Limba romana este mult prea pretioasa sa ma adresez catre oricine. Am respect fata de aceasta limba, prin urmare am sa mai adresez direct dvs. doar o singura data, sper ca veti intelege de data aceasta. Eu cand vorbesc despre limba ivrita ori ebraica automat gandul trebuie sa poarte pe cititor catre evrei, catre iudei, respectiv catre iudaism. Prin urmare, limba vorbita de catre Inteleptii Sinhedrinului a fost ebraica, insa sub o forma invehita, specifica epocii atare. Arameica vorbita de Iisus a fost invatata de marele pofet crestin prin impartasirea cunostintelor eseniene de catre Fii Luminii. Acesti oameni formau fratia eseniana iudeica. In acelasi timp, Iisus invatase si ebraica veche, lucru deosebit de important deoarece au fost inregistrate anumite intrevederi intre profetul crestin si Marii Preoti ai Templului. Ebraica veche perfectionata alaturi de intelepti ai Sinhedrinului cat si cunostintele de arameica predate de esenieni i-au consolidat o baza de informatii lingvistice temeinice. Arameica cat si ebraica veche au avut o radacina comuna din pricina faptului ca s-au pastrat date, pergamente si varii manuscrise tarzii, publicate tot in baza unor informatii inscriptionate pe piele de vitel, ce indreapta atentia asupra acestui detaliu. Anumite chestiuni despre istoria iudaica nu le pot impartasi pe forum deoarece Rabinul mi-a interzis acest lucru, informatii considerate a fi si de catre alte personalitati de etnia aceasta ca avand caracter secret, in fine chestiuni care il depasesc si pe subsemnat. Asadar, ca sa scurtez ideea, limba vorbita de Iisus, in majoritatea timpului petrecut fie in pelerinaj, fie in performarea de asa-zise miracole, pentru a lua ochii naivilor, a fost arameica, insa in paralel s-a vorbit si ebraica, amandoua -arameica si ebraica veche- avand un fond comun lingvistic ori o sursa comuna. In timpurile noastre la fel putem discuta despre irlandezi si galezi care desi nu impartasesc nimic in comun cele doua limbi, acestea au avut drept sursa comuna limba celtica. Numai bine.

ps: in ziua de azi se vorbeste ivrita, ebraica moderna, idishul fiind necunoscut chiar si pentru multi evrei profesori din Israel.
ps2: aceasta a fost ultima mea exprimare in limba romana cu dvs.
ps3: nu ma amenintati deoarece intelegerea mea cu Mihai depaseste granitele dvs. profane si s-ar putea sa suferiti dvs. din pricina acestui orgoliu gol.

Minerval,
Nu stiu de unde ai scos afirmatiile cu "educatia" lui Isus, care noi cunoastem ca NU A FOST LUMEASCA SI OMENEASCA ci A FOST DUMNEZEIASCA. Uite ce spun FARISEII SI CARTURARII DE ACUM 2000 DE ANI: "Iudeii se mirau, si ziceau: Cum are omul acesta invatatura, caci n-a invatat niciodata?"
Deci, Iudeii de acum 2000 de ani STIAU CA ISUS N-A INVATAT NICIODATA, iar tu insiri o list fantezista de invataturi Lumesti care nu s-au petrecut niciodata, deoarece si Isus insusi confirma "Invatatura Mea nu este a Mea ci a Celui care M-a trimis pe Mine". Daca Isus spune ca invatatura lui este de la Dumnezeu, pe ce te bazezi ca este de la ... "inteleptii" Sinedriului? Stii ce spune Isus de acesti "intelepti": "Vai de voi, invatatori ai Legii! Pentru ca voi ati pus mina pe cheia cunostintei: nici voi n-ati intrat, iar pe cei ce voiau sa intre, i-ati impiedicat sa intre." Asta spune Isus de Sinedriu, NICI VOI NU ATI INTRAT!
Ce spun acum nu este o catalogare ieftina dar ceea ce spui nu are nici o acoperire in documente, parind a fi doar propaganda Iudaica anti-Crestina.
Edinide
Cauta ceea ce ai si vei gasi tot ceea ce nu ai!

Minerval,
De unde stii ca Eseniste formau "o fratie Iudaica" din moment cei ESENISTII NU AVEAU NIMIC IN COMUN CU IUDAISMUL? Isus se refera frecvent la Farisei si Saducei, miscarile Iudaice existente atunci dar ISUS NU POMENESTE NICI O SINGURA DATA PE ESENISTI!
Cunoastintele noastre despre Esenisti provin din ... Egipt, unde existau COMUNITATI FRATESTI asemenea celor din Palestina. In Palestina, Esenistii traiau in sate pe care LE NUMEAU "COMENES", adica "COMUNE" si nu "KIBUTZ", deci LINGVISTIC ESENEII NU AVEAU NIMIC IN COMUN CU EBRAICA. In plus TOATE DOCUMENTELE ESENISTE PASTRATE PINA ACUM SINT IN LIMBA KOINE (dialectul "comun" din Greaca Veche) si ABSOLUT NIMIC IN EBRAICA SAU ARAMAICA. De asemenea, manuscrisele Eseniste de la Marea Moarta SU SINT IN EBRAICA SAU ARAMAICA CI SINT IN KOINE, prin urmare ESENISTII VORBEAU UN DIALECT ARIAN care nu are nimic in comun cu limbile Ebraice.
Ecuatia Palestina=Evreism ESTE FALSA din punct de vedere istoric, cultural, lingvistic, demografic si religios. In Palestina, Evreii erau NUMAI O MINORITATE, exact cum sint si astazi, si a confunda intreaga zona cu poporul Evreu ESTE O MARE GRESEALA. Pe vremea Crestina NICI MACAR EVREII NU VORBEAU EBRAICA, care era o limba izolata de cult. Uite ce spune Evanghelia despre Pavel (El insusi lucrind initial pentru Farisei): "Cand au auzit ei ca le vorbeste in limba evreiasca, au tinut si mai multa liniste." Prin urmare, PAVEL LE VORBEA DE OBICENI NU IN EBRAICA, pentru ca auzind Ebraica s-au socat.
A considera Esenismul ca o miscare Iudaica, este doar o fantezie fara legatura cu faptele istorice si religioase.
Edinide
Cauta ceea ce ai si vei gasi tot ceea ce nu ai!

Lasa Vrajeala Mefagher

Raspunde la ce ai afirmat:

Idish si Aramaica provin din aceeasi radacina

ps. faci pariu ca nici Mihai nu te ajuta????????

Domnule edinide prin afirmatia aceasta ati distrus tot ce ati cladit prin celelate afirmatii. Secta eseniana, supradenumita si Fratia Fiilor Luminii in unele pergamente, a fost constituita din mari invatati evrei, de o alta factura decat cei prezenti in Sinhedrin, mai puri, mai simpli, initiati in mistere. Insasi "cina cea de taina" dintre apostoli si Iisus a avut loc pe muntele Zion, o locatie cunoscuta ca punct obisnuielnic de intalnire dintre Fratii esenieni. Fratia crestina a lui Iisus a fost recunoscuta chiar de invatatorul presupus Fiu al lui Dumnezeu, presupus deoarece nu exista nici o norma legislativa, nici un decret al vremii, nici un document care sa ateste sorgintea divina a invatatorului. Personal am dorit sa caut documentele de rigoare si am gasit o parte din ele prin ceva truda. Le-am expus pe Han insa documentele gasite nu fac referire la sorgintea divina ci la procesul care ii fusese intentat de Sinhedrin. Asadar, acestea fiind zise, urez numai bine tuturor membrilor Hanului si sa urmati mereu calea Adevarului.

