Ne privim chipul in oglinda in fiecare zi. In fuga, sumar, sau ne studiem cu atentie... pe-ndelete..
In fiecare zi vedem acelasi chip. Pe cei apropiati noua ii vedem la fel in fiecare zi..
Uneori, poate mai rar, ..ne privim si sufletul, personalitatea,..sau cum vrea fiecare sa-i spuna..
Constatam ca ne-am schimbat sau nu. Constatam ca am ramas aceiasi asa cum ne stiam,..sau ca ne-am schimbat radical comportamentul si modul de a privi lumea si pe noi insine...
Intotdeauna observam mai degraba schimbarile altora ..
In general avem dorinta ca cei din jurul nostru sa ne accepte asa cum suntem. Cu bune, cu rele..si mai ales sa nu incerce sa ne schimbe..
Nimic nu enerveaza mai mult decat dorinta altcuiva de a te schimba,..si atunci cu crispare te mentii in tiparul tau,..chiar daca uneori stii ca nu este cel mai bun..
Unde vreau sa ajung? Am citit intr-un interviu..undeva..ce raspundea o ea la intrebarea daca este posibil sa iubesti o persoana toata viata. Ei bine.. spunea ca nu este posibil. Ca oamenii se schimba si pentru fiecare perioada din viata corespunde un alt barbat.
Cat de adevar este in afirmatia asta? De ce punem conditia "Iubeste-ma asa cum sunt"..sau "Accepta-ma asa cum sunt" daca noi suntem supusi continuu unei schimbari pe care nici macar nu o sesizam?

Este adevarat ca ne modificam, insa modificarile aceste sunt "dictate" inconstient si de atitudinea partenerului fata de noi, de schimbarile reciproce si complementare pe care le suporta acesta, astfel incat comuniunue dintre cei doi membri ai cuplului sa devina si mai stransa, mai puternica. Atitudinea celuilalt fata de noi are o foarte mare importanta...Gesturile, cuvintele, sentimentele celeilalte persoane sunt cele care ne modifica sau care ne fac sa ne dorim modificarea.
Parerea mea.
KEEP WALKING!

Dar..oare chiar ne schimbam? Sau este doar insuficienta cunoastere a propriei persoane?
Si cum avem pretentia de la celalat sa ne accepte daca nu ne dezvaluim exact asa cum suntem?

Ne schimbam,asta-i sigur!Eu, de exemplu, m-am schimbat, mi-am reorientat prioritatile, logodnica mea trecand pe o pozitie superioara familiei. Am facut multe pentru ea ca sa-i demonstrez ca o iubesc, fac multe si, ce-i mai ciudat, este singura persoana ( de fapt a doua,dupa prietenul meu cel mai bun), care ma scoate din egoismul meu,uneori feroce! As face orice pentru ea!
Complementar, si ea a facut un lucru mare pentru mine( si pentru ea);la insistenta si explicatiile mele, la modul meu de abordare a problemei, a renuntat la fumat.
Cat despre cum ne prezentam...eu am jucat de la inceput cu cartile pe fata, cu un mic amendament:nu mi-am dezvalui toate calitatile decat in momentul in care am considerat ca merita...

Ne schimbam. Sau mai bine zis,ne transformam.
Unii ,o data cu trecera timpului devin mai intelepti,mai maturi.
Altii se incrinceneaza. Dar in foarte putine cazuri e vorba de o schimbare radicala.
Poate doar in urma unor experiente dure,traumatizante sau in urma unor evenimente care au valoarea unei revelatii.
Uneori dam impresia ca ne-am schimbat.
De fapt sintem altfel pentru ca sintem mai stresati,mai obositi sau pentru ca ne-au fost inselate asteptarile si ne schimbam modul de comportament fata de anumite persoane.
Oamenii nu se schimba. Caracterul lor insa mai suporta modificari. Nu neaparat esentiale.
Dar cind iubesti cu adevarat nu incerci sa il schimbi pe cel caruia i-ai
daruit inima. Pentru ca in momentul in care i-ai daruit-o ,ai facut-o neconditionat. Te-ai indragostit de celalalt pentru ca e asa cum e.
Nevoia sau dorinta de a-l schimba pe celalalte e,citeodata, o dovada de egosim.

