De acord cu Maharajah cu o mica diferenta eu nu-L vad dar i-L simt. Si nu as avea curajul sa-l vad ca n-as putea sa ma uit la El. Important e ca El este in mine si cu mine, ma poarta pe brate cind vijelia de afara sau din mine ma rapune, ma poarta de mina ca pe un copil si-mi deschide ochii sa vad si sa ma bucur de tot ce-i bun si frumos in creatia Lui.

Presupun ca nu crezi ca eu l-as vedea la propriu.
Era o figuera de stil!

Multumesc pentru apreciere - insa, crede-ma, este exagerata.

Bineinteles ca iubesc: iubesc viata, adevarul, dreptatea, stiinta... Imi iubesc sotia, mama, fratii... Presimt ca imi voi iubi enorm copiii, atunci cand ii voi avea... Iubesc omenirea cu bunele si cu relele ei...
Dar nu pot sti sigur ce va fi maine. Pot depune marturie pentru ziua de ieri si pentru ziua de astazi, dar ziua de maine este doar o necunoscuta. Despre care nu pot afirma cu certitudine nimic, in afara de faptul ca vreau sa o traiesc din plin.

Asta nu pot sa cred - suntem cu totii oameni cu partile noastre bune si cu partile noastre rele. Ceea ce dezvaluim aici, pe forum, este o infima parte a personalitatii noastre si nu poti, pe baza a atat de putin lucru, sa faci clasamente: unul este mai bun, altul este mai rau... Conteaza mult mai mult faptele decat vorbele aruncate pe un forum - si la fapte sunt convins ca multi credinciosi (si atei, bineinteles) sunt mult mai buni decat mine.

Cum il vad eu pe Dumnezeu? Nu e chiar asa usor de raspuns la intrebarea aceasta...si de aceea voi incerca sa cuprind putin din frumusetea Lui in urmatoarele versuri scrise de S.L.Brengle :
Am vazut Fata Lui in binecuvanare cand ochii mi-erau intunecati de lacrimi;
Am simtit Mana Lui in mangaiere cand inima mi-era sfasiata de teama.
Cand umbrele s-au adunat deasupra mea, si intunericul gros a cazut peste mine ca noaptea,
In intuneric, chiar in fata mea erau semnele luminii Sale.
Am pasit prin valuri de intristari pana sufletul mi-a fost acoperit de ele;
Adesea mi-a fost groaza de ziua de maine si de calea ce-mi statea in fata.
Dar cand ma cufundam in tristetea mea am simtit ajutorul mainii Lui.
Si, inaintea zorilor, a rasarit bucuria Sa si curajul de a ramane in picioare.
Rataceam, dar El m-a gasit, M-a adus inapoi de la marginea iadului;
Eram lovit, si El mi-a legat ranile, blonav eram si El m-a facut bine.
Eram ranit, iar El m-a vindecat cand eram obosit de lupta;
Eram pacatos, dar El mi-a pus pecetea Sa, eram mort dar Duhul Lui mi-a dat viata.
Prin Sangele Lui m-a racumparat, caci eram un margaritar in ochii Lui;
Mi-a dat numele de copil al Sau, m-a adus ca sa umblu in lumina.
Voi lupta asadar, pana ma va chema la Sine.
Voi merge pe calea croita de El;
Si nu-mi pasa prin ce voi trece traind viata ce vine de la Dumnezeu.

Abis, nu am gresit cand am spus ca esti mai bun ca noi. In cautarea ta dupa adevar "ai sa-L intalnesti pe Dumnezeu", mai repede decat noi. Nu conteaza unde te afli cu bunatatea ta.. pe un clasament invizibil, sa zic asa, insa conteaza ca iubesti.
Nu se poate credintza fara iubire. Nu ai sa intalnesti niciodata un credincios adevarat care uraste. Daca am iubi toti, asa cum frumos enumeri tu in mesajul tau, am avea mai putine probleme, ar exista mai putina durere etc, caci ura nu ar avea ce cauta. Unde este iubire, nici un alt sentiment rau nu incape.

Nu mai provoc nici o discutie aici. A inceput postul. Iertare pentru cuvintele care ating, iertare ptr cele care starnesc altceva in afara de iubire si pace.

Mi se pare mie sau te contrazici?
Pai tocmai ca nu ti-e frica nu te intereseaza religia. Ateismul bazat pe religiile naturiste (teama de fulger, etc)? Tocmai ca ateii sustin ca totul are o explicatie stiintifica deci e lipsit de sens sa-ti fie frica. Care sunt religiile naturiste?
De acord cu "nu poti iubi ce te sperie", dar atunci ce se intampla cu religiile in care ti se cere sa fi cu teama de Domnul, Dumnezeul tau?