P.S.: si in privinta dialectului Koine nu inteleg de ce oare tot il mentionati mereu, cu fiece ocazie? sa stiti ca ulciorul nu merge de trei ori la apa, la fel cum nici dialectul Koine, despre care se poate observa ca nu il cunoasteti dar il mentionati, nu se potriveste chiar in orice context; mai lucrati la textele pe care le plagiati... eram sa uit acest amanunt descoperit tot recent.

Unde si cum a fost Fratia (Esenista) recunoscuta de Isus? Este pentru prima data ca aud aceasta, te rog precizeaza.

Deci, astepti ca Originea Divina a lui Isus sa fie confirmata DE LA OM, dintr-o RECUNOASTERE OFICIALA a acestei origini? Astepti ca Isus sa aiba DIPLAMA DE DIVINITATE ca sa stii ca este Divin?! Vorbesti ca si Sinedriul de acum 2000 de ani, care voia sa hotarasca democratic daca Isus este divin sau nu, mare ratacire pe capul lor si pe al tau. Inchinindu-se la Legea lor oarba, Sinedriul a auitat sa se mai inchine lui Dumnezeu, umblind tot in Intuneric.
Voi, Iudeii, cautati atunci si cautati inca un IMPARAT PAMINTESC pe cind Isus a spus raspicat ca "Imaparatia mea nu este din Lumea aceasta". El a adus Lumina Spirituala, voi asteptati inca o Coroana Regeasca, El a adus Iubirea Divina voi va complaceti inca in Ura Lumeasca, El a venit de la Dumnezeu si voi inca intrebati Sinedriul in loc de a asculta Glasul Tatalui care marturiseste pentru Fiul Sau. De ce nu-ti intorci Gindul tau dinspre Sinedriu catre Dumnezeu, daca vrei sa afli Natura Divina a Fiului? Intoarce-ti Gindul Pios catre Isus si vei afla daca este Divin sau nu.

Edinide

Cauta ceea ce ai si vei gasi tot ceea ce nu ai!

Domnule edinide cred ca ati auzit de pricipiul democratic care sustine ideea nevinovatiei pana la proba contrarie. Daca nu ati auzit vi-l pot descrie in pm. Sa facem abstractie de ceea ce am afirmat in prima propozitie si sa ducem mai departe imaginea principiului antementionat pe care se bazeaza Dreptul. Precizez faptul, absolut normal, ca eu nu trebuie sa fiu de acord cu ceea ce afirmati dvs. Sper ca nu aveti nimic impotriva unei critici constructive. Continuand, fara a va jigni in vreun fel, nu vad de ce nu as contesta exista ori non-existenta asa-zisului Fiu al lui Dumnezeu. Aceasta calitate ori privilegiu, si anume de a purta pecetea divina absoluta, este mai degraba o povara, fie si aplicata intr-un scop pozitiv, benefic, fapt care s-a si vazut prin procesul profetului Iisus si a.s.m.d. Insa de unde si pana unde putem noi discuta daca Dumnezeu s-a aratat sau nu unui alt om ori grup de oameni, in lipsa nici celei mai mici dovezi, in absenta macar celui mai marunt detaliu. Aici avem de-a face cu o procedura de drept, familiara oamenilor de spirit atat vremurilor cand Sinhedrinul a judecat un om pentru cea mai teribila erezie, blasfemie, cat si oamenilor din timpurile noastre, respectiv ma refer la a dovedi contrariul spuselor, la a avea uzanta ori pratica si capacitatea de a putea proba "per a contrario" sorgintea divina a unui om, la fel de carnal ca si cel mai umil dintre semenii sai, la fel de insetat si infometat atunci cand simturile i se trezesc.
Eu sunt un om care se ghideaza dupa un curs logic al ideilor, gandurile trebuie ordonate astfel incat sa aiba sens atunci cand le rostesti si in prezenta altor oameni, mai mult sau mai putin inteligenti ca si subsemnatul, insa, fara doar si poate, capabili in a interpreta datele si informatiile care lis e astern in fata. Asadar, draga domnule edinide, in unele ocazii, biblia mea devine legea iar capela democratiei lacasul de unde se fac legile tarii, Parlamentul. Eu nu imi permit luxul de a ma juca cu legea si cu gandurile ori nevoile oamenilor deoarece irosesc finante, pierd increderea auditoriului si slabesc relatiile cu oamenii din jur. Fireste, ca oricarui om de buna credinta, imi repugna cand am de-a face fie cu ipocriti, fie cu cameleoni politici ori sociali, dar acestea sunt lucruri de o alta factura. Ce importa este ca mediul social in care fiintam ne dicteaza in mod peremptoriu evolutia noastra fie in corpore, ca si societate, fie, daca ne raportam la individ, starea subiectuala a fiecaruia dintre noi. Este frumos sa nutresti, pe langa un simtamant puternic fata de tara in care te-ai nascut, si un crez in divinitate, sa iti creionezi o pavaza protectoare asupra-ti, sa stii ca nu esti singur si, cel mai important, sa te conduci dupa ideea unui Dumnezeu deasupra ta. Cum spuneam, este frumos sa ai acest crez, fara doar si poate este o chestiune ce tine de moralitate, de modul absolut personal al omului de a-si pune amprenta asupra evolutiei sistemelor sociale create ori dizolvate prin teorii ori pilde ce tind sa lege teluricul de astral. Insa niciodata nu trebuie uitata ratiunea, starea apolinica ce trebuie sa stea ca si tovaras de drum alaturi de toate celelalte ganduri ale noastre. Ratiunea trebuie sa ne fie sita actiunilor ori inactiunilor noastre catre a avea un caracter demn si uman, loial principiilor sanatoase, sa realizam ca traim pentru un scop si ca din datorie fata de viitorul generatiei noastre cat si al celor ce vor veni dupa noi trebuie sa mergem mai departe, indiferent de cat de cumplite ori teribile vor fi piedicile din calea noastra. Si, cu siguranta, vor fi piedici cu prisosinta. Ca o concluzie, desi avem impresia generalizata ca ideea de Dumnezeu, din punct de vedere moral si/sau spiritual, ocroteste sufletul, personal, am convingerea ca spiritul nu poate fi hranit decat prin ratiune.
Toate cele bune.

P.S.: nu a existat Fratia esnista ci esenianal va rog atentie la termenii pe care ii utilizati; o a doua chestiune, fratia lui Iisus a fost creionata de insasi vorba sa cea mai intalnita, "sa-ti iubesti aproapele ca pe fratele tau"; in asentimentul aceleasi idei, tot profetul Iisus a promovat ideea potrivit careia toti oamenii sunt frati si surori in fata lui Dumnezeu, ca si copii a-i Sai.

