteles ceea ce se intimpla in lumea asta.
CUm face un ateu sa cunoasca si el pe Dumnezeu?Toate la timpul lor, fiecare va avea posibilitatea asta...Dumnezeu nu se ascunde.

Ma bucura sondajul care arata aprox 50%-50%.Asta arata ca tot mai mult lume a cunoscut pe Dumnezeu.
Daca era 10 la 2(pt atei)...spuneau ca sintem nebuni...da chiar si asa in sufletul lor stiu ca ne cred nebuni.

flori

flori uite in conceptia mea , de ce nu sta in picioare teoria reincarnarii :
daca d-zeu exista, si daca el este bun si drept, atunci in mod sigur el ne iubeste si ne iarta pacatele..., deci in trecerea de la o viata la alta ar trebui sa fim iertati de pacatele noastre si nu pedepsiti...

punctul slab al teoriei reincarnari e ca daca cineva savarseste un pacat trebuie sa plateasca, dar cum anume poate el plati decat suferind si atunci trebuie sa vina altcineva care sa-l faca sa sufere..., deci acesta din urma isi face un pacat pe care trebuie sa-l plateasca...deci dezvoltare este infinita si fara modalitate de scapare...
si in al 2 rand de unde a pornit totul, care au fost primele suflete incarnate, cu ce au gresit de au generat o dezvoltare a raului

abis

abis a incercat sa explice si a reusit foarte bine, deci fiecare medic este pacatos deoarece incearca sa vindece o boala, o infirmitate, acestea (boala,infirmitate) fiind o rasplata pentr niste pacate...

Diana-Maria

si te se pare corect ca micuta/micutul tau sa sufere pentru pacatele tale, sa presupunem ca esti un ucigas in serie, e normal ca pacatele sa le duca copii

Draga Abis si draga Cociuba,

Bolile trupului in proportie covarsitoare (probabil 90%) se datoreaza "bolii sufletului". Ce trateaza doctorii este efectul nu cauza. Ei nici macar nu au cum sa trateze cauza caci habar nu au de ea, sau daca au se fac ca nu pricep si o ignora.
Adica ei fac ceva de genul:
"-Unde te doare?
- Aici...
...harsti cu bisturiul....
- Te mai doare?
- Nu...
- Bravo.. esti vindecat. Altu la rand...."

Evident ca netratand cauza, boala apare la alt organ... si dialogul de mai sus se repeta...
PS.... medicii in marea lor majoritate, nu sunt vinovati, sunt inocenti prin ignoranta , ei fac ce au fost invatati sa faca. Ei sunt ca strutul acela, care vazand pericolul se baga cu capul in nisip, prin aceasta bucurandu-se ca au scapat de pericol....
Vracii si unii preoti din vechime.... totusi tratau intai sufletul (cauza adica )si daca era nevoie trupul....
Va rog, deci, sa nu va luati dupa aparente....

fiecare primeste ce merita ... mai devreme sau mai tarziu ... poate doar in sufletul lor ... hihihi iar mi-s naiv ...
dar nu exista dreptate divina ...

Clopotel,
Iarta-ma ca iti spun, dar ai o parere extrem de naiva despre ceea ce inseamna medicina.
Nu inteleg de ce afirmi ca medicii trateaza efectul si nu cauza. Sa presupunem ca cineva are o infectie. Printre efectele infectiei este si cresterea temperaturii corpului. Medicii nu iti dau doar medicamente care sa iti scada temperatura, ci si antibiotice care sa distruga agentii patogeni. Deci actioneaza si asupra cauzelor bolii, nu numai asupra efectelor.

Draga Abis,
Dar cauza infectiei care este?! Nu cumva o slaba protectie a corpului...?! Si de ce este o slaba protectie a corpului?!
Dupa cum observi... cauzele bolii nu se opresc la faptul ca ai constatat ca o ai...

clopotel

99% din boli au cauze clare:microbi , virusi,infectii,accidente

de aia mureau aia pe rupte, iar daca apucau 40-50 ani erau deja batrani

Clopotel,
Cauzele unei infectii pot fi multiple: muscaturi ale insectelor, accidente casnice (taieturi, de exemplu) sau multe altele. Nu orice boala este urmarea directa a unei actiunii proprii.

clopotel

nu exista nici o legatura intre numarul si gravitatea pacatelor si boala...

