Draga Clementia,

Mi se pare ca este o rugaciune de care toti avem nevoie...

Da, sunt foarte multe rugaciuni de acest fel, insa nu cred ca asta iti doresti tu acum, sa ti se dea o reteta. Cea mai practica rugaciune este sa te rogi la Dumnezeu sa-ti trimita Duhul Sau cel Sfant si sa te invete cum sa te rogi. Rugaciunea adevarata este atunci cand Duhul se roaga in tine, si este atat de minunata incat plangi de bucurie.

Tot timpul daca poti. Domnul a poruncit sa ne rugam neincetat, deci sa incercam sa facem asta cat mai des.

Cu siguranta!

Tu esti un madular al Bisericii lui Hristos. Desigur ca esti foarte important. Dar importante sunt toate madularele caci fiecare este unic si cu rostul sau.
Te rog sa remarci felul cum ne rugam noi crestinii:
Tatal nostru carele esti in Ceruri, ...... Painea nostra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi. Si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel viclean.
Observi dar ca ne rugam la persoana intaio plural, caci noi toti sunt un singur trup.
Cand esti singura in camera ta si te rogi, nu te rogi singura, ci odata cu tine se roaga multi alti frati intru Hristos, si chiar si ingerii... Toti impreuna formam Biserica lui Hristos.
Daca te gandesti ca nu stii ce sa ceri de la Domnul, eu iti voi spune parerea mea (desigur ca nu este numai a mea, dar ... ca sa nu generalizez)
- pentru tine sa ceri numai trei lucruri: 1. credinta mare in Domnul, 2. sa faci numai voia Domnului 3. sa ti se ierte pacatele ca sa primesti raspuns buna la Judecata
Eu atat cer pentru mine... Nu bani, nu sanatate, nu alte chestii trupesti
- pentru ceilalti oameni sa ceri ca sa le dea si lor credinta, sa faca voia Domnului, sa li se ierte lor pacatele. Eu ma rog si pentru sanatatea lor si pentru fericirea lor in credinta.
- pentru cei care te vrajmasesc si care iti fac rau, roga-te sa-i ierte Dumnezeu, si sa-i indrepte, si roaga-te sa te ajute si pe tine sa-i ierti...
Poate mai ascultam si alte sfaturi...
Doamne ajuta!

Multumesc mult pentru raspuns, pentru toare raspunsurile tale de fapt. Am o mica bucurie in suflet ca am intrat pe forumul acesta. Cred ca nimic nu e intamplator. Eu l-am cautat pe Domnul... si poate asa a vrut sa-mi vorbeasca prin tine.
Nu cer niciodata in rugaciunile mele bani sau alte bunuri materiale,niciodata ! m-a feri Dumnezeu de asa ceva, insa sanatate am cerut

Acest topic a fost editat de clementia: 30 Sep 2008, 09:17 PM

Iacob 4


2Voi poftiţi, şi nu aveţi; ucideţi, pizmuiţi, şi nu izbutiţi să căpătaţi; vă certaţi, şi vă luptaţi; şi nu aveţi, pentrucă nu cereţi.

3Sau cereţi şi nu căpătaţi, pentrucă cereţi rău, cu gînd să risipiţi în plăcerile voastre.

4Suflete prea curvare! Nu ştiţi că prietenia lumii este vrăjmăşie cu Dumnezeu? Aşa că cine vrea să fie prieten cu lumea se face vrăjmaş cu Dumnezeu.

Rugăciunea Sfântului Grigorie Palama către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu (din Apantisma)

Fecioară, Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce ai născut pe Dumnezeu Cuvântul cu trup; ştiu, cu adevărat ştiu, că nu se cuvine, nici se cade ca eu, cel atâta de desfrânat, cu ochi spurcaţi să văd icoana ta, a celei preacurate, a celei pururea Fecioare, a celei ce ai şi trupul şi sufletul curat şi nespurcat, şi să o sărut cu buze necurate şi întinate, sau să mă rog.

Căci cu dreptate este ca de mine, cel desfrânat, să se îngreţoşeze şi să mă urască curăţia ta. Dar fiindcă Dumnezeu, pe care L-ai născut, S-a făcut om, ca să cheme pe cei păcătoşi la pocăinţă, pentru aceasta am îndrăznit şi eu, să mă apropii de tine cu lacrimi rugându-mă.