Acest topic a fost editat de Minerval: 7 Dec 2004, 01:47 AM

" Biblical Hebrew and Aramaic were VERY CLOSELY related, like American English and English spoken in England. Whether the Hebrew prophets wrote in Hebrew or Aramaic would make LITTLE difference. The differences would be like those between
several Arabic dialects which are spoken in Arabia. Even though the VERNACULAR speech differs because of LOCAL color and idioms, the NORM of the written language remains the SAME......The GRAMMAR, VERBS, NOUNS, and OTHER parts of speech are practically the same in the ancient Biblical Hebrew language and Aramaic. The STRUCTURE of a sentence, in point of GRAMMAR and SYNTAX of
Biblical Hebrew or Aramaic, is the SAME.
But this is NOT the case when translating from Hebrew or Aramaic into a TOTALLY ALIEN tongue such as Greek, Latin, or
English.
Moreover, the ALPHABET in Hebrew and Aramaic is EXACTLY THE SAME and ALL LETTERS are PRONOUNCED ALIKE.
******
The Israelites never wrote their sacred literature into any language but Aramaic and Hebrew, which are SISTER languages.

The Septuagint was made in the 3rd century B.C., for the Alexandrian Jews. This version was never OFFICIALLY read by the Jews in Palestine who spoke Aramaic and read Hebrew. Instead, the Jewish authorities CONDEMNED the work and declared a period of MOURNING because of the DEFECTS in the version.
Evidently Jesus and His disciples used a text which came from an OLDER Hebrew ORIGINAL. This is apparent because Jesus' quotation from the Old Testament AGREE with the Peshitta text but DO NOT agree with the Greek text. For example, in John 12: 40, the Peshitta OT and the NT AGREE. This is not ALL. Jesus and His
disciples not only could not converse in Greek but they NEVER HEARD it SPOKEN (as Lamsa pointed out in the first of the three parts of his "Introduction" to the Peshitta in English, as I have divided it, Greek was not spoken in Palestine, especially by the Jews - Keith Hunt)."

Sursa1, Sursa2

Acest topic a fost editat de Achernar: 7 Dec 2004, 11:04 AM

Aramaica si Ebraica sunt apropiate, dar comparatia cu "engleza americana si cea vorbita in Anglia" e o exagerare.
Mai jos sunt 2 reprezentari ale limbilor semitice, din care reiese gradul de inrudire si derivarea lor.




(sursa: http://www.bartleby.com/61/tree.html, http://www.biblemysteries.com)

Afirmatii deplasate ca si cea de fata umplu toata literatura contemporana care se refera la vremea antica, construindu-se o imagine FALSA despre Iudaism si Evrei, punindu-se semnul de egalitate intre Religie = Neam. Daca noi azi, avem Vechiul Testament intre cartile considerate Sfinte, INSEAMNA CA SINTEM EVREI? Ca si cum ai spune ca Vechiul Testament A FOST PUBLICAT IN ROMANESTE PENTRU EVREII DIN ROMANIA! A fost publicat, dar nu pentru Evrei ci pentru cei care vorbeau Romineste, adica pentru Romini. La fel, in antichitate, SEPTUANGINTA N-A FOST SCRIS PENTRU EVREI, deoarece a fost SCRISA IN KOINE, ci a fost scrisa PENTRU CREDINCIOSI IUDAICI CARE VORBEAU KOINE, la fel cum Vechiul Testatement este scris in Romineste pentru Romini. Daca comunitatile din Egipt NU VORBEAU EBRAICA este pentru ca EI NU ERAU EVREI, altfel ar fi vorbit limba!
Exista si EXPLICATIE RELIGIOASA in Vechiul Testament. Neamul Evreilor incepe de la Avram, din care se trag ei, cum istoria lor a transmis-o oral de la unul la altul. Avram NU A FOST PRIMUL OM LA CARE DUMNEZEU S-A REVELAT, a fost doar PRIMUL EVREU LA CARE DUMNEZEU S-A REVELAT. Pe vrmea lui Avram EXISTA PREOTIMEA LUI DUMNEZEU, existau deja case de inchinaciune (in Ierusalim) si exista un sistem de taxe catre Biserica (citeste povestea cu Malhisedec la care AVRAM I-A PLATIT ZECIUIALA). Prin Urmare EVREII NU SE NASCUSERA INCA, Avram fiind in luipta de afirmare a lui insusi, CIND PREOTIMEA EXISTA IN IERUSALIM, intr-o vreme in care EVREII NU AVEAU NICI O TANGENTA CU IERUSALIMUL in afara de visul de a-l cuceri.
In concluzie, nu toti cei carora Dumnezeu s-a revelat sint Evrei, si credinta in UNUL DUMNEZEU nu este apanajul Evreilor din moment ce AVRAM S-A INCHINAT LUI MALHISEDEC "preotul Dumnezeului cel Preainalt, din Ierusalim". Tot de aceea, Septuaginta nu a fost scrisa pentru "evreii din Alexandria" ci pentru cei care VORBEAU O LIMBA ARIANA, asezati acolo inca de la inceputul Regatului Nou din Egipt.
Edinide
Cauta ceea ce ai si vei gasi tot ceea ce nu ai!

Cit timp cauti Logica ca si suprema confirmare a Divinitatii, si Ratiunea care sa te conduca acolo, nu l-ai gasit inca pe Dumnezeu si nu-l vei gasi niciodata. Asta incerca Isus sa va spuna, deschideti-va Inima impietrita si judecati prin Iubire nu
prin Ratiune. CREATIA este pentru Ratiune dar CREATORUL este pentru Inima.

Contestarea o faci in numele Falsului tau Dumnezeu, Ratiunea si Logica, care sint IMPOTRIVA TA cind vrei sa le aplici pe Plan Spiritual.

CEA MAI MICA DOVADA a existentei lui Dumnezeu n-o vei gasi niciodata prin Ratiune si Logica, dar CEA MAI MARE DOVADA a existentei lui Dumnezeu sta ascunsa in tine dar nu va iesi la iveala din cauza impietririi Inimii tale.

Dumnezeu nu este O IDEE si nu este MORALITATE ci Dumnezeu este Viata, Lumina, Iubire, Vesnicie, Cunoastere, Fericire, este Totul. Mintea ta este dusmanul tau si cit timp ramii sclavul Ratiunii si Logicii, Dumnezeu va fi departe de tine. Esti un Om nefericit in viata ta de fiecare zi ai cauti in permanenta in jurul tau ceea ce nu vei gasi niciodata.
Edinide
Cauta ceea ce ai si vei gasi tot ceea ce nu ai!