Draga Coiciuba,

Am scris mai sus...
Este ca si cum ai spune ca, cauza ranii unui pacient este cutitul, nu agresorul....
De ce se opreste cercetarea la primul lucru pe care il observa omul... de ce nu se patrunde mai adanc cu cercetarea?
Edit... ca ai scris in timp ce si eu scriam...

Cu voia ta, eu sunt convins ca este exact invers, adica majoritatea boilor au cauza legata de suflet. Boala este un mijloc de purificare a sufletului, stiu ca pare ciudat de acceptat aceasta, dar eu , zi nu numai eu zic asta. Oricum ce zic eu nu are importanta... Boala este si un mijloc de avertizare, pentru cine il constientizeaza evident. Cand in stomac ai ingerat alimente expirate, pe corp iti apar niste semne. Pentru cine le recunoaste, isi da seama ca ceva este in neregula la interior. Cu sufletul se intampla cam la fel, dar la alta scara...
PS.... acum sper ca nu o sa-mi spui:"aha...ai vazut... ti-a aparut semne pe piele nu din cauza sufletului si din cauza mancarii..." Tin sa-ti precizez ca acesta este doar un exemplu si ca de fapt, un om protejat cu adevarat, poate sa bea chiar si otrava si nu are nimic... poti sa crezi asta?

Acest topic a fost editat de Clopotel: 15 Dec 2004, 11:04 AM

clopotel hai sa o lasam balta cu bolile caci nu prea ai dreptate ...

asta se si face si s-a demonstrat ca virusul,microbul determina boala..., te poti apara facand vaccin,luand medicamente, etc
daca ar fi cum spui atunci toti ucigasi,violatori, toti oamenii rai ar muri de tot felul de boli si vedem ca de fapt ei traiesc bine mersi...

Ok. Tot vorbeam de infectii. In urma cu mai multi ani am avut un usor accident cand mergeam cu bicicleta (din neatentie am derapat pe o portiune de drum unde era presarat nisip si am cazut). M-am ranit usor la un genunchi, nu am curatat rana cum trebuie si peste cateva zile s-a infectat. Am ajuns la medic, care a curatat-o, a pansat-o cum trebuie si m-a trimis acasa. Dupa parerea ta, ce ar fi trebuit sa faca mai mult? A avut micul meu accident cauze metafizice?

Ok... fratilor... scuze ca v-am suparat... nu asta am vrut... am incercat sa-mi expun doar umila mea parere...
Probabil ca voi aveti dreptate, dar eu nu sunt capabil sa va inteleg....

nu fi suparat
keep walking

He he he....singura mea suparare era legata de faptul ca v-am necajit. Eu nu am probleme vis a vis de ce am discutat.
Eu am constatat pe pielea mea ca am dreptate...
Fara a dori sa insist, dar va rog sa mai imi permiteti un mic exemplu... (e ultimul promit... he he)
Pana mai acum cativa ani, medicina moderna, considera acupunctura o mare bazaconie. Doctorii nici nu doreau sa auda de ea... era curata vrajitorie ce sa mai... Acum se falesc cu ea. Cand ii auzi acum cat de acadmic si de importanti vorbesc despre meridiane si de punctele de acupunctura te gandesti vai ce oameni destepti sunt astia. Iar pana acum ziceau ca e o prostie sa-ti bagi acele acelea in corp. Interesant e, cum au acceptat ai ideea de meridiane, caci acestea practic nu exista...fizic...
O intamplare adevarata la care am participat. In urma cu citiva ani, in RO a venit un mare medic chinez specialist in acupunctura, presopunctura, fitoterapie, QiQong. Omul a dorit sa-si deschida un cabinet medical aici in Bucuresti. Vazand ce capacitati are, ca punea diagnosticul exact doar privind omul si luandu-i pulsul (de fapt pulsurile, caci asa cum am constatat le-a aratat medicilor cu diplome europene ca sunt mai multe pulsuri decat stiau ei...), m-am dus cu el la Ministerul Sanatatii...
Nu va mai spun prin ce am trecut pe acolo, dar rezultatul a fost ca acupunctura nu este o medicina adevarata si ca acest doctor oricum nu are dreptul de practica in RO caci e strain. Nu a contat ca in urma cu cativa ani, romanii trimisesera in China la acest doctor specialisti ca sa-i invete ... acupunctura. Acum venise profesorul aici.. si astia spuneau ca nu e calificat sa practice in RO acupunctura...
He he he... evident ca omul nu a putut sa functioneze legal, dar doctorii veneau underground pe la el ca sa-i invete meserie. Omul le spunea ca aceasta arta a acupuncturii nu are legatura cu interesele materiale, caci ei daca nu pun sufletul in a trata pacientul degeaba baga ace in el. Zicea ca din totalul efectului unui ac infipt intr-un punct de acupunctura, doar 15-20% este efect fizic, restul este Qi, adica energie... Evident ca aici i-a pierdut pe bravii nostri doctori docenti.... caci ei nu vedeau decat ace.... si nu inetelegeau de ce omul acela cand trecea cu palma pe spatele pacientului, emana o asa mare caldura incat se inrosea pielea pacientului. Personal am simtit si eu acea caldura deosebita care o emana prin palme atunci cand trata.
Stiu stiu... este irelevant...

