Si eu IDEM!
Bine ai venit!
Pai, ce faci? Intri in lupta?
Spune-mi, ce fel de imagine-de-sine ai?
Multumesc.

pai am scris deja acu vreo doua pajini!!! uita-te!!! shi poate imi dai un sfat sau... iti spui shi tu opinia!!!

thank you too!!!

INTRU IN LUPTA!!! pazea!!!

Acest topic a fost editat de WarAngel: 28 Feb 2004, 10:29 PM

Ochiul priveste nu vede.
E doar o perceptie senzoriala.

Asta nu inseamna ca, folosind un limbaj comun, obisnuit, faci o greseala daca spui " ochii meu vad un trandafir". Este o conventie acceptata.

La fel ca si culoare rosie. Este o conventie general acceptata. Dar asta nu inseamna nicidecum ca rosu nu exista. Simplul fapt ca putem deosebi obiecte de culori diferite inseamna ca EXISTA o anumita proprietate ( definite covenabil culoare ) care le deosebeste.


pt Ovidiu Bufnila :

Cam fortata si prea evidenta provocarea asta. Mie asa mi s-a parut. Mai ales cand continui cu :

Mai multa subtilitate ar fi dus la un conflict mult mai puternic cred io.

Ai postat ceva dintr-un roman de-al tau ( sper ca e ok daca vorbesc cu tu; stii, forumurile astea ne fac cam egali, dispar constrangerile de politete ) .
Sincer sa fiu n-am inteles nimic. E vreun mesaj ascuns in el; daca da spune-ne si noua.
Bafta si mai vorbim.

Fara software nimic din ce "vede" un webcam nu ar aparea pe ecranul monitorului. Rosul este doar o perceptie senzoriala. Este ceea ce ochiul uman percepe cand intra in contact cu o componenta spectrala a luminii de o anumita lungime de unda. Si fiindca tot am dat exemplul de mai devreme as zice ca se poate duce analogia computer - om mai departe. De exemplu creier - CPU si minte - OS. (CPU=Central Processing Unit adica procesor pentru cine nu stie iar OS este sistemul de operare)
In alta ordine de idei ma uit la celalalt topic si vad ca "superlativul" tot superlativ a ramas .

maximum zece cuvinte ?

"un prezent fara-nainte / ce-a pierdut pe inapoi"

azi e sambata sau joi ?

Bineinteles. La fel cum si gustul amar este ceea ce papilele gustative simt in contact cu o anumita substanta chimica.
Dar noi, oamenii de pe planeta, am convenit sa numim aceasta perceptie "gustul amar" . Chiar daca e o conventie, asta nu inseamna ca nu exista.

Care nu inseamna ca imaginea lucrului pe care il "vede" webcamul nu exista.

Oricum, nu cred ca are nici un rost sa ne lansam intr-o discutie despre realitatea fenomenelor percepute de organele noastre de simt.

Care dupa cum spuneam care va sa zica ...
Si daca ti se "viruseaza " software-ul prin hipnoza si vei fi ferm convins de faptul ca rosul este albastru si ca gustul amar este de fapt dulce ? Va mai avea vreun efect conventia ? Si apoi topicul este despre imagine, eu la asta m-am referit cand am spus ca este vorba de perceptii. Perceptii care pot fi influentate poate chiar si manipulate. Poate ca tu vezi un om intr-un fel, ai o parere buna despre el, iar eu nu.

Bineinteles ca va avea efect! Pentru restul oamenilor care nu sunt afectati de "virus" ea va ramane in picoare. Proprietatea care facea ca aceast obiect sa fie perceput ca rosu nu s-a schimbat, doar mecanismul de observare este diferit. Daca vrei, prin procedee fizice, ai putea demonstra celui virusat ca ce vede el este cu adevarat rosu, chiar daca impresia e alta.

Faptul ca tie ti se pare ca 2+2 egal 6 nu inseamna ca totusi 2+2 egal 4 pentru restul lumii.


Plus, faza cu "si daca" e hilara. Si daca vine un extraterestru si te domina mental si te face sa crezi ca esti o rata? Si daca tu esti doar visul bolnav al unui om ( de exemplu Ovidiu Bufnila)? Si daca esti cumva intr-o coma profunda si acum visezi tu, iar noi suntem creatia visului tau.

In toate aceste cazuri perceptia mea nu mai este relevanta pentru realitate. A fost corupta si deci n-are rost sa o folosim ca referinta ca sa vedem daca rosul este rosu sau roz bombon.

