welcome BACK Figaro!

sa nu uitam de 'omul nou' propagat de ateism....

il putem vedea pe toate strazile...

Bine ai revenit Figaro!

Da, si eu cred ca nu conteaza religia, dogmele, legile neaparat. De fapt, oare nu chiar Iisus a dat ca unica "porunca": "Iubiti-va!"? Iar acest "a crede" nu poate fi explicat prin regula de 3 simpla, nu poate fi aratata o metoda de a-l obtine. Dar cum il aflam pe acest "a crede", atunci? Pai in primul rand simti si daca simti inseamna ca e de necontestat, pt ca, dupa cum zicea si Camil Petrescu (citat aproximativ): "Singura realitate este cea a sufletului tau.". Si mai departe, daca vrei sa-l aflii pe Dumnezeu, intotdeauna vor exista cai pentru a-L afla. Ochi si deschidere sa ai.

Vreau sa raspund iar initiatorului si tuturor despre controlul credintei.Elementul esential pentru a pune macar problema masurarii a ceva asa important este,dupa confirmarea existenta in sine a credintei proprii,ordinul de marime.Adica o persoana crede in Cel de Sus daca El este foarte important,iar cel ce se mantuieste Il are chiar pe primul loc in viata lui ori macar pe locul al doilea,(lucru foarte greu de cand cu Mc'Donald si cu formatul DVD,adica dintotdeauna caci mereu oamenii au iubit lucrurile si fiintele materiale).
In tine sunt doua vieti,una pamanteasca si una spirituala iar credinta la cea de pe urma se refera,caci intai trebuie sa ne nastem din trup iar mai apoi din duh.Cele doua trebuie armonizate intr-un fel caci se influienteaza una pe alta,ba chiar se determina reciproc pe alocuri,fiind cu toate astea complect distincte,avand origini diferite si finalitati disjuncte.Cea mai comuna greseala este confundarea uneia cu alta sau presupunerea ca o viata manifestata dupa canon garanteaza perfectiunea celei nevazute de care pe buna dreptate te intrebi daca exista si in ce stadiu e.
Ajungand la masuratoare aici elementul de baza este etalonul,ca in orice domeniu de fapt,iar posibilitatea comparatiei directe este de cele mai multe ori cu neputinta din pacate,chiar pamanteste vorbind,de pilda despre metru am invatat ca este tinut intr-un seif in conditii speciale,deci cati oameni l-au atins de fapt?Daca El e mare,foarte mare si important in viata ta atunci avem ce masura dar daca e doar un accesoriu,un breloc sau o cruciulita la gat nu te mai obosi.Pozitia Lui in viata omului nu vine de la sine ci trebuie sa muncesti cu tine mereu sa dai jos din cele ce le iubesti sau le urasti si sa-L ridici treapta cu treapta tot mai sus pana ajunge la medalia de aur.Atunci ai biruit.Fiecare este pe parcursul vietii lui intr-o faza tranzitorie,intr-o permanenta reorganizare dar iarasi e important in ce directie mergi,urca El in tine sau coboara pentru ca prin asta tu insuti cresti sau scazi in credinta ta.
In sfarsit vorbind despre criterii,aici iarasi problema e nuantata pentru ca fiecare om de fapt trebuie sa se masoare cu sine insusi,nu cu altii sau cu niste standarde generale.De pilda o nenorocire a fost si o sa fie mereu mecanismul normei aplicat in fabrici pentru ca oamenii sunt diferiti,fiecare e altfel construit si ce pentru unu e o joaca pentru altul e moarte curata:stiu o poveste a unui muncitor,un om batran care spunea ca aveau de facut niste piese prin pilire iar cand aparea normatorul in sectie lua fiecare cate o pila scurta,cu dintii mici si"tragea"din greu,iar dupa ce pleca scoteau pile de jumatate de metru cu dinti mari,apasau cum trebuia si terminau treaba,pentru ca daca nu erau atenti le marea norma si nu toti puteau s-o duca iar norma trebuia facuta,nu plecai acasa pana n-o implineai.Dureros!In cadrul evaluarii creditei tale tu trebuie sa fi permanent atent la tine insuti,sa fi sincer si corect si se vede daca azi e mai rau sau mai bine ca ieri.Asa iti afli directia.Trebuie sa fi mereu treaz sa observi ce-ti place si ce-ti repugna si sa compari cu etalonul Suprem atat cat sti(precis sti destul,niciodata nu e o problema de cunoastere,mereu ma surprinde cat de bine stiu oamenii toate tainele dar ce neinstare sunt sa le traiasca),asa ai sa iti determini problemele si sprijinul.Trebuie neaparat in cadrul drumului credintei muncita bucuria,daca ar fi ceva de reprosat religiei ortodoxe atunci ar fi culoarea neagra;jalea are rostul ei dar daca mergi cu parere de rau inainte nu ajungi prea departe.
Mai sunt destule de spus dar umplu toata pagina si tot nu termin.Oricum verificarea operatiilor se face prin echilibru,prin pace,prin linistirea inimii care e opusa starii de confuzie,de cautari si framantari,de dureri si nemultumiri si angoase,de nesigurante si disperari,de activism.Mergi asa si mai vorbim!