Acest topic a fost editat de Diana-Maria: 30 May 2004, 08:08 AM

Cred ca transformarea, asa cum zicea Diana-Maria este cuvantul cel mai potrivit. Daca exista iubire, intelegere si respect (toate reciproc), atunci partenerii vor suferi aceleasi transformari si vor putea merge pe acelasi drum comun. Daca insa unul din ingrediente lipseste, maturizarea se va face pentru fiecare in parte, existand riscul ca fiecare sa-si aleaga un drum propriu.

Este un adevăr ascuns în afirmaţia asta, dar aşa de ascuns că nu se prea vede. Eu zic că nu e posibil să iubeşti o persoană la fel toată viaţa.

Dar e posibil s-o iubeşti... mereu altfel. Eu prefer aici cuvîntul "evoluţie" în loc de "schimbare". Omul evoluează, iubirea evoluează, capătă faţete noi, alte faţete se mai estompează...

Tonul acelei afirmaţii, după opinia mea, nu face altceva decît să justifice un mare egoism, acel "fac doar ce-mi place" al anumitor "vedete" din ziua de azi, cărora, în afară de propria lor persoană, li se fîlfîie de toţi şi de toate...

In fond este normal sa ne schimbam si, o data cu noi, si relatiile in care ne aflam. Numai ca depinde de cei doi parteneri ca schimbarea/transformarea/evolutia sa fie armonioasa sau nu. Nu o data mi s-a intamplat ca omul meu sa remarce lucruri diferite in mine, iar eu nici macar sa nu le constientizez. Pentru ca, asa cum spunea cameron, ne privim mai rar si sufletul in oglinda. Dar ne schimbam, asta cu siguranta. Doar ca schimbarile astea nu se petrec peste noapte. Eu nu cred ca ne trezim intr-o dimineata si vedem un strain in pat! Desi...

Concluzia? Ne schimbam, dar cu putina intelepciune se schimba si relatia. Evitam si monotonia asa

Eu cred ca aici e vorba de o lege a compensatiei. DAca tu nu poti sa te iubesti asa cum esti e normal sa ceri acest lucru de la cei din jurul tau, este un gol care simte nevoia sa fie umplut. La fel cum un cersetor care nu are un ban in buzunar iti cere sa ii dai bani pentru o paine....

Cameron - tipa care spunea chestia aia, ca nu poti iubi toata viata un om cred ca nu a iubit niciodata pe nimeni. Nu poti spune asa ceva decat daca nu stii cu ce se mananca toata treaba Ne schimbam si ne modificam fiecare dintre noi dar nu asta dicteaza sentimentele pe care le avem unul fata de celalalt, sau cel putin nu asa ar trebui sa fie... Sunt multe de discutat aici

YoyoMan, afirmatia ta:

este mult prea DURĂ si nu cred ca sintem in masura sa judecam si sa dam sentinte.
In plus, este jignitoare pentru Cameron.
Te rog frumos, sa nu se mai repete, altfel voi fi nevoita sa editez mesajul.
Multumesc pentru intelegere.

Mi-ar fi placut sa existe un zambaret care tuseste, ca aici ar fi trebuit sa-mi dreg glasul ca sa ma introduc.
Mi se pare mie, sau se face discriminare? Cameron a spus ce a gandit. La fel si YoyoMan. Ce se petrece? Ori suntem la "Iubeste-ma asa cum sunt!", ori la "Iubeste-ma un timp, iar cand nu-ti mai plac, trage-mi un sut undeva!!!"...
Evident, femeile vor considera ca vorbesc eu, fiindca sunt barbat si nu pot gandi altfel. Ma rog, adevarul vorbeste ultimul, dupa parerea mea!!! Eu cred ca YoyoMan are dreptate, iar o data ce ai convenit cu cineva sa pleci la drum in doi, iar dupa un timp te razgandesti, nu fiindca te bate, nu fiindca e betiv, nu fiindca e criminal sau cine stie ce inclinatii abjecte ai descoperit intre timp, ci numai fiindca ai intalnit un alt fat-frumos cu mot in frunte, asta nu e altceva decat ( luati-o ca atare!!!)
Asa ca, "cine iubeste si lasa", sa aiba linistea pe care o merita!!! As vrea sa cred ca cei care se banga-n vorba intr-un asemenea subiect, au inteles cu adevarat ce inseamna sa fii dezamagit si ranit in adancul sufletului, fara ca tu sa-ti gasesti o vina reala! Daca nu, cred ca ar fi mai corect sa faceti cum credeti, dar sa nu dati sfaturi, ca riscati sa va impovarati inutil cu deciziile proaste ale altora!