Imaginea personala, nu uita asta. Restul lumii? Conventia de care vorbesti ce valoare sau efect va avea asupra ta? Asta era intrebarea. Sa fi fost prea subtil ? Extinde efectul "virusarii" asupra mai multor oameni, vor avea o alta conventie, nu ? Conventie data de cel care i-a "virusat". Extinde si mai mult. Se va ajunge la o cu totul alta conventie. La o alta imagine. Imagine creata de cel care "viruseaza". Analogia o facusem pentru a se intelege ca nu ochiul vede la fel cum nu senzorul CMOS sau CCD al unui webcam vede.

Acest topic a fost editat de Aragorn: 29 Feb 2004, 03:13 PM

Se poate. Un exemplu mai bun ar fi fost probabil o convingere politica sau religioasa.

Editat (motivul: atac la persoana)

ya

Acest topic a fost editat de ypsilonalpha: 29 Feb 2004, 09:29 PM

Imaginea-de-sine nu este o kestiune de perceptie si nici de joaca onanist-intelectuala. Este initierea in PROIECT. Balcanismul impardonabil si ignobil, aroganta insularului si autosufiecienta nu sunt decat semnele unui OM-IESIT-DIN-ISTORIE. A iesi din context si a bate campii este placerea Omului Plictisit si ratacit. E un Mileniu al luptatorilor nu al eseistilor tembeli si zaharisiti. O IMAGINE de forta e PROIECTUL UNUI LUPTATOR. In rest? Bagatele duminicale! Spoiala de doi lei! Istorie MICA!

Aragorn, din cate stiu inteligenta artificiala este departe de a-si atinge scopul, asadar fara analogii minimalizatoare, ok?
Conflictul semantic este cam fortat. Vederile sunt destinate ochiului. Ca si privelistile.

Analogia fusese facuta pentru a arata ca nu globul ocular vede ci mintea. Prin minte nu m-am referit la creier, asta nu stiu daca ati inteles. In fine.
Imaginea de sine. Daca este vorba despre cum apare fiecare in proprii ochi, atunci da, nu este vorba de perceptie decat daca se poate spune ca este vorba despre perceptia fiecaruia asupra propriei persoane. Daca este vorba de imaginea personala in sensul de cum vrea sa fie vazut fiecare, ca este imaginea adevarata sau o iluzie a unui magician, atunci este vorba de perceptii. Perceptii care pot fi influentate si/sau manipulate.
Spre exemplu domnul Bufnila a facut o impresie buna unora de aici iar altora o impresie proasta. Asta datorita felului in care au fost percepute mesajele, datorita imaginii pe care si-a format-o pe acest forum. Nu este vorba de perceptii ? Atunci despre ce este vorba ? Perceptiile nu sunt neaparat senzoriale.

Am intrebat de 2 ori indirect, o fac acum direct. Care este scopul, domnule Bufnila ? Spuneati dincolo ca scrieti o carte intitulata "Ghildele forumiale". V-am mai intrebat, poate de data asta imi si raspundeti. Adunati material pentru carte ?

Nu s-ar zice. Se pare ca a adevarului cale este in "superlativ". Nu se accepta decat parerile celor care sunt de acord cu el sau merg pe linia impusa de el. El stie tot, restul nu stiu nimic. Pacat ca se impiedica in contradictii. Legat de aroganta ... mai bine s-ar vedea de barna din propriul ochi in loc sa fie atent la paiul din ochiul celorlalti. Unii au parasit topicul in urma unor posturi inteligente asemanatoare cu ultimul post al "superlativului". O fac si eu si altii iar acest topic va ajunge un fel de bisericuta in care cei ce vor ramane isi vor face reciproc nasurile maro.

pentru Arargon cu dragoste, aroganta-de-strut si autoironie si superlativ de meduza ficitonalaaaaaaaaa!

Acest topic a fost editat de Ovidiu Bufnila: 2 Mar 2004, 12:14 PM

Citesc ce se posteaza. Uneori, la acest thread, este mai putin interesant ceea ce se spune decat modul in care reactioneaza cei implicati.

Acelasi lucru l-a facut Ovidiu, numai ca in razboiul virtual. Si-a sacrificat luptatorii cu potential in favoarea celor maleabili. Tactica des intalnita in cazul liderilor care au nevoie numai de executanti.

Daca analizam ultimele pagini: cand Aragorn a propus un studiu de caz si au aparut reply-uri, Ovidiu a reluat mesajele postate anterior, succesiunea mesajelor sale ajungand pana la 3-4 reply-uri consecutive. Prima oara se observa incercarea abaterii atentiei celorlalti de la propunerea lansata. Pe parcurs, observ retragerea aparenta a lui Ovidiu (posturi rare cu tenta stimulativa), asteptand ca adversarul sa fie combatul de restul. Exista un moment cand tactica risca sa fie compromisa, prin aparitia echilibrata a lui Damnatius. Au aparut gragulea si Wluiki cu reactii care au dus tactica la reusita.