Se poate sa aveti dreptate domnule edinide insa eu, cel putin, nu voi incerca sa interpretez existenta inexistentului in planul nostru spatio-temoral prin metafore induse dogmatic de catre Biserica dvs. Nu Dumnezeu a scris acele vorbe, Dumnezeu nu se exprima atat de primitiv prin vorbe. El se exprima dincolo de capacitatea noastra de intelegere si, probabil, nu vom afla niciodata ce este Dumnezeu, fie si intr-un stadiu superior al evolutiei noastre. Omul in cursul perindarii sale pe scena istoriei a gasit de cuviinta ca daca marile isi ies din matca trebuie sa se inchine acelei entitati, fiinte, acelui ceva etc. care face un astfel de fenomen posibil. Mai tarziu, de la politeism s-a ajuns la monoteism, insa nici acest grad evolutiv din sanul legaturii cu divinitatea nu era de ajuns. Fiecare mare civilizatie a trebuit sa-si puna amprenta asupra religiei prin propria sa viziune de legatura divina, aducand nume proprii, legende si pilde specifice, miracole si intalniri de "gradul 0". Insa dincolo de aceasta fatada, nu trebuie sa uitam faptul ca omul a fost creatorul acestor viziuni si pilde, tot el a fost creatorul logosului si tot el a ajuns astazi se minuneze asupra micimii sale teribile din fenomenalul si tainic univers. Dumnezeu poate fi ordinea suprema, armonia absoluta, pacea eterna, insa Omul a dorit ca Dumnezeu sa echivaleze cu suprematia Binelui asupra Raului, desi nicaieri nu se mentiona aceasta chestiune. Cu timpul, s-au creat doua tabere, emotia si profunzimea vorbelor biblice era prea intensa fapt pentru care s-a continuat pe ideea tandemului bine-rau. Iar, ca si creator al universului ori multiversului, Dumnezeu, in imaginea idilica si nobila a omului, trebuia sa acopere tabara binelui, partea raului trebuind sa fie acoperita de cineva care il tradase, cineva deosebit de important la vremea sa, mana sa dreapta si cel mai de incredere dintre slujitori. De ce zic trebuia? Deoarece omul a fost mereu codnus de nesiguranta, de incertitudini, potolindu-si temerile cu false izbande, cu imagini iconoclaste, cu notiuni de netradus intelectului uman, pe scurt, cu orizontul necunoscutului. Necunoscutul detine un registru infricosator de cuprinzator, practic in el avem viitorul nostru, sunt inscrise date despre succese ori insuccese, pe cine si cand vom cunoaste, ce intorsatura majora vom avea de suportat la un moment dat, sunt inscriptionate date despre viata copiilor nostri, despre vietile generatiilor de dupa noi, si alte lucruri pe care, inca, imaginatia omului nu le poate cuprinde nici macar cu gandul.
V-ati suparat ca am tradus altfel notiunea ori conceptul de Dumnezeu, primiti scuzele mele. In aceasta lume, din nefericire, singura alinare, in absenta unei alteia, sta in ratiune, in ratiunea sufletului, in ratiunea divina, insa, fara doar si poate, in ceea ce ne defineste ca oameni, homo sapiens sapiens, fiinta inteligenta.
Numai bine.

Acest topic a fost editat de Minerval: 8 Dec 2004, 01:13 AM

Minerval,
Exista multe feluri in care Omul se poate raporta la Dumnezeu (de aceea nu exista suparare despre modul in care te raportezi la Divinitate), dar in toata aceasta varietate exista o directioe comuna si consistenta, sau ar trebuie sa existe . Aceasta directie comuna este faptul ca Ratiunea este menita a interpreta Creatia. Tot directie comuna este faptul ca la Creator se ajunge prin Simtire, care nu este Rationala. Logica este pentru Geometrie, Simtirea este pentru Izvorul Geometriei. Pe scurt, Omul nu se apropie de Dumnezeu prin cercetarea Creatiei ci prin Cautare Spirituala. Aici ne indepartam de tema lingvistica.
Spuneai undeva ca apreciezi prea mult limba Romina ca s-o folosesti in mod profan. In acelasi timp dovedesti o limba elevata si cultivata, chiar in profanitate, si o interesanta manipulare a cuvintului si a vocabularului, rezultata in mod evident nu dintr-o folosire conversationala a limbii. Ce apreciezi cel mai mult la limba Romina?
Edinide
Cauta ceea ce ai si vei gasi tot ceea ce nu ai!

Domnule edinide, limba romana este precum o apa rece de izvor, cursiva si mereu proaspata. Aceasta limba ar trebui cinstita si nu utilizata pentru invective care mai de care mai perverse si murdare. Am observat totusi ca in ultima vreme nivelul de mitocanie si-a diminuat cotele, poate si din implicarea recenta a lui Mihai. O chestiune certa este ca printr-o exprimare curata se poate atinge un nivel al discutiei cu mult peste cel acceptat de o persoana predispusa mai mereu la injurii, etc. De ce am spus ca limba romana este sacra? In opinia mea, aceasta limba expune cel mai frumos si mai cristalin comunicarea verbala, ii da continut, te uimeste cu cata gratie si usurinta cuvinte, propozitii si apoi fraze pot fi articulate in simfonii gramaticale ce in alta limba ar suna fie gol, intortocheat ori bombastic. Studiez in fiecare zi din tainele limbii romane fapt pentru care ma pot numara printre multi acei care au un fundament si pot fi crezuti atunci cand se exprima, nu prin faptul ca se pot exprima ci prin continutul veridic al mesajului trasnmis. Mentionez faptul ca stau in Romania iar necunoasterea ori eschivarea de la a invata aceasta limba nationala din partea multor concetateni mi se pare o rautate, o nebunie intretinuta, probabil, si de nivelul ridicat de toleranta al romanului fata de practic orice chestiuni. Mai trebuie sa se puna si piciorul in prag, uneori, nu numai sa se aduca sare si paine. Nu vreau sa dau lectii de romanism, am expus doar o opinie.
Numai bine.

Minerval,
E o perspectiva sentimentala asupra limbii, impresionanta intr-adevar, dar eu privesc limbile mai mult din punct de vedere tehnic. Din discutiile anterioare se pare ca vorbesti Ebraica, eu n-am reusit sa dedic decit forate putin pina acum invatarii Ebraicii (cea veche, nu cea noua) si din pacate nu pot avea un punct de vedere atit de fundamentat in sens invers.
Aici apare chestiunea care ma interesa, ca unul ce cunoasti ambele limbi (facind abstractie de Ebraica noua care poate influente din limbile contemporane), ai sesizat pe undeva orice fel de asemanare intre Ebraica veche (cum este scrisa in documentele vechi) si limba Romana? Spun aceasta deoarece in antichitate popoarele de care Evreii s-au izbit in Palestina erau Europeni-Arieni (deci din sud-estul Europei, Daci, Traci, Ionieni, Dorieni, Latini, Persani) deci trebuie sa fi fost schimburi lingvistice intre Arieni-Evrei, in ambele sensuri (mai ales ca intrau in relatii personale reciproce, Somson are de a face cu mai multe femei Filistineze inainte sa-si afle nasul)
In concluzie, cunosti orice fel de asemanari intre Romina si Ebraica (veche, excluzind Ebraica contemporana)
Edinide
Cauta ceea ce ai si vei gasi tot ceea ce nu ai!