Primeşte această mărturisire, a greşelilor mele cele multe şi grele şi o du Unuia Născut Fiului tău şi Dumnezeu, rugându-te Lui ca să fie milostiv ticălosului şi tăvălitului meu suflet. Că de mulţimea fărădelegilor mele sunt oprit a căuta spre Dânsul şi a cere iertare.

Pentru aceasta, pe tine te pun înainte solitoare şi mijlocitoare. Că multe şi mari daruri dobândind eu de la Ziditorul meu Dumnezeu, şi uitându-le pe toate, şi nemulţumitor arătându-mă, ticălosul, cu necuviinţă m-am alăturat cu dobitoacele fără de minte, şi m-am asemănat lor; fiind sărac de fapte bune, bogat de patimi, şi plin de ruşine, lipsit de dumnezeiască îndrăzneală, osândit de Dumnezeu, făcându-mă de plângere arhanghelilor, de râs dracilor, şi de urâciune oamenilor, mustrat de conştiinţă, ruşinat de lucrurile mele cele rele şi mai înainte de moarte fiind mort, şi mai înainte de judecată de sine-mi osândit, şi mai înainte de munca cea fără de sfârşit de deznădăjduire muncit.

Pentru aceea dar, numai la a ta sprijinire alerg, Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, cel ce sunt dator cu nenumăraţi talanţi; cel ce întru dezmierdări cu desfrânatele am cheltuit avuţia cea părintească; cel ce am curvit mai mult decât desfrânata; cel ce am făcut fărădelege mai mult decât Manase; cela ce m-am făcut nemilostiv mai mult decât bogatul; cela ce sunt slugă lacomă, vas al gândurilor celor rele, vistierie a cuvintelor celor urâte şi spurcate, străin de toată fapta cea bună.

Miluieşte-mă pe mine cel smerit; milostiveşte-te spre mine cel neputincios. Mare îndrăzneală ai la Cel ce s-a născut din tine. Nimeni nu are putere precum tu, Maica lui Dumnezeu; că toate le poţi, ca ceea ce eşti mai presus de toate zidirile şi nimic nu îţi este ţie cu neputinţă, numai de vei voi.

Deci, nu trece cu vederea lacrimile mele; nu te întoarce de către suspinul meu; nu lepăda durerea inimii mele; nu ruşina nădejdea mea cea către tine. Ci cu rugăciunile tale cele de Maică, silind pe cea nesilită milostivire a Fiului tău, Cel bun şi Dumnezeu, învredniceşte-mă pe mine ticălosul şi nevrednicul robul tău, să-mi iau frumuseţea mea cea dintâi şi dintru început şi să lepăd grozăvia patimilor, să mă slobozesc de păcat şi să mă robesc de dreptate; să mă dezbrac de spurcăciunea dulceţii celei trupeşti şi să mă îmbrac întru sfinţenia curăţeniei cele sufleteşti; să mor lumii şi să viez faptei celei bune.

Călătorind eu, împreună călătoreşte cu mine; pe mare înotând, împreună înoată; priveghind, întăreşte-mă; necăjindu-mă, mă mângâie; împuţinându-mă la suflet, îmbărbătează-mă; îmbolnăvindu-mă, vindecare îmi dăruieşte; nedreptăţit fiind, izbăveşte-mă; năpăstuit fiind, îndreptează-mă; spre moarte primejduindu-mă, degrab alergând mă scoate; vrăjmaşilor celor nevăzuţi, în toate zilele de temut mă arată; ca să cunoască toţi cei ce cu nedreptate mă tiranizează, al cui rob sunt eu.

Aşa, Preabună Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, ascultă ticăloasa mea rugăciune şi nu mă ruşina de nădăjduirea mea cea către tine, ceea ce eşti după Dumnezeu nădejdea tuturor marginilor pământului.

Aprinderea trupului meu stinge-o; viforul cel cumplit din sufletul meu, potoleşte-l; mânia cea amară, îmblânzeşte-o; trufia şi mândria părerii celei deşarte, din mintea mea şterge-o; nălucirile cele de noapte ale duhurilor celor viclene şi bântuielile cele de zi ale gândurilor cele necurate, din inima mea împuţinează-le; învaţă limba mea să grăiască cele de folos; povăţuieşte ochii mei să vadă drept faptele bune cele adevărate.