Motivatia e clara:

Eu as privi-o ca pe o invitatie.

In primul rand este o pierdere. In al doilea rand, este pierderea ta, Ovidiu. Cat timp nu va mai posta Aragorn e infrangere. Mizezi pe faptul ca vei avea replica ceea ce ar transforma infrangerea in victorie.
De ce spun pierdere, si nu ma refer la Aragorn. Cati au pornit la drum alaturi de Ovidiu la inceput? Cati au ramas? Un lider isi conduce oamenii fara sa-i piarda. Daca apar altii e si mai bine.
Asa stau lucrurile pentru un privitor de pe margine.

Am si eu ceva de spus despre ultimele evolutii de aici:

Iar se manifesta din plin "asteptarile" unora dintre forumisti vis-a-vis de ceilalti.

p.s. Imaginea personala, de care discutam, e una profunda, e un proces (asta parca am lamurit). Altfel spus, folosind "comunicarea non-verbala":

"..."

Acest topic a fost editat de calfa: 2 Mar 2004, 01:14 PM

Ovidiu, iar ti-ai editat mesajul

Likuriciule, imi place ca faci analize haioase. Imi esti drag, serios. Pe bune. Vedeti, ati fost cu totii invatati sa reactionati cauzal, ca sa zic asa, desi e o tampenie. Va grabiti sa analizati, sa interpretati. Dumnezeule, cata simplitate! Ce vreti de fapt? VRETI CONFIRMARI. De la bun inceput, toti cei care au postat aici, in acest topic, au vrut CONFIRMARI. Multi pun intrebari. Ar trebui sa stranga din dinti si sa joace jocul. Dar nu. Va repeziti inainte. Bufnila e dictator! Bufnila e un Bufonila! Asta a fost pe alt forum! Da, Superlativul Bufnilian! Ce eroare! Bufnila isi face reclama! La ce? La desteptaciune? Sa-si vand cartile? Care carti? Sa intre in atentia publicului? Sa ce? Dumnezeule, Bufnila e paranoic, o, daaaaaaaaaa! Se da mare consilier de imagine! ISI CAUTA clienti! Asta era! Ce individ! Imoral! Lipsit de etica! Fantasmagoric, nu? UNDE E CORIN? Unde e acel brav descapatanator de bufnilisme? S-a speriat? Vai, izbucnesc in plans. E oripilat? Vai, saracul! Unde esti domnule profesor de imagine? Vreti sa va spun adevarul? M-a urmat in vreo doua trei forumuri! Dar n-a reusit sa construiasca. Si aici la fel. Voi trebuie sa construiti. Vreti, e OK, nu, e OK. Asta ati fost invatati la scoala, pe strada, acasa: sa puneti intrebari si sa primiti cand cereti, SA VI SE CONFIRME. Bruma de cultura e o carja minunata. Citate, maxime, referinte........Dar o IDEE proprie? Una puternica, devastatoare! Bateti cu pumnul in masa. Aaaaa, stai ca nu e bine, bufnilule. Aici sunt reguli. Oameni, se moare in Razboaiele de Imagine! SE MOARE! Am construit scoala consilierilo de imagine pentru oameni care NU VOR SA MAI MOARA in Razboaiele de Imagine. Am construit topicul asta ca sa intrati adanc in carnea Imaginarului. Da, totul e consipiratie bufnilistica, cautare de clientela, spectacol dezgustator, vai, vai, ce oripilati suntem! Facem Istorie Mica, asta facem. E vreun agent secret pe lista? Sa consemneze chestia asta. Facem Istorie Foarte Mica. Ne este frica sa trecem dincolo de frontiere. Venim cu bagajul desuet, cu glume semantice. Vai, vai, s-au pierdut pe drum bietii soldati! Vai, sa plangem. Nu trebuie sa plangem, trebuie sa construim. Pai de ce strica acest golan fictional, Ovidiu Bufnila, de ce construieste in aparenta, CE VREA SA NE ZICA? Ca e destept? Nu pare destept. Ca e talentat? Nici cat negru sub unghie. Dar poate ca vorbeste in felul acesta bizar despre NOI!


Despre VOI.
Voi sunteti Cartile Forumiale.
Voi sunteti fie Istoriile Mici fie Istoriile Mari.

Multumesc luptei tale pentru NOI, Ovidiu.