Studiind filonul istoric, nu am gasit, personal vorbind, nici o asemanare in plan gramatical, lingvistic, stilistic etc. intre cele doua limbi mentionate de dvs. Acum se poate sa fie doar o analiza de suprafata, insa luand in parte elemente definitorii ale amandorura eu nu am gasit chei lingvistice care sa apara si intr-o parte si intr-alta.
Intr-o redactare mai veche ii scriam lui Leon ca irlandezii de azi au avut in comun cu galezii limba celtica, practic impartind un fond lingvistic bine prezervat. Se poate ca in aceeasi masura sa se vorbeasca in cazul limbii romane si a tuturor celorlaltor limbi de provenienta latina, insa in privinta limbilor semitice fata de cele latine nu cred ca putem discuta despre vreo asemanare, fondul acestora fiind structurat de factori de stil ori de gramatica diferiti. Nu este o opinie de specialist deoarece nu am facut cercetari amanuntite vizavi de subiectul amintit de dvs. insa, in acceptiunea mea, cele doua limbi nu pot avea un fond comun tocmai datorita spatiului existent intre dezmembramintele de sorginte latina, cu adaptarile istorice de rigoare, si cele ebraice ori iudaice. Eu imi imaginez limbile de inceput ale Pamantului ca avand un fond comun, insa trecerea timpului a facut deosebit de dificila studierea si analizarea dovezilor care sa infirme ori sa afirme presupusul fond comun subliniat de subsemnat. Oricum in studierea acestor elemente este nevoie de avizul ori indrumarea unor specialisti, deoarece daca am limita discutia doar la a redacta ceea ce credem, fara a fi ancorati in real, cu sau fara voia noastra, discutia ca atare si-ar pierde din farmecul initial. Poate ca Mihai ar trebui sa invite la Han si istorici, oameni de litere care cu siguranta vor raspunde, macar in parte, la unele probleme ce tin de domeniul fie al istoriei, fie al fondului de cuvinte imprumutat ori detinut, la o anumita perioada de timp, de catre o civilizatie ori alta. Va multumesc pentru dialog domnule edinide si numai bine.

Minerval,
Salutarea de dinainte de Ziua de Sarbatoare la Evrei este "shabat shalom".
Prima parte este "shabat", care este "sabatul" care este pur si simplu ... "sarbatoare" Observa aici STRUCTURA CONSONANTICA (care de altfel defineste cuvintul tipic Ebraic la care variatia semantica se face, ca la limbire arabe, la nivel vocalic, desi exista anumite forme reduse de infexionare) intre CUVINTUL ROMINESC si CUVINTUL EBRAIC, "sa[r]bat[oare]" = "sabat" Se vede de aici ca CUVINTUL EBRAIC ESTE O SIMPLIFICARE a cuvintului Romanesc.
A doua parte este "shalom" care este "salutare", unde SE MANIFESTA ACEEASI SIMILITUDINE ca in cuvintul precedent, dupa schema de dezvoltare "salu[tare]"="shal[om]"
Din cele doua cuvinte de mai sus, care ISI PASTREAZA SEMANTICA CULTURALA precum si STRUCTURA MORFOLOGICA asemanatoare, SANSELE DE PURA INTIMPLARE SINT NULE.
Salutarea Ebraica de dinainte de Sambata (compara singur "sambata" cu "shabat") este o dovada clara de afiliere indepartata dintre Ebraica VECHE si limba Romana actuala.
Edinide
Cauta ceea ce ai si vei gasi tot ceea ce nu ai!

Salutarile mele domnule edinide!
Lingvistica analizeaza, daca nu ma insel, limba din punctul de vedere al caracteristicilor ei generale, servind drept mijloc de comunicare specific omului intr-o comunitate, respectiv societate. Intre ebraica si romana pur si simplu nu gasim elemente comune ori similare, ci doar chestiuni care aranjate intr-un anumit fel dau aparenta unor similitudini. Va asigur, in calitate de reprezentant al comunitatii mele cat si al limbii, ca nu exista similitudini intre cele doua subliniate de dvs. Totodata va multumesc pentru modul civilizat dupa care am convenit sa ducem discutiile mai departe, multumirile fiind pentru acceptarea acestui stil occidental incurajat de subsemnat. In acceptiunea mea, nici daca supunem cele doua limbi la o analiza diacronica nu se vor gasi acele chei liant despre care scriati dvs. Ebraica se ghideaza, ca orice limba de circulatie, dupa un sistem lingvistic bine definit. Acum fiecare limba prezinta idiomurile sale si probabil dvs. ati dedus ca de vreme ce evreii au impartit la un moment dat religia lor cu cea crestina, servind drept model, s-ar fi putut cumva si imprumuta ceva din sistemul lor catre alte tari. Toate cele bune domnule edinide si votare usoara!

Se intampla ca atunci cand credem in ceva, cand adoptam o teorie sau faurim una proprie sa cautam si sa gasim peste tot argumente care sa ne sustina credinta. De multe ori ne lasam mai mult sau mai putin dusi de val si imbratisam cu entuziasm o idee care ne poate ajuta, ca argument, in sustinerea propriilor convingeri. Uneori e greu sa decelam situatia reala de cea imaginata de noi si de aceea va adresez un indemn la temperanta si analiza.

Ei bine Edinide cuvantul "sarbatoare" vine cu certitudine din latina, din servatoria derivat din verbul servo, -are care inseamna care insemna a pastra, a conserva, a respecta. Se aplica initial pentru amintirea unor date cu semnificatie liturgica, zile marcante din istoria mantuirii si a persoanelor sfinte. Din contextul religios 9liturgic) s-a extins termenul in domeniul laic.
"Salut" vine tot din latina, din "salutare" care inseamna exact acelasi lucru.
"Shalom" este echivalentul arabului "Salam" si inseamna acelasi lucru:"Pace". E un exemplu punctul pentru inrudirea dintre limbile semitice. Iranienii folosesc "salam" ca salut comun, dar e doar unul din multele imprumuturi din araba pe care limba farsi moderna (indo-europeana desigur) le-a luat din araba de-a lungul timpului.

Ce sa mai zic... In lipsa unei ipoteze sustenabile, concluzia nu are nici o acoperire.

Carpatic,
Ceea ce poti afirma cu certitudine este ca "servo este atestat in Latina", dar sa spui ca "vine cu certitudine din Latina" nu poti, pentru CA NU AI DE UNDE SA STII, doar CREZI ca este asa. Uite, o intrebare simpla pentru tine, cum spuneau Dacii la "sarbatoare"?
Daca in analizele tale te iei dupa DEX, mai bine te-ai lua dupa templul lui Apolo de la Claros... unde Marele Preot citea in stelele reflectatae in Apa mai bine decit DEX-ul. Uita-te in DEX unde vine cuvintul "INGER", o sa te trimita la ... SLAVONA !!! ignorind complet ANGHELOS in Ioniana, sau ANGHIRAS in limba Ariana. Tot DEX-ul o sa-ti spuna ca LOC provine din Latina iar A LOCUI provine din Maghiara... Uita-te singur ce spune DEX de "Simbata" ... Dupa DEX, Crestinismul Rominesc provine din Slavona si din Maghiara (MINTUIRE) ...
Nu te teme de dorintele mele, nu ma las orbit de ele, cind am facut afirmatiile de mai sus am avut ceva in vedere, si anumite informatii specifice. In Ebraica exista vorba "sabat", care este folosita pentru "sarbatoare", IN GENERAL. Ziua de Sabat nu era o zi fixa din saptamina, ci cadea cind si cum, ca ORICE Sarbatoare obisnuita. Cind sarbatoreau Pastele, era "sabat". Cind sarbatoreau o victorie militara, era Sabat etc. (de aceea exista indoiala ca Mintuitorul a fost crucificat Vinerea, El a fost crucifcat intr-o zi de "sarbatoare" adica "sabat", si trebuia sa stea in Pmaint "trei zile si trei nopti, ca si Iona", iar de Vineri pina Duminica nu sint trei zile si nici trei nopti, ci numai O ZI SI DOUA NOPTI, dar aceasta este o alta problema) Pur si simplu, semantica Ebraica a cuvintului "sabat" este "Sarbatoare"