Imi pare rau ca am starnit controverse cu topicul asta..
Nu imi exprimasem nici o parere personala. Am pus doar intrebari. Atat. Rareori fac afirmatii. Prietenii stiu de ce!
Asa ca.. doar intrebari..! In rest conjugati iubirea cu schimbarea. Sau schimbarea conjugata cu iubirea. Daca reusiti sa pastrati acelasi subiect.. aveti doar de castigat!

Diana Maria si eu care credeam ca...... in fine!
Uite ce spune cameron in deschiderea topicului:
"Unde vreau sa ajung? Am citit intr-un interviu..undeva..ce raspundea o ea la intrebarea daca este posibil sa iubesti o persoana toata viata. Ei bine.. spunea ca nu este posibil. Ca oamenii se schimba si pentru fiecare perioada din viata corespunde un alt barbat."

De ce nu citesti pana la capat?



PS: editeaza in prima faza mesajul tau ca ai voie si dupa mai mult de 24 de ore

Yoyoman, eu tot vad ofensator mesajul tau.
Am citit pina la capat ce a scris Cameron, asa cum am citit si mesajul tau.
In ceea ce proiveste ironia, nici macar mascata, alta data te rog , pastreaz-o pentru tine. Multumesc.

Acest topic a fost editat de Diana-Maria: 5 Jul 2004, 02:07 PM

Ok! Acuma o tii pe a ta... Dar pe bune! Cum sa ofensez o persoana cara nu are nici o treaba cu noi aici la Han si nici cu Cameron?! Nu am ofensat pe nimenea - crede-ma si nici pe tine nu voiam sa te supar. Dar deh... un pic de rautate nu strica! Un pic de sare

Pe bune ca nu inteleg cum ai citit mesajele in intregime daca ai spus ca am jugnit-o pe Cameron... In fine... Subject closed si scuze pentru off topic!

Atunci...nu-mi ramine sa spun decit:
Iubeste-ma asa cum sint!

Ca ne schimbam,acesta este un lucru sigur,in fiecare zi ne schimbam putin,fie ca vrem sau nu,fie ca vrem sa constientizam sau nu. Intr-un cuplu eu vad lucrurile altfel,aceasta schimbare consider ca trebuie facuta impreuna, de ambii parteneri.Fiecare se adapteaza treptat, uneori fara sa isi dae seama la schimbarile celuilalt,pastrandu-se echilibrul relatiei.Cred ca au de suferit si se ajunge la amanti (e) in cazul acelor cupluri in care unul din parteneri din x motive e mai inflexibil, si incearca cu orice chip sa pastreze aceeasi stare care a fost inainte cu 10 ani.

Eu nu cred ca e vorba de schimbare, in contextul acestui topic. Mai degraba, ne descoperim in timp alte trasaturi spirituale, care ies la suprafata treptat. Totul pentru ca, vrem sa nu, suntem influentati de ceea ce ne inconjoara, de anturaj, de preocupari samd. Deci, o descoperire a unor noi si noi laturi ale noastre nu inseamna neaparat schimbare, desi la o prima vedere asa este perceputa. Iar cand asemenea aspecte noi ies la suprafata, cel de langa tine se poate declara de acord cu ele sau dimpotriva, se poate sa nu le accepte. Totul depinde, insa, de ambii parteneri ai unui cuplu, pentru ca "schimbarea" asta sa nu ii separe. "Iubeste-ma asa cum sunt" inseamna de fapt intelegere a celui de langa tine.