Noi toti suntem si Istorii Mari, facem si Istorii Mari, reactionam si cauzal, vrem si confirmari, folosim si referinte ... sper sa nu uiti asta ... oricat te-ai (fi) elibera(t) ... altfel risti sa vorbesti in vant ... sa construiesti pentru nimeni ... ma insel oare ?

@calfa

@Ovidiu

Daca ma gandesc bine, toata viata am analizat. Recunosc, am "filosofat" mult prea putin. Daca intr-un razboi de imagine si in orice competitie de altfel, nu-ti analizezi adversarii, potentialul acestora, nu cunosti punctele forte si cele slabe, greu probabil sa te salveze o minune.

E mai "simplu" sa fii peren, sa constientizezi ca exista multi, o armata de oameni, de la care poti invata sa construiesti bine, decat sa "te complici" construind, "original", ceva ce se va darama la prima zgaltaire.

Am mai vorbit de creativitate si rolul ei. Nu as impinge creativitatea dincolo de obiectivitate. (Exclud iar, domeniul cercetarii).

Perfect de acord. Unii inca se sinucid nerespectand regulile jocului.

Istoriile mici formeaza istoria.

Adevarul e ca va iubesc pe toti.
Cu toata dragostea,
Ovidiu Bufnila

Azi sclipesti, Likuriciule !

Bine zis, sa construim, nu doar sa contemplam. Sa construim, dar solid. Sa nu uitam sa si contemplam, pentru a construi mai bine. Sa construim, dar sa nu devenim victimele constructiilor noastre. Sa nu-l uitam pe Manole.

Liku' e usor sa stai pe margine si apoi sa dai verdicte fara sa te implici. Si la fotbal discutiile consuma mai multa energie decat meciul. Ce am inteles eu din acest topic este ca s-a propus un subiect de discutie care a fost "bordat" cu impresii. S-a incercat readucerea la subiect, dar acest demers a esuat printr-o multime de comentarii care au expandat subiectul pana la anihilare. Buna treaba....Eu am incercat sa fiu la subiect, dar deja nu mai are sens. Se pare ca nimeni nu vrea sa invete ceva de la cineva care cunoaste cu adevarat, toti vor sa sclipeasca in noapte ca licuricii... :-)

Cred ca ai dreptate, gragulea, "se pare". Nu cred ca subiectul e monopolul cuiva. Iar comentariile zic ca au ajutat. Interpretarea depinde insa de fiecare, inclusiv de cum e obisnuit sa priveasca jumatatile de pahar. Are legatura cu imaginea personala pe care sa straduieste Ovidiu sa ne-o descrie ... doar traim intr-o lume prea interconectata ca sa nu aiba legatura ...
De ce "nu mai are sens" ? Nici nu iti dadeam replica asta daca nu m-ar fi intrigat parerea ta.

Nimic nu este monopol, dar incearca sa discuti cu o multime eterogena despre un subiect sa vezi unde ajungi. Ni s-a spus ca imaginea personala este o stiinta. Am luat-o ca atare. Sigur, fiecare are o parere initiala despre orice subiect. Dar daca vrei ca o tema de discutie sa-si atinga scopul, care ar putea fi sa ai o noua perceptie asupra unui subiect, atunci trebuie sa realizezi ca pulverizarea subiectului in particule atomice duce de fapt la anihilarea lui. Si intrucat cel care a initiat aceasta discutie inca n-a postat, probabil ca iarasi cineva ma va eticheta ca "manipulat" si atacator al altora in favoarea celui care se abtine. Normal, fiecare poate avea o parere, chiar si in favoarea lui Ovidiu Bufnila. Se pare ca asta contravine observatorilor "neimplicati". Iertati prea multa mea vorbarie. Va respect si ma voi abtine sa va mai contrazic. Aveti dreptate in toate!

Discutabil.
Nu m-am implicat direct in conflictul care tocmai s-a incheiat, l-am urmarit fara a interveni.
De obicei, acest lucru este cel mai greu - le este propriu tuturor criticilor (unii sunt de valoare fiind obiectivi, altii nu).

Daca observi cu atentie, acesta este daca nu singurul, printre putinele threaduri care se indreapta spre pag 40, fara a contine offtopicuri sau raspunsuri de maxim doua linii. Anihilarea subiectului este departe.

Toti am fost on-topic, altfel am fi fost editati sau ni s-ar fi sters mesajele.

Pentru asta lupta alaturi de noi si Ovidiu. Pentru sclipiri, pentru potential. Exista in fiecare dintre noi.