Edinide, eu ti-as sugera sa folosesti niste ochelari cand mai citesti prin DEX
http://dexonline.ro/search.php?cuv=inger

Axel,
E bine ca ma verifici, ma incred prea mult in memorie, ar trebui sa rasfoiesc din nou DEX-ul, n-am facut-o de mult... Oricum, priveste mai putin la imprefectiuni, ca sa vezi intregul... Ca o consolare pentru tine (iarasi memoria mea...) urmatoarele perle lingvistice:
sfint, Slavona:sveta (cred), unde-i Latina cu "sanctus"? (or fi si slavii... latini...)
voia (ta), Slavona:volja, parca Italienii spun ceva de genul "volio", francezii "veux"?
gresitilor (nostri), Slavona ... cauta singur
ispita, Slavona...
duh, Slavona...
veci, Slavona...
amin, Slavona...
Aici am citat numai din Tatal Nostru. In afara de "inger", nimic nu ti-a atras atentia?

M-as bucura sa apara pe-aici un lingvist competent, pentru ca noi "profanii" desi avem cele mai bune intentii avem lacune serioase.
Multi, printre care si unii din autorii DEX-ului se pare, au cazut in capcana originilor slavone ale cuvintelor care desemneaza notiuni legate de cult si liturghie, bazandu-se pe simplul fapt ca timp de 500 de ani slavona era folosita in scrierile bisericesti. De fapt pentru majoritatea cuvintelor in cauza se poate decela originea greceasca, latina sau chiar ebraica.
In ce priveste "sarbatoare", nu stiu cum ii spuneau dacii. Pentru alte limbi de origine (sau cu puternica influenta) latina, cuvantul care desemneaza sarbatoarea vine de la celebratio, noi insa suntem mai speciali. E sigur ca "servatoria" se aplica pentru comemorarea sfintilor si a anumitor zile importante din calendarul liturgic, dar nu am un criteriu clar (din lipsa de informatie) pentru a afirma cu certitudine similaritatea (sau diferenta) dintre anumite cuvinte in limba vorbita de daci si in latina.
Daca dacii aveau bunul simt sa scrie, macar inscriptii epigrafice, ne-ar fi fost mai usor, asa insa suntem complet in ceata si e usor sa ajungem pe taramul speculatiei. De ce n-au scris dacii ? Eu n-am vazut nicaieri o explicatie a acestui fapt, desi m-as mira sa nu-si fi pus istoricii si lingvistii problema. O ipoteza ar putea fi caracterul sacru al limbii si interdictia expresa, pe baze religioase, de a scrie (ceva asemanator s-a intamplat si cu celtii).

Da, vad ca ai o obsesie cu slavona, de aceea inteleg ca nu ti-a putut trece prin cap ca limbi romanice ca franceza, spaniola, italiana, portugheza si limbi cu influenta romanica, ca engleza, germana nu ar fi imprumutat cuvantul "inger" (ange/ángel/angelo/angel/angel/Engel) din latina (angelus), ci, ca si romana, din slavona . Doar slavona a fost o limba extrem de importanta in toata Europa, mai ales in Europa de Vest, nu?

Voi va cramponati de Latina de parca Lumea a inceput cu Latinii! La schimbarea Erelor, Latinii erau un POPOR NOU si chiar UN POPOR MINOR, care priveau cu admiratie la Egipt, la Darius si la Alexandru, si chiar la fratii lor Dacii. Vorbiti de Limbi Romanice si de limbi de Influenata Romanica, de parca limbile Europene NU AR FI TOATE O SINGURA LIMBA LA ORIGINE! Ce conteaza INFLUENTELE LATINE (sau altele de fapt) din moment ce TOATE LIMBILE EUROPEI SINT LIMBI-SURORI PRIN ORIGINEA LOR?
Mi-ati spus de "inger" in TOATE limbile pamintului, noi si vechi, dar nu ati pomenit cu nici un cuvint LIMBA ARIANA! Este oare relevant ca in Latina Ingerul era Angelus, SAU FAPTUL CA IN ARIANA, ACUM 4000 DE ANI, era ANGIRAS? Citeste Veda, venita din fundul Lumii, din India, si acolo scrie negru pe alb ANGIRAS, cu sensul de "Cel ce aduce Mesajul lui Dumnezeu", deci ... INGERUL. Acest "INGER" este cu mii de ani mai batrin decit Imperiul Roman, dar pentru voi, din pacate, Lumea incepe cu Roma!
Spui ca "Dacii nu au scris", PENTRU CA ASTEPTI SA VEZI O LIMBA EXTRATERESTRA, dar Dacii au scris dar nu vezi Padurea din cauza prea multor Copaci de jur imprejur. N-ai auzit inca de LATINA POPULARA, deja raspindita in toata Europa INAINTE CA LATINII SA DEVINA UN IMPERIU? Daca Nemtii de azi sint RUDE DE LIMBA cu Gotii de ieri, daca Maghiarii de azi sint RUDE DE LIMBA cu Atilla de ieri, daca Evreii de azi dint RUDE DE LIMBA cu Evreii antici, daca Grecii de azi sint RUDE DE LIMBA cu Elenii, atunci si Romanii de azi sint RUDE DE LIMBA cu .... DACII!

Scuzele mele domnilor, probabil ar fi trebuit sa fi intervenit si eu la randu-mi. Termenul "sabat", utilizat cu precadere in ritualuri fie de sorginte religioasa, in atmosfere solemne, in simbolistica magica etc. are provenienta latina. Termenul ebraic ori iudaic "sabat" ori "savat", transpus in "shabbat" inseamna a inceta, a te odihni, a-ti regasi unitatea. Aceasta este o definitie veche cunoscuta de orice evreu insa chestiunea ca atare, precum a sugerat si carpatic, ar trebui tratata de un lingvist profesionist. "Sabbastimos", cuvant grec utilizat in ebraica, se refera tot la pace interioara precum "sabat". Una dintre cerintele legii sabatului (evreiesc) este de a te odihni in acea zi. Cuvantul "sabat" are influente atat din franceza (sabat), din greaca prin sabbaton, cat si din latina, prin sabbatum. Dar cum lingvistica nu este campul meu de expertiza am sa va las pe dvs. sa continuati ideea pornita de subsemnat. Numai bine.

Acest topic a fost editat de Minerval: 15 Dec 2004, 07:36 PM

Cit la suta din Shabat este din Franceza, cit la suta din Latina si cit la suta din Greaca? Toate impreuna are trebui sa constituie 100%. Dar limba Romana, nu are nici o contributie la cuvintul Shabat?

Desi asemanarile lingvistice romanesti din "shabat shalom" sunt din pura intamplare, in privinta cuvantului "inger", edinide are dreptate. Ingerul are corespondent lingvistic de o vechime impresionanta. Aceasta face ca radacina "ng" a cuvantului "inger" sa fie mai (stra)veche decat momentul despartirii limbilor indoeuropene in ramura "suta" si "cento", fapt care face sa il regasim in forme sensibil apropiate in cele doua regiuni lingvistice.