daca e real in cativa ani vom avea si confirmari demonstrate..., dar pana atunci cred ca e bine sa privesti cu neincredere...

cociuba

Daca ar fi asa, inseamna ca oricine poate comite orice pacate, ca oricum va fi iertat si in viata urmatoare o va lua de la inceput. Situatia e insa alta: in fiecare noua intrupare pornim de la un nivel care este rezultanta vibrationala a faptelor bune si a celor rele din precedenta intrupare, astfel incat, conform lantului cauzal al legii karmei, suntem pasibili de plata pacatelor ale caror energii le avem implementate in structuri, pana cand devenim constienti de prezenta acestora si suntem dispusi sa facem cele necesare pentru anihilarea acestor energii - prin facerea acelor fapte bune inverse pacatelor savarsite, dezdaunarea celor carora le-am gresit, cererea iertarii, spovedanie, impartasanie si mai ales nerepetarea pacatelor respective.

Acel altcineva nu e neaparat sa fie un om. Pedepsirea pacatosilor e atributia principala a ingerilor pazitori ai karmei (demonii). Se intampla totusi ca in legea karmei pedeapsa sa vina prin intermediul altui om, care astfel comite la randul lui un pacat. In marea majoritate a cazurilor insa, cei care pacatuiesc se pedepsesc singuri - inca din momentul comiterii pacatului - deoarece vibratia joasa a oricarui sentiment/gand/vorba/fapta rea provoaca distorsiuni/brese in biocampurile pacatosului, brese prin care ramane descoperit in fata actiunii unei serii intregi de factori agresori, de la bacterii pana la programe malefice in virtutea carora poate suferi un accident aparent "intamplator".

Exact asa stateau lucrurile pana la venirea Mantuitorului si aducerea Noii Legi, cea a iubirii. Prin iubire si iertare se scurtcircuiteaza legea karmei, se intrerupe lantul cauzal al rasplatirii raului cu rau si se anihileaza anumite interdependente intre fiinte care altfel ar continua sa se intalneasca in decursul intruparilor si sa-si plateasca reciproc "politele".

Primele suflete care au ajuns in trup de carne ca urmare a propriilor pacate au fost cele ale protoparintilor (Adami si Eve). Se stie cu ce au gresit. Dezvoltarea raului a fost posibila prin comiterea unui numar tot mai mare de pacate pe masura ce amintirea Raiului a inceput sa se estompeze pentru protoparinti si descendentii lor, si aceasta dezvoltare a continuat sa aiba loc exponential pana cand iminenta stoparii "experimentului Terra" a necesitat interventia singurului Fiu de Dumnezeu care a acceptat perspectiva calvarului Golgotei. De la venirea Mantuitorului, situatia s-a redresat continuu la nivel de specie, iar potentele acordate de oameni celor 9 ingeri cazuti au scazut continuu, astfel ca in viitorul apropiat existenta acestor ingeri va inceta. Cu toate acestea, multi oameni inca mai traiesc in legea vechiului testament, fiind incapabili sa ierte si asadar sa iasa din legea karmei, astfel incat acestia se "indeparteaza" dpdv vibrational de media in crestere la nivel planetar, cu consecinta anihilarii lor totale atunci cand coexistenta cu vibratia inalta a celei de-a doua Veniri le va fi imposibila.