Nu vad motivele pentru care "cineva te-ar eticheta ca "manipulat" si atacator al altora in favoarea celui care se abtine" (Ovidiu). Ce ai spus nu e nici intr-un caz un atac.
Cu plurarul acela "oficial" si cu "dreptatea" pe care "as avea-o in toate" iar m-ai omorat !
Fiecare are dreptatea lui in toate, din punctul lui de vedere ... si in acelasi timp fiecare are propriile lui contradictii. O buna "contrazicere" venita din afara e utila ... descoperirii contradictiilor interne. Parerea mea ...

p.s. Ovidiu, lume, probabil ca "imaginea personala" la care imi place mie sa ma refer nu e "imaginea personala" la care se refera initiatorul topicului (desi incep sa cred ca am inteles diferentele). Totusi, tocmai pentru ca "imaginea personala" poate avea diferite interpretari (niveluri), in ideea completarii reciproce, imi pastrez "discursul" axat pe viziunea mea. "Ce nu e interzis, este permis"

Suntem cu totii in Corpul Imaginii!

Ma bucur foarte mult ca ai ramas in topic si ca ai pus umarul sa deslusim cu totii cate ceva din Magia Imaginii.
Cu toata prietenia.

Nu este imaginea personala atat de mortala, precum mi se pare a fi ignoranta. Ignoranta e adevarata arma mortala, imposibil de combatut. O imagine, e doar o imagine. "Distruge intai imaginea adversarului, si apoi distruge-l pe el" -invatatura din templele shaolin.

Daca subiectul discutiei ar fi legat de persoana, as fi de acord ca imaginea este in stricta relatie cu aceasta. Insa inteleg de fapt ca subiectul este chiar imaginea. Si acum fac o paralela cu imaginea unui sef de serviciu sa zicem. Aceasta este de fapt "locul gol" lasat de colectiv inaintea aparitiei lui, negativul a ceea ce este necesar sa existe. Acest "negativ" trebuie "completat" cu ceva. Acesta este rolul proiectului. Dar poate fi extins si la alte tipuri de multime formata din oameni in relatie cu o anume activitate. Aceasta imagine trebuie si va fi schimbata in cursul evenimentelor. Orice activitate este dinamica si ca atare si "negativul" se schimba. Trebuiesc "umplute" golurile care apar pe masura ce apar.

Acest subiect ar fi stat poate mai bine la sectiunea "Psihoterapie" sau "Politicã" sau "Vedete", dar fiind vorba de d-l Bufnilã, merge si aici.
Ca sã ne încadrãm cât de cât si în tematica acestei sectiuni, ar vrea ca discutia sã se opreascã putin si asupra imaginii acelei creaturi numitã filosof (în raport cu sine si cu semenii sãi).
Majoritatea filosofilor (de la Thales si Socrate pânã la Wittgenstein si Noica), din câte stiu, nu au fost prea preocupati de imaginea lor exterioarã. Atunci când dai târcoale absolutului nu te mai intereseazã desertãciunile lumesti, te retragi de pe scenã si ajungi sã privesti, cel mult, spectacolul.
Ce înseamnã, de fapt, imaginea personalã? Nu cumva, sub niste zorzoane sociale si conceptuale se ascunde aici doar eul agresiv al omului, imperativul biologic culminând în vointa de putere, de a fi mai sus decât celãlalt, de a-si adjudeca o nisã ecologicã mai mare, pentru a-si spori sansele de supravietuire, ajutând astfel la propãsirea speciei? Imaginea este, într-adevãr, o pavãzã si un tanc, dar mai mult un tanc. Ne putem crea oare o imagine convenabilã fãrã sã-i afectãm pe ceilalti? Poate un copac sã creascã foarte înalt fãrã sã umbreascã ceilalti copaci din jur? Numai în cazul când este singur, dar atunci nu mai conteazã cât de înalt este, nu mai existã termen de comparatie, iar soarele îl lumineazã oricum. Singurãtatea rezolvã problema imaginii si are o mãretie aparte, pe care, probabil, doar filosofii o apreciazã.

Si daca nu te retragi? De ce sa te retragi? Daca de fapt intri in actiune?

Ovidiu, te vad mereu pe diferite forumuri vorbind aceleasi bla-blauri despre imagine. Ce arma mortala? Prostii. O gramada de lucruri inutile, nimic destept, o gramada de discutii despre forma si nimic de fond. Citesti si pe urma te intrebi "Hmm ce a spus?? Cu ce am ramas in minte? Cu nimic". Toate discutiile astea nu au nici un rezultat, nu schimba pe nimeni, si nici nu face pe nimeni "mortal".
GET A JOB!!!