Picioarele mele îndreptează-le să alerge fără împiedicare pe calea cea fericită a poruncilor lui Dumnezeu; mâinile mele fă-le să se sfinţească ca, cu vrednicie să le ridic pe ele către Fiul Cel Preaînalt; curăţeşte-mi gura mea ca, cu îndrăzneală să-L numesc Tată pe Dumnezeu Cel Înfricoşat şi Prea Sfânt; deschide-mi urechile mele ca să audă simţitor şi gânditor cuvintele cele mai dulci decât mierea şi fagurul ale Sfintelor Scripturi, şi să vieţuiesc după dânsele întărindu-mă de tine.

Dă-mi vreme de pocăinţă, de întoarcere a gândurilor; de moartea cea năprasnă, fereşte-mă; osândit de conştiinţă fiind, izbăveşte-mă. Şi mai pe urmă de toate, fii lângă mine la despărţirea sufletului de ticălosul meu trup.

Sila cea nesuferită, lesnind-o; durerea cea nespusă, uşurând-o; strâmtoarea cea nemângâiată, mângâind-o; de faţa cea întunecată a dracilor, izbăvindu-mă; de cercarea cea preaamară a vameşilor celor din aer şi stăpânitorilor întunericului, slobozindu-mă şi zapisele păcatelor mele celor multe rupându-le, cu Dumnezeu mă împrieteneşte, şi stării Lui de-a dreapta, celei fericite, la înfricoşata judecată mă învredniceşte; şi bunătăţilor celor veşnice şi nestricăcioase, moştean pe mine mă fă.

Această mărturisire îţi aduc ţie, Stăpâna mea, Născătoare de Dumnezeu, lumina ochilor mei celor întunecaţi, mângâierea sufletului meu, folositoarea şi nădejdea mea cea după Dumnezeu. Pe care cu blândeţe primeşte-o şi mă curăţeşte de toată spurcăciunea trupului şi a duhului. Şi mă învredniceşte în veacul acesta de acum fără de osândă să mă împărtăşesc cu preasfântul şi preacuratul Trup şi Sânge al Fiului şi Dumnezeului tău; iar în cel ce va să fie, cu cina cea preadulce şi cerească a desfătării Raiului, unde este locaşul tuturor celor ce se veselesc.

Aceste bunătăţi, dobândindu-le eu nevrednicul, să slăvesc în vecii vecilor preacinstitul şi de mare cuviinţă numele Fiului şi Dumnezeului tău, Cel ce primeşte pe toţi cei ce se pocăiesc din tot sufletul, pentru tine, ceea ce te-ai făcut mijlocitoare şi chezăşuitoare tuturor păcătoşilor.

Că prin tine, Prealăudată şi Preabună Stăpână, se mântuieşte toată firea omenească, lăudând şi binecuvântând pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea Cea Prea Sfântă şi de o fiinţă, totdeauna acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

De vorba cu Dumnezeu

- “Tatăl nostru care eşti în ceruri …”

- Da.

- De ce mă întrerupi? Nu vezi că mă rog?

- Bine, dar M-ai chemat.

- Cum adică, Te-am chemat?

- M-ai chemat. Ai spus: “Tatăl nostru care eşti în ceruri”. Iată-Mă! Sunt aici. La ce te gândeşti acum?

- La nimic. Am vrut doar să spun o rugăciune. Îmi place să spun “Tatăl nostru”. Întotdeauna mă simt bine după aceea, ca şi cum mi-aş fi îndeplinit o datorie.

- Bine, atunci continuă.

- “Sfinţească-se Numele Tău …”

- Stai! Ce vrei să spui prin asta?

- Prin ce?

- Prin “sfinţească-se Numele Tău”.

- Oh... Pai de unde să ştiu? Face parte din rugăciune. Chiar aşa, ce înseamnă de fapt?

- Înseamnă, “fie binecuvantat, cinstit, făcut sfânt”.

- Da, niciodată nu m-am gândit la asta. Deci: ... “Vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ …”

- Tu chiar crezi ce spui acolo?

- Pai normal, nu?

- Bine, şi-atunci ce faci cu privire la aceasta?

- Cum ce fac? Nu fac nimic… Mă gândesc doar că ar fi minunat dacă Tu ai deţine controlul peste toate lucrurile, mari şi mici, de aici de pe pământ, aşa cum fără-ndoială că deţii controlul acolo sus !...

- Deţin Eu controlul peste viaţa ta?