Daca medicul ar trata suferindul ca pe un intreg - deci inclusiv sufletul acestuia, incarcand sa-l ajute sa-si constientizeze pacatele si sa le indrepte - si ar incerca sa trateze cauze si nu efecte, daca medicina ar fi si spirituala nu doar materialist-atee, atunci demersul de vindecare ar da rezultate mult mai bune decat in prezent. Cum insa medicina alopata isi focuseaza eforturile pentru anihilarea efectelor (bolile) si nu a cauzelor (pacatele), influenta ei asupra sufletului pacientului este nula. Din cele 10 structuri pe care le are omul, medicina "clasica" incearca sa o trateze doar pe prima (trupul), iar psihiatria incearca sa trateze structurile 2 (ratiunea) si 3 (o parte a ceea ce se numeste popular "suflet"). Acest fapt inseamna practic ca interventia medicului nu este consensuala cu evolutia spirituala a pacientului, la care nu contribuie cu absolut nimic. De aceea este recomandabil ca psihoterapia (inclusiv si in special prin discutiile cu preotul duhovnic) sa se desfasoare in paralel cu demersurile medicinei alopate. Un suflet vindecat va determina vindecarea unui trup bolnav, in timp ce un trup vindecat (aparent) NU va determina insanatosirea sufleteasca.

In jainism, incercarea de a ajuta o fiinta aflata in suferinta ca urmare a propriilor pacate este intr-adevar considerata amestec in karma fiintei respective. Jainismul interzice asa ceva. In crestinism suntem datori sa ne ajutam aproapele sa iasa din suferinta si din legea karmei. In jainism, daca iei povara karmica de pe umerii unei fiinte, esti pacatos. In crestinism, esti sfant. In jainism, esti pe cont propriu. In crestinism, cu totii Unul suntem.

Crestinismul este net superior jainismului.

Draga Cociuba,
Stiu ca am vorbit nepermis de mult pe acest forum, si imi cer iertare pentru asta.
Aici este o mare problema cu capacitatea omului de a intelege anumite fenomene. Un om credincios se apleaca mai cu atentie asupra fenomenului. Nu spun ca il accepta neconditionat, dar important este ca nu il respinge din prima asa cum fac ateii.
Omul acela a explicat ce se intampla si c trebuie sa faca omul ca sa poata face asta. El, modest fiind, a spus ca nu a avut nativ acele capacitati, dar cu rugaciune, cu anumite tehnici le-a capatat. Le-a spus doctorilor, ca un medic trebuie sa aibe sufletul curat, dar si corpul. Sa tina un anumit regim alimentar, sa duca o anumita viata. A insistat pe suflet, pe purificarea lui. Aici doctorii cascau... Le-a aratat cum el, ca un simplu om, poate pune diagnostic exact, trata si vindeca un om fara chiar macar sa foloseasca un ac de acupunctura. Lasa-l pe un doctor din asta modern fara aparatura, si du-l sa vindece un pacient, pe varful unui munte.... e la fel de neajutorat ca mine sau ca tine.

Omul ateu nu crede in ceea ce nu vede sau nu este demonstrat matematic. El accepta sa creada in Dumnezeu doar daca il vede pe Dumnezeu. Si cere o dovada a existentei Lui, de la alt om. Eu am incercat sa spun ca nu exista om pe Terra care sa convinga alt om necredincios ca exista Dumnezeu. Nu exista astfel de om... Omul nu l-a crezut nici pe Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu adevarat, care a venit printre noi si a facut minuni, daramite sa creada un pacatos ca mine.
Totusi, Dumnezeu se poate "arata" celor ce se roaga pentru asta. Dar, dpdv logic, ca sa te rogi trebuie sa crezi. De ce omul doreste sa vada pe Dumnezeu? In realitate putini care cred cu adevarat doresc asta... Acest lucru este doar o curiozitate atee, sau dat de o credinta indoielnica.
Omul strict rational, doreste explicatie logica in toate, chiar daca vede vreun efect. Asa cum ai zis "daca e real in cativa ani vom avea si confirmari demonstrate..., dar pana atunci cred ca e bine sa privesti cu neincredere... ". Sa privesc cu neincredere ce? Caci fenomenul exista... Explicatia lui?! Dar crezi oare ca omul va putea vreodata sa explice si sa inteleaga tot ce este in Universul acesta? Crezi oare ca incapacitatea omului de a vedea sau a demonstra matematic existenta lui Dzeu. exclude existenta Lui?!