Apartenenta limbii geto-dace la ramura "suta", si terminatia in "r" a cuvantului romanesc indica o probabilitate mai mare ca mostenirea cuvantului actual "inger" sa fie din limba daca si nu din cea latina.

In acceptiunea mea, singura contributie a limbii romane a fost de a-si insusi, de a imprumuta cuvantul ca atare in aceeasi masura in care a operat si cu alte cuvinte din celelalte limbi aflate in cercul de influenta lingvistica. O zi buna.

Minerval,

1. Trebuie sa inteleg afirmatia in sensul ca daca "shabat" si "sarbatoare" sint legate intre ele, vine din Ebraica in Romana si nu invers? Daca da, cind si cum s-a intimplat? Noi nu stim de Evrei care locuiau in Dacia acum 3-4000 de ani dar stim de Daci (numiti si Arieni in zona Persia) care locuiau in Palestina, deci m-asi astepta ca Ebraica sa fi imprumutat din Romana si nu invers. Daca nu este Romana, este vre-o alta limba care sa fi fost cercul de influenta lingvistica pentru Ebraica? Este vre-o alta limba din care Ebraica s-a inspirat, si care ar fi aceea?

2. Nu prea cunosc Ebraica, dincolo de structurile ei morfologice generale, asa ca te rog cu alta intrebare. In limba Koine, se spunea la "Unsul" (cu sensul de Cel Ales) pe numele "ciristos" de unde provine numele de Cristos. Cum se spune pe limba Ebraica "Unsul", deoarece in Romana se mai folsoeste si numele de Mesia, este oare legat de acesta?

Salutarile mele domnule edinide.
Am observat ca v-ati structurat ideile intr-o maniera interpretabila si nu plauzibila. In primul rand, dacii amintiti de dvs. reprezentau o ramura a tracilor iar ca o alta chestiune dacii nu vorbeau limba romana, acest lucru stabilindu-se cu multe milenii dupa asezarea valahilor pe actualele regiuni geografice. Secundo, limba ebraica este mai veche de cateva milenii prin urmare se poate deduce faptul ca aceasta limba a stat drept baza de imprumut lingvistic pentru alte limbi aflate in cercul de influenta lingvistic ori in perimetrul confluentelor intre civilizatii si culturi diverse. Terto, vechile profetii ebraice nu sunt reductibile, precum pildele crestine de exemplu, ele lasand mintea umana sa depaseasca spatiul desemnat unei dogme ori unei simple cutume religioase. Rolul interpretabilitatii il regasim si in profetiile iudaice insa, asa cum va spuneam, trebuie inteles faptul ca vechii intelepti predau cunostintele prin intermediul simbolisticii si al altor arte specifice mesajului ca atare.
Am sa revin. Toate cele bune.

Poate ar fi trebuit sa-l las pe Minerval sa dezvolte ideea, dar dat fiind ca am acum ceva timp liber si am revenit pe topic ma bag si eu.
In ebraica משיח , moshiach (mashiah) inseamna, literar, "Unsul", ungerea e simbolul consacrarii ca rege si o referinta directa la regalitatea legendara si stirpea lui David. Mesia (in transcrierea noastra) e cel care va izbavi neamul lui Israel si va restaura Regatul Davidic, el insusi fiind "din stirpea lui David". Cristos (Χριστος, Khristos in greaca) e pur si simplu traducerea literala a cuvantului ebraic.
In Vechiul Testament ebraic apare de 39 de ori termenul משיח, in Septuaginta in locul lui apare Χριστος.
In Noul Testament termenul literal Mesia (Μεσσιας, Messias) apare doar de doua ori, in Evanghelia lui Ioan.

A vorbi despre influente reciproce intre ebraica si limba romana mi se pare un demers lipsit de obiect. Desigur exista imprumuturi in romana din ebraica, ca de altfel in toate limbile vorbite de popoare crestine, dar sunt doar cuvinte izolate care se refera la cult.
Pe de alta parte respect opinia si credinta lui Edinide cu privire la existenta unui pan-arianism cvasiomogen in toata aria atinsa de migratiile indo-europene, dar totusi nu exista nici o dovada (si nici un studiu competent, sau cel putin nu am dat eu de el, chiar as fi curios) care sa sustina influenta limbilor semitice de catre limba "ariana" vazuta ca filonul originar al tuturor limbilor indoeuropene (sau cel putin a limbilor din ramura indo-iraniana si mai extins a celor din ramura satem.
Din cate stiu eu limbile din ramura satem s-au individualizat cel tarziu prin secolul 17 BC in timpul marilor migratii spre valea Indusului si podisul iranian pe de o parte si spre Europa de Est pe de alta.
A vorbi despre "o limba mai veche decat alta" comparand limba dacilor si ebraica mi se pare un nonsens. Limbile prin natura lor evolueaza continuu, ele evolueaza rapid chiar si in lipsa unor migratii sau invazii, daramite in perioada ultimului mileniu BC cand au avut loc miscari mari de popoare.

Multumesc pentru precizarile cu titlul de Messias, am sa revin putin mai tirziu.

Nu trebuie sa folosesti ghilimele, deoarece ramura Ariana ajunsa in India se numea pe sine "arya-ya", iar Dumnezeul Arienilor avea ATRIBUTE multiple de Indra (Andros, Andrei, Cel [M]Indru ), Surya (Soare, Cel Luminos), Dyaus-Pitar, Varuna, Mitra, etc., nume PARALELE cu a Zeilor Olimpici de la Atena ci PARALELE cu a Zeilor Romani (Jupiter=Dyaus-Pitar) etc. Daca acest popor Arian (Geti, Daci, Traci, Eleni, Dorieni, Hititi, Latini, Filisteni, Persani, etc) era deja raspindit intre Dacia si Indus acum 3.500 de ani, si intre Dacia si Egipt tot atunci, de ce ar face triburile Ebraice exceptie de la fenomenala influenta Ariana asupra lumii antice? Mai ales ca stim ca triburile Ebraice, pe vremea lui Avram, visau la catatile Ariene de pe malul Mediteranei, ca deja nepotii lui Avram (Esau) isi luau deja neveste din tzara Canan (nordul Palestinei), sotia lui Isac (fiul lui Avram) plingindu-se "m-am saturat de nurorile astea Cananite", criticindu-l astfel pe Esau, motiv pentru care a complotat cu Iacov, iar exemplele merg cu sutele, faimosul Samson traind printre Filisteni pe la o vreme, etc. Cine nu vede aici influente reciproce, trebuie sa-si deschida ochii.
Pe la 1300I.C. (cind incepe Regatul Nou) Egiptul se elibereaza de sub domnia Regilor Pastori pe care-i alunga din Egipt inapoi pe unde venisera, ajungind in 150 de ani de razboaie sa-i impinga inapoi pina in ... Anatolia ! Egiptul devenind vecin cu faimosii Hititzi si fac pace cu ragatele Ariene din zona, incit vecinii Hititilor, Mitani, isi trimite printesele lor sa fie consoarte Faraonice, din ele nascindu-se faimoasa Nefertiti, sub care se produce REVOLUTIA RELIGIOASA a Egiptului (Monoteismul lui Ra, Soarele, Lumina, Stralucirea, sub Amenhotep). Intre Marea Neagra si Nilul de Sus era o intindere continua de regate Ariene si Egiptene, influenta din care triburile Ebraice NU POT FI EXCLUSE (de exemplu, Avram cumpara, cu martori, loc de veci pentru Sarah, de la ... Het (Hititul), deci Sara este ingropata undeva in Anatolia !) etc. etc. Nu multa dupa asta, Darius (care se numea pe sine Darius Arianul, dupa care Persia si-a schimbat numele in Iran-Arian) a cucerit intrega zona din nou, din India pina in Egipt. Nu multa dupa, Alexandru a cucerit intreaga zona din nou, pina in India si Egipt. Nu multa dupa asta, Latinii, ultima ramura Ariana, cucereste zona din nou, pina in Egipt. Practic, Orientul Apropiat si Mijlociu, in speta Palestina, este Regat Arian, sau disputat intre regate Ariene timp de 2000 de ani inainte de venirea Mesiei. Cum pot fi Evreii vazuti NEATINSI DE 2000 DE ANI DE STAPINIRE ARIANA A ORIENTULUI, tehnologica, politica, militara, lingvistica, culturala, spirituala si religioasa?
Prin urmare, nu sint in cautare de himere, nu este nici opinie nefondata si nici credinta oarba...