- Peste viaţa mea? Pai… eu merg la biserică…

- Nu, nu asta Te-am întrebat. Ce poţi să spui despre poftele firii pământeşti cu care te lupţi? Ce faci cu temperamentul tău, mai ales când – cum spui tu, te “calcă” cineva pe “bătătură”? Ştii prea bine că asta este una dintre problemele tale… Şi-apoi ia gandeste-te ce cărţi citeşti, ce programe Tv urmăreşti…

- De ce ma critici? Nu sunt cu nimic mai rău decât ceilalţi din biserică!

- Oh, iartă-Mă, te rog. Credeam că te rogi ca voia Mea să se facă pe pământ precum în cer. Iar aceasta nu se poate realiza decât dacă începe cu cei care se roagă pentru aceasta. Deci… cu tine.

- Bine, recunosc că am unele cusururi, şi pentru că Tu ai menţionat câteva dintre ele, mă gândesc că aş mai putea adăuga şi altele.

- Oho, daca-ai sti cate altele...

- Ştii, adevărul e că nu m-am prea gândit la ele până acum, dar mi-ar plăcea să mă las de unele obiceiuri rele. Şi aşa, in timp, aş fi într-adevăr liber.

- Bine. Acum eşti pe drumul cel bun. Vom lucra împreună: Tu şi cu Mine. Nici nu bănuieşti câte biruinţe vom avea!

- Ascultă, Doamne, acum trebuie să închei. Rugăciunea asta mi-a luat mai mult timp ca de obicei. “Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astazi…”.

- Rugăciunea este un lucru periculos. Poţi sfârşi prin a fi complet schimbat – ştiai asta, nu-i aşa? Eu vreau să alegi tu pentru viaţa ta.

- Mi-e frică!

- Frică? De ce ţi-e frică?

- Pentru că ştiu deja ce vei mai spune.

- Haide, pune-Mă la încercare şi-ai să vezi.

- “Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri…”

- Ce se întâmplă între tine şi Oana?

- Vezi? Am ştiut! Am ştiut c-o să-mi aminteşti de ea! Doamne, Oana asta debiteaza numai baliverne despre mine şi nici până în ziua de azi nu mi-a restituit datoria. Mi-am promis s-o pun la punct, si-am s-o fac orice-ar fi!

- Pai asa ne-a fost vorba? Cum te-ai rugat?

- Nu asta am vrut să spun!

- Bine, cel puţin eşti sincer. Dar cred că nu este deloc uşor să porţi povara amărăciunii în inima ta …

- Nu-mi pasă! Cel puţin mă voi simţi mai bine după ce mă voi răzbuna pe ea. O să-i pară rău de absolut tot ceea ce mi-a făcut!!!

- Te înşeli! Nu te vei simţi deloc mai bine, ci va fi mai rău. Răzbunarea doar pare dulce. Gândeşte-te numai cât de nefericit eşti deja. Dar, ştii ceva? Eu pot schimba totul, daca vrei.

- Cum adica?

- Iart-o pe Oana şi atunci Eu te iert pe tine. Ura şi păcatul vor rămânea problema Oanei după aceea, nu a ta. S-ar putea să pierzi banii aceia cu care ai spuns că-ţi este datoare, dar cel puţin vei avea pace în inima ta.

- Dar, Doamne, NU POT S-O IERT!

- Cum doresti. Tu alegi sa ieriti si sa fii iertat!

- … Bine, ai dreptate. Mai bine pace in suflet decat razbunare!.... Bine, o iert! Ajut-o si pe ea să-si găsească linistea. Stiu că se simte mizerabil, poate si datorita sicanelor pe care i le-am facut eu. Iarta-ne pe-amandoi, Doamne, te rog!

- Foarte bine! Minunat! Cum te simţi acum?

- Hmmm, bine, chiar foarte bine. Ştii, cred că in noaptea asta nu voi mai dormi încordat, ca de obicei… Parcă nici nu mai sunt atât de obosit…

- Ma bucur pentru tine. Mai ai ceva de zis?

- Da, ai dreptate! “Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău…”

- Bine, am să fac şi asta, numai nu te pune singur în locul unde poţi fi ispitit.

- Ce vrei să spui cu asta?

- Schimbă-ţi prieteniile, renunţă să mai mergi în locurile în care ai mers până acum, nu te mai uita la filme murdare, nu mai asculta discuţii păcătoase, nu te mai pune în situaţii îndoielnice. Unii dintre prietenii tăi au deja o influenţă mult prea mare asupra ta. Vor să te implice în lucruri incorecte, nu te lăsa păcălit de ei! Te mint ca să se distreze pe seama ta, dar în cele din urmă prietenia cu ei, te va ruina. Şi, încă ceva: nu face din Mine ţapul tău ispăşitor.