io

deci pana acum 2000 de ani nu putei sa scapi din lantul reincarnarilor
cum ramane cu buddha, dar cu lao-tze

teoria reincarnarii spune, parca, ca in functie de karma ajungi in diferite lumii care pot fi de la iad si pana la rai, neuitand umanul cam complicat nu crezi ?

clopotel daca exista d-zeu el nu poate fi cunoscut decat pe calea credintei ? daca raspunsul este da eu atunci nu am sa-l cunosc niciodata...

Sunt convins ca tu nu poti necaji pe nimeni. Discutam cu tine, chiar si in contradictoriu, cu placere (cel putin eu asa fac, dar sunt convins ca si ceilalti).

Draga Abis
multumesc... sunt un pic mai linistit acum

Draga Cociuba,

Parerea mea este ca intr-adevar Dumnezeu nu poate fi cunoscut decat pe calea credintei. Dar ca sa ajungi la o credinta adevarata, prima conditie este sa nu-L negi apriori pe Dumnezeu. Trebuie sa mergi in intampinarea Lui. Chiar daca nu crezi roaga-te sa crezi. Nici eu pacatosul nu sunt un credincios bun, dar ma rog: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, trimite Duhul Tau cel Sfant la mine, sa-mi inmoaie inima mea cea impietrita", si stiu sigur ca Dumnezeu o sa-mi asculte mie nevrednicului, rugaciunea....

clopotel

cam greu de facut

mai degraba inteleg lumea ca supusa hazardului, si macar atunci sunt linistit ca nu exista cineva superior mie care abia asteapta safac o greseala

Exact. In plus, in urma mortii, structurile superioare ale entitatilor umane nu se puteau degaja si integra in Cerurile de Lumina. Tot Iisus a deschis calea catre Ceruri. In cel mai pragmatic sens al cuvantului, El ne-a adus Imparatia Cerurilor. Deci, nu numai ca ne-a invatat CUM putem iesi din legea karmei (sau a vechiului testament) si intra in legea iubirii (sau a noului testament) dar a facut si POSIBIL ca acei oameni care se straduiesc sa-i aplice invataturile sa se mantuie (termenul echivalent crestin pentru iesirea din legea karmei). Sa nu se inteleaga cumva ca datorita lui Iisus, toti crestinii ar avea asigurata automat mantuirea. Toti oamenii, indiferent de religie, daca aplica invataturile lui Iisus - din care o parte se regasesc si in invataturile altor mesageri divini - au potentialul de a se mantui. Daca si-l fructifica sau nu, este problema fiecaruia in parte.

La fel ca si cu Adam, Eva, Iacov, Abraham, Moise etc., pe care Iisus i-a scos din iad si i-a repartizat in Cerurile de Lumina, fiecare conform nivelului vibrational specific (Prima Judecata). Gasesti mai multe despre acest aspect al Misiunii Mantuitorului in "Cazanie". Invariabil, inainte de Hristos oamenii ajungeau in iad (anticerurile), si numai preluarea unei mari parti din karma speciei de catre El a facut posibila usurarea "traistei de pacate" a oamenilor si accesul in Cerurile de Lumina.