Este o schimbare si nu o descoperire ,doar pentru simplu fapt ca o descoperire(redescoperire) a unor trasaturi presupune existenta anterioara a lor.Si sincer, multe nu existau in urma cu 10 ani.Ori s-au modelat in timpul pornind de la ceva ce exista ,ori au fost de buna voie imprumutate.
Omul ,societate,interactiunile cu ceilalti te obliga la schimbare.Traind un moment placut sau mai putin placut la un moment dat,acesta si parerile la care ajungi vor fi adaugate la experienta personala. In functie de aceasta si sistemul de valori judeci lumea. Cum experienta personala este intr-o continua imbogatire,si schimbarea este un proces omniprezent.
l

Punct ochit, punct lovit (ca de altfel tot mesajul...)! Problema apare la transpunerea ideii în practică. E atît de mult de muncit aici, atît de mare efortul, atît de mai importanţi sîntem noi decît oricine altcineva, încît... ne lenevim. Preferăm să fim noi cei înţeleşi mai degrabă decît să înţelegem pe celălalt...

Mie imi place sa cred ca mai exista exceptii.

Şi mie! Sînt cu ochii în 4!

imi aduce aminte de Jurnalul lui Bridget Jones in care Darcy ii spune lui Bridget ca o iubeste asa cum este...
Iubirea neconditionata face minuni!

Acest topic a fost editat de saldora: 20 Jan 2005, 10:10 AM

Daca te iubesc din suflet pentru felul tau de-a fi, si crede-ma ca mai stiu de ce m-am indragostit de tine, te iubesc si daca ai avea 100 de kile, ti-as da de mancare ca sa te simti bine, restul nu conteaza.
Riduri?? pah! Crema, masaj , gata. Babyface
Serios ca nu ma intereseaza cateva riduri in plus sau o burta (pe care o putem masa impreuna) (dupa o masa copioasa )
Simte-te bine asa cum esti, exact asa te iubesc ...

"Iti multumesc ca esti langa mine cand mi-e dor... am nevoie de tine..."

Hai sa-tzi raspung io, maaaaa

Duiliu Zamfirescu
Doamnei X
Se aprind în fund de suflet razele tremurãtoare
Ce sosesc din depãrtarea tineretei ce s-a dus,
Când cu ochii tãi albastri, melancolici, îmi zici: „Oare?...
Suntem noi înamoratii?...sau în însine-am apus?...“
Am apus!... E poate prea mult: ne-am mai domolit la fire;
Tu ti-ai tras pãrul pe frunte; flori într-însul nu mai pui.
Te-nvârtesti adesea în juru-ti plângând mijlocu-ti subtire …
Însã, mai la urma urmei, nu e treaba nimãnui.
Mie-mi placi cum esti acuma: plinã-n umeri, cu bãrbie,
si cu degete ca puful, ca o staritã de neam;
Pãrul alb, figurei tale dã un nimb de poezie…
si o stii, cãci fãrã voie-ti te admiri privind în geam.

Am citit parerile anterioare si cred ca e vorba de o schimbare dar aceasta se face printr-o remodelare, o aducere in plin plan a unor trasaturi interioare care existau dar carora nu le-am dat importanta cuvenita. Atunci cand cel de langa tine are mare parte din ceea ce pentru tine este important din punct de vedere spiritual, atunci cand simti ceva pentru un om iar sentimentul este reciproc, "Iubeste-ma asa cum sunt" este usor de realizat pentru ca el iti intelege slabiciunile asa cum tu le intelegi pe ale lui. Iubirea, treptat, face ca fiecare sa se adapteze dupa sufletul celui indragit.

Am vazut si continuarea Bridget Jones: The Edge of Reason ... a aparut o conditie in marturisirea iubirii (daca Bridget s-a daruit altui barbat, Darcy nu mai poate sa-i spuna ca o iubeste) ... dar cum Bridget nu l-a tradat, asistam la un happy end!