- Eu? Dar ce-am mai facut?

- Stii prea bine! Aşa procedezi mereu – te bagi în probleme şi apoi incepi sa strigi: Doamne, ajută-mă să ies din încurcătura asta şi îţi promit că nu mai fac alte prostii! …Ţi-aduci aminte de câte ori te-ai târguit cu Mine?

- Asa e, Doamne… Mi-e si ruşine… Îmi pare rău. Iarta-ma, te rog.

- Bine. Mai ai ?

- “Căci a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin”

- Ştii tu ce Mi-ar aduce slavă? Ce M-ar face, cu adevărat, bucuros?

- Nu ştiu, Doamne, dar cred ca ar fi tare bine daca ma faci demn sa-ti aduc bucurie.

- Iată şi răspunsul la întrebarea Mea!

- Da?

- Da. Asta Îmi aduce mie slavă: să am oameni ca tine pe pământ, care Mă iubesc şi caută voia Mea în viaţa lor.

- Doamne, abia aştept să văd ce poţi face Tu din mine! Facă-se voia Ta în viaţa mea de-acum înainte.

- Amin?

- Amin, Doamne.

- Aşa să fie!

Rugăciunea de dimineaţă a Arhimandritului Sofronie Saharov (ucenicul Sfantului Siluan Atonitul):

Împărate Sfinte, Cela ce eşti mai înainte de toţi vecii Fiul Tatălui şi Cuvântul Lui Cel împreună fără de început şi împreună veşnic, Iisuse Hristoase, Făcătorul cerului şi al pământului, Ziditorul meu, Carele prin atotziditoare porunca Ta ai scos toate dintru nefiinţă şi pre mine întru această viaţă m-ai adus, Cela Ce bine ai voit a-mi dărui în scăldătoarea Botezului harul naşterii celei de Sus în Sfântul Duh şi a pune pecetea Darului Acestuia pre mădularele trupului meu în Sfânta Taină a Mirungerii, Cela Ce ai pus în inima mea dorul de a Te căuta pre Tine, Unul Dumnezeu Cel Adevărat, auzi rugăciunea mea! Că nici lumină am, nici bucurie, nici înţelepciune, nici viaţă, nici putere afară de Tine; dar nici vrednic nu sunt, pentru mulţimea păcatelor mele, să caut către Tine, Dumnezeul meu; ci pentru Cuvântul Tău, că "tot ceea ce veţi cere în rugăciune, crezând, veţi primi" şi "tot ce veţi cere întru numele Meu voi face vouă", îndrăznind chem către Tine: binecuvântează, Doamne, ziua aceasta pe care mi-ai dat, pentru cea negrăită bunătatea Ta; şi mă învredniceşte, în puterea binecuvântării Tale, ca toată fapta şi cuvântul din ziua ce încep acum, să le săvârsesc, Însuţi pentru Tine, spre slava Ta, în frica Ta, după voia Ta, în duhul întregii cugetări şi al curăţiei, al smeritei cugetări, al răbdării, al dragostei, al blândeţii, al păcii, al bărbăţiei, al înţelepciunii, cu rugăciune şi în tot ceasul amintindu-mi că pretundinea eşti.

Aşa, Doamne, pentru nemărginită bunătatea Ta, cu Duhul Tău Cel Sfânt mă povăţuieşte întru tot lucrul şi cuvântul cel bun şi-mi dăruieşte fără poticnire să trec toată calea vieţii înaintea feţei Tale, ca nicio fărădelege să mai adaug dreptăţii pre care o ai descoperit nouă.