In legea karmei esti obligat sa vii la intrupare pana cand ti-ai invatat toate "lectiile". Venirea la intrupare se face numai in univers (cerul 1) unde exista materia si unde invatarea are loc mai rapid. In intervalul dintre doua intrupari in legea karmei, fiecare entitate este asezata in cerul cu care se identifica dpdv vibrational. Acesta poate fi un cer de intuneric (iadul) sau un cer de lumina. In cerurile superioare de lumina (raiul) se afla integrate fiintele care au iesit din legea karmei. Acestea vin la intrupare extrem de rar si numai volitional, deoarece nu numai ca si-au invatat "lectiile" proprii dar au misiunea de a-i invata si pe altii. Spre deosebire de ce afirma unii preoti, ca ajungerea in iad e similara cu damnarea vesnica, in realitate trecerea prin anticeruri este un proces temporar care are rolul de a curata din structurile fiintelor "petele negre" ale pacatelor savarsite. Este un proces extrem de dureros, care dureaza direct proportional cu numarul si consistenta acestor pete. Cat despre locatarii permanenti ai "sectiei rotisoare", cu ei e altceva , in sensul ca n-au ce cauta (nu suporta) in cerurile de lumina. Este de asemenea adevarat ca oamenii care nu-si constientizeaza pacatele si se afunda tot mai adanc in tot felul de fapte rele ajung sa intre in rezonanta atat de tare cu demonii incat sfarsesc prin a le fi "ingerate" structurile nemuritoare de catre acestia. E alegerea fiecaruia daca prefera compania demonilor sau a ingerilor. Cine nu-i are alaturi pe unii, ii are automat pe ceilalti.

deja sunt prea multe lucruri pe care ar trebui sa le cred fara nici o dovada

ceruri, reincarnare, fara Iisus nu am fi reusit sa trecem peste

cociuba

Dovezi? Sunt peste tot: in tine si in jurul tau. Fii deschis si le vei primi inca din viata aceasta.
Daca nu, dupa.

IO.
Frumoase teoriile alea..... oricum eu nu mai stau sa le disec.... astept sa se intoarca thunder si gio..... in mod sigur ei ca niste initiati ce sint vor avea alta parere.....
In alta ordine de idei....poate gresesc in ceea ce urmeaza, dar cine stie ma poate corecta....parca exista treaba cu recunosterea pacatelor si iertarea lor..... spovedania.... la catolici sa zic.... intra omu la preot.."parinte, am pacatuit grav, am omorit 3 oameni" ...... si preotu ii da iertarea... el sau dumnezeu.... deci care e ideea cu spovedania? care e sensul ei?

Cred ca am mai spus-o de mai multe ori pe acest subforum. In momentul in care postez aici admit existenta lui Dumnezeu.
Ceea ce sustin eu este ca simplul fapt ca Dumnezeu exista, nu il face "responsabil" pentru tot ceea ce exista si se intampla pe aceasta lume.

IO, daca eliberarea din "legea karmei" nu era posibila pana la venirea lui Isus pe Pamant inseamna ca Buddha a fost un impostor (caci cum ai putea sa ii indrumi pe altii spre "eliberare" daca tu insuti nu esti inca eliberat?)....SI pe cale de consecinta toti cei care i'au urmat invataturile au fost si sunt niste rataciti....
TI'am mai atras atentia odata....cine crezi ca are interesul sa creeze topuri, ierarhii ?(mai ales pe taramul spiritualitatii?)

Ducand ideea ta mai departe, as sublinia ca este chiar in interesul credinciosilor sa cerceteze ce anume, dintre toate lucrurile si intamplarile existente, este "responsabilitatea" lui Dumnezeu si ce nu.

Despre spovedanie s-a discutat si pe Ecclesia si se poate discuta foarte mult. Una din cele mai gresite credinte este aceea ca pacatele sunt iertate de preot - sau de Hristos prin intermediul preotului - cand are loc spovedania. Pacatele pot fi iertate de Sfanta Treime doar daca:
- pacatosul a constientizat ca a gresit
- se caieste pentru ce a facut
- si-a cerut iertare celor fata de care a gresit
- si-a cerut iertare si fata de Sf. Treime a carei legi le-a incalcat
- i-a dezdaunat pe pagubiti
- si-a spovedit pacatul
- a parcurs canonul cerut de preot
- nu a repetat pacatul
Daca toate aceste conditii sunt intrunite, exista sansa (nu e obligatoriu) ca pacatul respectiv sa fie iertat de Dumnezeu, iertare care opereaza la prima impartasanie primita de pacatos dupa parcurgerea celor de mai sus. Practic, are loc anihilarea energiilor pacatului iertat din structurile nemuritoare ale pacatosului, ramanand insa informatia referitoare la pacat. In cazul unei repetari, la informatia initiala se adauga noua informatie, care va atrage o energizare dubla si o pedeapsa/suferinta dubla. De aceea, e foarte important ca pacatele spovedite sa nu fie repetate - in "Indreptarul de spovedanie" al parintelui Cleopa se subliniaza de asemenea acest fapt.