Limba Ariana nu este filonul original, este doar unul din multele filoane Ariene, dar cel mai bine cunoscut prin internediul Vedelor, Avestei si altor scriei vechi (oricum asemanatoare cu Greaca antica si cu Latina). La ora actuala ai cam acceasi distributie a limbilor Ariene, ca in vechime, tot sudul Europei, pina in Indo-China: Portugheza, Spaniola, Franceza, Italiana, Romana, Albaneza (ce-a mai ramas), Aromana, Greaca, Persana, Gujarati, Punjabi, Hindi, Sanscrita (in putine locuri) si alte sute de dialecte pastrate prin Indo-China.

Acest topic a fost editat de edinide: 19 Dec 2004, 09:04 AM

Edinide, dupa cum am mai zis si in cateva mesaje dinainte, eu nu contest arienii in sine, insa nu sunt de acord cu generalizarea arianismului pentru toata aria indo-europeana. Termenul de Arian se poate aplica doar la ramura indo-iraniana. E cert totusi ca "indo-iranienii" au ocupat o arie mult mai vasta decat Iranul, Pakistanul, Afghanistanul si India de azi, ca ramuri ale lor au existat in orientul mijlociu pana in Anatolia, in zona Caucazului, in Asia Centrala pana in Pamir , Tian Shan si zona Kashgar din China actuala. Ramuri ("triburi") de neam iranian (arian) au ajuns in timpul marilor migratii din secolele 3-5 si urmatoarele in Europa si chiar in apusul Europei prin nordul Marii Negre. Cazuri mai marcante sunt alanii, care au ajuns pana in Spania, si sarmatii care timp de cateva secole au fost localizati in Pannonia, Noricum si in podisul Boemiei. E de bun simt sa consideram ca aceste popoare si-au lasat amprenta lingvistica asupra populatiilor autohtone.
Limbile europene moderne sunt un melanj de limbi vechi indo-europene din ramuri diferite, de exeplu intre limbi celtice si latina in Franta si Spania.
Tocmai aspectul religios pe care il aduci in discutie este considerat de specialisti (din cate stiu eu) ca neconcludent, pentru ca in antichitate "panteonurile" sufereau schimbari dese si importante, se imprumutau zei sau altii cadeau in "dizgratie" - exemplul cel mai marcant este tocmai cel roman - din grupul de zei de la inceputul atestarii politice a latinilor au ramas pana la sfarsitul "paganismului" putini, multi fiind fie inlocuiti complet fie atribuindu-li-se caracteristici noi, in prima faza din aria greaca apoi din cea orientala. Un alt exemplu de neconcludenta este tocmai in aria clara ariana, prin dezvoltarea "religiilor iraniene", zurvanismul, mazdeismul si la un moment dat maniheismul, cu caracteristici net diferite de conceptia hindusilor de exemplu.

Carpatic,
Desi pare fara legatura, este totusi, asa ca te rog sa-mi raspunzi la urmatoarele intrebari:
1. la schimbarea erelor, ce limba vorbeau Getii, Dacii, Tracii, Italicii, (nu Latinii, care erau oricum minori), Macedonenii, Galii (Franta de azi) si Ibericii (Spania/Portugalia de azi) ? adica de la Atlantic la Marea Neagara, si invers?
2. ce s-a intimplat cu acele limbi ? (N-am sa accept IPOTEZA NEJUSTIFICATA a disparitiei lor)
3. ce fe de cultura aveau aceste popoare ? (relativ la culturile bine cunoscute ale Ionienilor, Dorienilor si Latinilor)
Aceste raspunsuri pot face lumina in problema limbii/religiei care se discuta aici.

Tu PRESUPUI ca Arienii aveau centrul distributiei lor in Orient, ceea ce este doar o parere din cauza marii straluciri a lui Darius Arianul. Este cazul sa stii ca Ionienii erau de deam Arian, Dorienii erau de neam Arian, Macedonenii lui Alexandru la fel, Latinii erau de asemenea de neam Arian (citeste Veda si vei vedea despre ce vorbesc, lingvistic, cultural, psihologic si religios) Tu doar PRESUPUI ca veneau din Orient si construiesti pe presupunere. Spui ca se intindeau din Orient pina in Anatolia, dar daca ei se indindeau DIN ANATOLIA pina in Persia (doar o alta PRESUPUNERE SIMETRICA cu a ta...) ?

Oare care sint sursele tale de informare ?!
2000i.c. poporul regelui Elen si Ion ajunge pina in Peloponez
1900i.c. cetatea Troia este schimbata din radacini (fusese fondata la 2700i.c.)
1700i.c. cetatea Babilonului (Persia, viitorul Darius Arianul) este cucerit
1500i.c. valea Indusului este cucerita
1500i.c. poporul regelui Doru impinge pe Ionieni in Anatolia
1500i.c. regii Pastori cuceresc Egiptul
1400i.c. are loc razboiul Troian
Se vede de aici ca marea expansiune Ariana incepe DINSPRE ANATOLIA si NU INSPRE ANATOLIA, deoarece fluxul istoric este INSPRE PERSIA SI INDIA si nu invers. Aceasta miscare de oameni este o miscare lingvistica, culturala, spirituala si religioasa, in SECVENTA CRONOLOGICA incepind cu Olimpul, apoi Avesta, apoi Veda
Cauta pe Internet surse moderne despe acest subiect si uita de toate sabloanele dupa care Lumea incepe cu Darius si cu Roma, sabloane care necesita popoare si limbi "disparute" ca sa fie credibile... Cauta la www.DaciaNemuritoare, la www.dr-savescu, la www.DaciaNoua, la www.DaciaMare.com, la altele... Citeste prin Biblie si vei vedea pe Regii Arieni din Babilon parte din cultura Biblica...