"Iubeste-ma asa cum sint"
Eu cred ca daca cineva ajunge sa spuna acest lucru e o problema, o nesiguranta in sufletul cuiva, o spaima, o deruta, o incertitudine....poate inseamna ca vede in privirea celuilalt o stea cazatoare.
Daca putem iubi toata viata aceeasi persoana? as vrea din suflet sa stiu. Deocamdata am certitudinea ca a convietui cu cineva inseamna sa te modelezi dupa el, sa-l accepti, sa mai vrei sa-i vorbesti dupa ce ti-a facut nervii praf, nu sint o experta in relatii interumane si cameron stie asta.
Poate ca pentru partener nu conteaza un rid, o burticuta, dar credeti-ma pentru cine le poarta e uneori o tragedie daca apare o cat de mica observatie din partea celuilalt.
La urma urmei ar trebui sa invatam sa traim bazandu-ne doar pe noi.
Salutare Cameron, sa-ti traiasca copilasul, sa fiti fericiti.Difi.

Chestia cu steaua cazatoare nu o comentez...
Evident ca exista un soi de nesiguranta. Dar poti tu fi sigura de cineva, chiar si de tine insati? Cred ca nu. Si tocmai de aici chestia cu "Iubeste-ma asa cum sunt" - de aceea pentru ca ajungi sa constientizezi spaima, deruta, nesiguranta de care spuneai tu - adica imperfectiunea ta. De aceea ai nevoie sa fii iubita asa cum esti. Cu imperfectiunile tale cu tot. Ca un intreg

Bunnnn.Sa zicem ca ma apuca amorul orb asa la prima vedere si sa mai zicem si ma risc, dar constat ca celalaltu" nu e chiar asa cum am crezut ca l-am vazut eu din prima. Si zice omul "iubeste-ma asa cum sint" .Ei nu as putea pentru numic in lume sa ii iubesc, sa-i inteleg defectele pe care uneori chiar si le cultiva daca nu vad ca aceea persoana nu face ceva sa se schimbe si aici sa nu intelegeti ca eu am tipare si pareri preconcepute. E vorba doar de respect si bun simt.
Nu cred ca as putea sa iubesc un astfel de om. Cred ca ma iubesc prea mult pe mine.

dificila ..cu toti..defapt..nu vb despre acele tipuri de personalitati sterse..dar cu toti ne iubim..dar daca..tu..te-ai indragostit de 'el'..si ti-a placut..ai trait euforia amorului..si totusi te-ai trezit..din vis..vazand mai tarziu(dar totusi ai vazut)..ca nu e 'el' ..ceea ce vroiai de fapt..cred ca merita totusi o sansa..si asta pentru ca o data ceva a insemnat pt tine..aici este subiectiv..si nu tine de discutii..tine de caracter..si de pretul pe care fiecare il pune pe acea persoana..pe durabilitate..de imbratisarea intr-o relatie de nishcai compromisuri ..si de multe alte lucruri..pe care sunt convinsa ca le stii mai bine..si mai frumos spune decat mine...

vorbeai de respect si de bun simt... nu am inteles..respect pt cine...?
si...bun simt..este totusi putin...exagerat..si asta nmu pentru ca ele nu exista intr-o relatie..fie ea..si de prietenie..ci ..uitasesi de sentimente..care sunt defapt firul trairii...firul pe care tu il rupi pentru ca ai realizat ca nu e 'el'...si ca te respecti..ca si persoana...si...gresesc?..sau am inteles gresit?

Apare uneori un om care te trage in jos pur si simplu. Se agata de tine si nu mai scapi. Incearca sa te faca dependenta de el incearca sa domine.Din pacate asta nu se vede din prima si oricat de rea par imi mentin ideea pentru ca pielea mea e mai aproape de mine decai orice altceva.Si spre binele celor apropiati mie merita sa mi-o protejez.

nu am spus asta..m-ai inteles gresit..este normal..apartine firii omenesti..sa ne aparam persoana..dar ar trebui sa ne gandim la celalat..care cum ai precizat inca tine la tine..si deci..se ;lasa cu suferinta...mai putin egoism nu strica...


sa fi cumpatat este cel mai greu lucru...nea' Platon spunea..si cu atat mai putin cand e vb despre sentimentele unora..si viata celora de langa noi...despre asta era vb..ca atunci cand te legi de ceva serios..faci o promisiune..iar daca te trezesti din vis..si vezi ca nu e 'el'..acela..situatia se poate rezolva si altfel...si nu a afirma atat de repede..'ma iubesc prea mult pe mine';./..aici nu este vb despre asta...

iniya, dificila a spus totul prin: E vorba doar de respect si bun simt.