Cat despre relatia dintre pacatos si pagubit privitoare la cererea si acordarea iertarii, aici intalnim urmatoarele situatii:
- pacatosul nu-si cere iertare, dar pagubitul il iarta. Pacatosul va ramane prins in karma propriei fapte, pe care va fi ispitit s-o repete de la o intrupare la alta si in decursul aceleiasi intrupari, pana cand va realiza - prin suferintele indurate - ca pacatuieste si nu va mai repeta fapta. Pana atunci, pacatosul va suporta 2/3 din incarcatura faptei initiale
- pacatosul isi cere iertare, dar pagubitul nu-l iarta. Pacatosul (daca a parcurs toate etapele de mai sus) va plati pentru 1/3 din karma creata de fapta sa, iar schimb pagubitul va trece prin suferinte similare celor produse de pacatul gresitului sau, pana cand va invata ca trebuie sa ierte
- nici unul dintre cei doi nu accepta ideea de iertare. Karma lor comuna ramane energizata 100%, caz in care legatura dintre cele 2 suflete le va aduce impreuna in situatii similare, pana cand cei doi vor constientiza si aplica cele de cuviinta
- pacatosul isi cere iertare, pagubitul il iarta. In acest caz, karma comuna este anihilata in totalitate si cei doi nu mai trebuie sa se intalneasca. Proportional cu facerea de catre cel care a gresit a celor enumerate in primul paragraf, el va avea de suportat o suferinta mai mare sau mai mica.

Despre pacate s-a mai discutat de asemenea pe Ecclesia. Pacatele pot fi impotriva Tatalui si Fiului, impotriva Creatiei si impotriva Sfantului Duh. In afara de ultimele, toate celelalte pot fi iertate de Sfanta Treime. O alta clasificare spune ca pacatele pot fi savarsite cu simtirea, gandul, vorba sau fapta. Iar o a treia si ultima clasificare imparte pacatele in facute cu voie, cu stiinta si cu cunoastere. In nici un caz insa nu poate fi vorba de iertarea vreunui pacat cat de mic prin simpla spovedire a acestuia. Daca nu se indeplinesc acele fapte bune inverse pacatului savarsit, energiile acestuia raman active si atrag suferintele corespunzatoare si doar producerea de fapte cu o vibratie inalta poate anihila aceste energii. De exemplu, in cazul pacatului avortului (cel mai intalnit pacat grav in perioada actuala), iertarea poate veni doar daca se realizeaza:
- spovedanie si canon - mama
- spovedanie si canon mai usor - tatal
- rugaciuni de iertare pentru entitatea rejectata de la intrupare (citirea rugaciunilor pentru pruncii avortati de catre acei preoti care stiu aceste rugaciuni)
- rugaciuni de iertare catre Sf. Treime
- intre 3-9 botezuri
- nerepetarea faptei

gypsyhart

E dreptul tau sa tragi concluzia ca Buddha a fost un impostor. Eu cred ca a fost unul dintre cele mai elevate spirite care s-au intrupat vreodata pe Terra. Dar mai cred ca Moise, de exemplu, este un spirit mai elevat decat Buddha. Si uite ca Iisus l-a gasit pe Moise in iad.
Au fost extrem de multi indrumatori spirituali care au venit la intrupare in legea karmei. Oameni care au vorbit despre eliberare fara sa fie ei insisi eliberati. Asa au fost si Cleopa, si Paisie, si Arsenie Boca la noi. Ii consideri si pe ei niste impostori?

(Ma indoiesc ca esti in pozitia de "a-mi atrage atentia". ) Dumnezeu a creat ierarhia piramidala a tuturor celor vazute si nevazute. Eu o cunosc si o respect. Tu?

IO,
De acord cu tot ce ai spus.....vad ca exista o clasificare si trepte de urmat bine definite...greseala mea de exprimare ca te iarta preotul... eu ca ateu nu cunosc toate dedesubturile.....
Dar mergem pe firul ideei mai departe....
Au fost destule cazuri.... IRA.... pregatesc atentate sau pregateau.... mureau oameni.... ei se duceau la biserica si se spovedeau..... daca urmau toti acei pasi , primeau iertarea? E.....normala o asemenea solutie?