Doamne, Cel mare şi mult milostiv, îndură-Te spre mine, cela ce rău mă pierd; să nu ascunzi de la mine faţa Ta, nici căile mântuirii Tale; iar de mă va duce voia mea cea stricăcioasã pre alte căi, atunci nu mă cruţa, Mântuitorul meu, ci cu sila mă întoarce la calea Ta cea sfântă. Căci Tu, cunoscătorule de inimi Cel bun, cunoşti toată nimicnicia mea şi nebunia, toată orbeala mea si toată nepriceperea; dar şi durerea inimii mele, şi suspinurile sufletului meu înaintea Ta sunt. Pentru aceasta mă rog Ţie: auzi-mă în scârba mea, întăreşte-mă de Sus cu puterea Ta; ridică-mă pre mine, cel doborât de păcat, slobozeşte-mă pre mine, cel robit de patimi, tămăduieşte-mi toată rana cea ascunsă, curăţeşte-mă de toată întinăciunea trupului şi a duhului; păzeşte-mă de tot lucrul şi cuvântul stricător de suflet, de toată mişcarea cea lăuntrică şi cea dinafară, Ţie neplăcută şi aproapelui meu nefolositoare. Arată mie, Doamne, calea în care voi merge, Însuţi mă învaţă ce mi se cade să grăiesc; iar de este voia Ta să tac, învaţă-mă cum în duhul păcii să tac, nu scârbind, nici smintind pe fratele.

Rogu-mă Ţie, lege pune mie în căile poruncilor Tale şi nu mă lăsa până la suflarea mea cea mai de pre urmă să mă înstrăinez de lumina aşezămintelor Tale, până ce va fi porunca Ta singura lege a întregii mele firi: şi cea vremelnică, şi cea veşnică.

Dăruieşte-mi mie, Doamne, să ajung la cunoştinţa adevărului Tãu. Prelungeşte-mi viaţa până voi aduce Ţie roada de pocăinţă adevărată; să nu mă iei la jumătatea zilelor mele, nici în ceasul întunecării mele, ci, înainte de a mă întoarce în pământul din carele am fost luat, binevoieşte să mă întorc la Tine, Dumnezeul meu, şi mai înainte de a părăsi această viaţă să vază sufletul meu slava fiilor învierii. Iar când, întru adâncul înţelepciunii Tale, ai rânduit a pune capăt vieţii mele pe pământ, atunci mai înainte fã mie cunoscută moartea mea, ca să se gătească sufletul meu spre a Te întâmpina. În ziua aceea, cea mare si sfântă mie, fii cu mine, Doamne, şi dăruieşte mie bucuria cea negrăită a mântuirii Tale. Curăţeşte-mă de toată greşeala cea văzută şi cea ascunsă şi de toată fărădelegea ce se tăinuieşte întru cele dinlăuntru ale mele, şi mă învredniceşte să aduc răspuns bun înaintea scaunului cel înfricoşat al judecăţii Tale.

Dumnezeule, Dumnezeul meu, multe lucruri şi mari cer eu de la Tine, Împăratul Cel Preaînalt, dar nu am uitat nevrednicia mea, nici spurcăciunea mea, nici urâciunea; ci, rogu-mă Ţie, miluieşte-mă şi nu mă trece cu vederea, nici mă lepăda pre mine de la faţa Ta, pentru prea multă îndrăzneala mea; ba mai vârtos înmulţeşte în mine această sfântă şi dreaptă îndrăzneală, şi întru puterea dragostei Tale mă călăuzeşte pre urmele paşilor Tăi. Dăruieşte mie, celui mai de pe urmă şi mai lepădat dintre toţi oamenii, să Te iubesc pre Tine, precum Însuţi ai poruncit nouă: din toată inima mea şi din tot sufletul meu şi din tot cugetul meu, din toată vârtutea mea; cu întreaga mea făptură îmi dăruieşte să Te iubesc pre Tine, Doamne.

Că Singur eşti Acoperitorul Cel Sfânt si Atotputernic şi Apărătorul vieţii mele, şi Ţie rugăciunile mele aduc şi Cuvântările de slavă acum şi în vecii vecilor. Amin!

http://siluan.trei.ro/?cat=3

Acest topic a fost editat de andra_v: 14 May 2010, 01:05 PM

Foarte interesanta acea imagine, Data'q, interesanta din mai multe puncte de vedere. Multumim frumos!

Mi-e dor de Clopotel, trece vara si face un an de cand nu a mai dat nici un semn de viata.

s-a dus la manastire, marduk...i s-a facut de ajuns de lumea asta ce sa mai vada aici si cum?...

Campanie de rugăciuni pentru oamenii politici: "Dacă ne vom uni, vom putea schimba lucrurile"

Mai mulţi creştini slovaci au decis să se roage zilnic pentru oamenii politici din ţara lor, alăturându-se unei iniţiative lansate pe Internet pentru îmbunătăţirea vieţii publice, pătată de corupţie.

http://www.mediafax.ro/externe/campanie-de...rurile-10426230

Mi se pare o idee excelenta care poate fi pusa in aplicare si de catre romani.