- pacatosul a constientizat ca a gresit
Da , constientizeaza.... ca daca nu inseamna ca e nesanatos....deci chestia cu constientizarea e un pic... trasa de par....nu ma refer la accidente ... ma refer la crime facute cu intentie....

- se caieste pentru ce a facut
Se caieste.... pt ca pe linga liderul pe care el voia sa-l elimone fizic, in casa aluia erau si sotia lui si copii lor care nu aveau nici un amestec in toata tarasenia.....

- si-a cerut iertare celor fata de care a gresit
Cu pardonu omori omu.... cui sa-si mai ceara iertare....sau cind e vorba de frictiuni rivale, tu chiar il vezi mergind in fata alaora? Nu e clar ca aia il vor omorii? Alte pacate, mai mult de lucru pt biserica....si pt dreptatea divina categoric...

- si-a cerut iertare si fata de Sf. Treime a carei legi le-a incalcat
Si-a cerut....si l-a iertat sfinta ....

- i-a dezdaunat pe pagubiti
buhaaaaaa.....asta e buna..... cind omori pe cineva cam de ce "dezdaunare" poate fi vorba?

- si-a spovedit pacatul
S-a spovedit... asta e primul lucru care il face.... e om religios, ce naiba...

a parcurs canonul cerut de preot
Il parcurge... ca nu-i cere ala sa se spinzure... 3 matanii si gata...5 rugaciuni si e ca nou...

- nu a repetat pacatul
Nu-l repeta.... dar acei oameni sint totusi morti..... definitiv , ca sa fiu mai plastic in exprimare....

Am priceput ca nu e obligatoriu sa fie iertat..... dar exista sanse mari sa fie iertat de divinitate.... corect?
Pai si asta e dreptate?

Acest topic a fost editat de bdl: 15 Dec 2004, 05:00 PM

bdl

Viziunea ta caricaturala despre ce am scris provine dintr-un nivel de intelegere oarecum scazut. Macar daca ai arata ca doresti sincer sa stii mai multe, tot as continua acest dialog. Daca doresti sa o dam in caterinca, iti stau de asemenea la dispozitie.

Plecand totusi de la premiza ca vrei sa discutam serios, sa luam in discutie pacatul care se pare ca te obsedeaza: uciderea.
Pentru un astfel de pacat spovedit, preotul NU te primeste la impartasanie un numar de ani care variaza de la caz la caz, in functie de gravitatea crimei. In unele cazuri, nu primesti impartasania pana in clipa mortii, cand este obligatorie. Unde e iertarea de care credeai tu ca e asa usor de obtinut?
A, si te inseli in legatura cu dezdaunarea celor destrupati printr-un act de violenta. Ajutorul acordat de cei de pe pamant celor din ceruri este clar precizat in metodologia Bisericii Crestine. Pentru un prunc avortat te poti ruga de iertare. Banuiesc ca pentru tine e o diferenta intre un avort si a descarca un Walther PPK in gura unui om. Te anunt ca nu e absolut nici una. Este crima facuta cu voie si cu stiinta.

Am spus ca pentru orice pacat in afara celor impotriva Sfantului Duh poti fi iertat. Credeam ca e limpede in ce conditii: daca prin faptele tale ulterioare faci un bine mai mare decat raul savarsit. Ca sa-ti dau un exemplu minimalist, daca azi rupi o floare iar maine plantezi un rasad intreg e clar caai facut mai mult bine decat rau, corect? Nu se spune ca Dumnezeu vrea indreptarea pacatosului si nu pedepsirea lui? In decursul existentei noastre de milliarde de ani, toti am comis toate tipurile de pacate imaginabile - daca-si inchipuie cineva ca e vreun ghiocel nevinovat se "cam" inseala. Important e sa ne indreptam, sa revenim pe Calea care ne permite urmarea traseului evolutiv firesc care ne-a fost harazit: indumnezeirea.
In afara acestei Cai Drepte, florile rupte, pruncii avortati si oamenii ucisi in atentatele IRA isi striga catre Cer, asemeni sangelui lui Abel, dreptul la dreptatea divina.