[FONT=Arial][SIZE=7][COLOR=gray]

"Cand esti copil ai nevoie sa mergi de manuta cu bunica, mama, tata, matusa etc cineva din familie si sa-l intelegi pe Dumnezeu de mic copil, sa te inchini, sa stii ce inseamna credinta. Daca cresti intr-o familie care nu-ti insufla credinta e mai greu la o varsta inaintata sa-l simti. Crestem cu valori....familia ni le insufla. Cam asta am vrut sa spun. "

Vezi tu Crisse, eu nu am crescut intr-o familie de credinciosi si nu am fost dusa la biserica.Dar am ajuns la un moment dat sa-l descopar pe Dumnezeu.
Cred ca asta se poate intampla la orice varsta, dar trebuie sa apara ceva " potrivit" pentru tine, ceva care sa te faca sa vibrezi. Altfel te poti duce cat vrei la biserica , chiar de mic, ca o vei face doar ca esti dus sau de teama de necunoscut.

Cat despre cum il vad pe Dumnezeu, da, este greu de spus si mult. De votat am votat totusi, cu toate ca formula aleasa de mine nu-L cupride total , dar este cea mai apropiata de viziunea mea despre El.

Eu cred ca Dumnezeu este totul si in toate iar noi suntem o mica, mica , mica particica din El.

Si mai vreau sa spun ceva despre bancutele din biserica. Ele nu exista si pentru ca bisericile noastre sunt mici dar si pentru ca biserica este o creatie a unor initiati care vad dincolo de ce vede un om normal.
In biserica se presupune ca stai in genunchi, aceasta pozitie fiind echivalentul unei ' umiliri " voite a umanului din noi pentru a descoperi astfel si a atinge mai usor divinul din noi.

Si mai cred ca credinta nu are legatura cu dusul la biserica, dar biserica te poate ajuta sa-L descoperi mai repede si mai usor pe Dumnezeu, dar nu neaparat in modul cel mai corect. Si spun asta pentru ca biserica te invata sa-ti fie frica de Dumnezeu in timp ce eu cred ca Dumnezeu este IUBIRE si numai IUBIRE.

Sper sa nu apara intrebari de genul " de ce unii sufera sau mor sau....." pentru ca intram intr-un sector care tine de Legile creatiei lui Dumnezeu, sector care necesita mult timp ca explicatii.

Acest topic a fost editat de ADELA888: 27 Mar 2005, 03:51 PM

nu cred intr-un d-zeu care se implica in creatie, nu cred ca el face binele sau raul pe aceasta lume, nu pot sa cred asa ceva...
poate d-zeu a creat lumea, asta deja e plauzibil, si atat, devine convingator...
poate d-zeu nu e perfect, la un alt nivel bineinteles, dar nu e perfect, deci si el evolueaza, asta chiar as crede-o...
deci in concluzie: nu cred ca d-zeu e in creatie, a creat si apoi s-a retras, datorita faptului ca nu e perfect e de datoria noastra sa perfectionam lumea in care traim...
asa vad eu ...

Acest topic a fost editat de cociuba: 21 May 2005, 09:54 PM

- mesaj de raspuns din topicul Apa Sfintita mutat aici datorita integrarii mai adecvate fata de topicul ales.

- asta am spus si eu, dar pina si notiunea de copie si original ca si intelegere si raportare difera de la om la om si de la analogie la analogie. Ai cunostinte despre sistemul holografic ? Daca nu, cauta pe net poate gasesti mai multe detalii. In acest caz, "copia" este identica cu originalul, dar poate exista doar atita timp cit exista originalul. Copia nu poate lua locul originalului si nici fi total identic cu el, cu toate ca "exterior" privit, sint identici. Stiu, e greu de inteles aceast paradox ... dar acest model teoretic e cel mai aproape de realitatea descrisa de "dupa chipul si asemanarea Sa".

- asemanarea pina la identitate in esenta. Daca nu am avea in noi TOT ce exista in Dumnezeu noi nu am putea accesa acea realitate a Sa. Tocmai aceasta "asemanare" ne faciliteaza accesul la Dumnezeu. Ca sa poti cunoaste originalul, sistemul holografic te invita sa studiezi "copia". La fel se petrece si in invatatura anumitor sisteme (cai) spirituale, inclusiv "practica rugaciunii inimii", care in esenta asta are la baza ca principiu divin, contemplarea "copiei", reflexiei originalului ... pt. a ajunge la esenta/original. Tot ceea ce exista la original se reflecta in mod identic la copie. Daca ar lipsi ceva copiei, nu ar putea fi cunoscut la original.

- greseala pe care tu si nu numai tu o faci, este ca identifici omul cu corpul fizic. Si pe linga asta, in loc sa il suprapui pe om peste Dumnezeu, il suprapui pe Dumnezeu peste om. Astfel, tu ii faci corp fizic lui Dumnezeu dupa chipul si asemanarea omului, ceea ce e o grava eroare. Priveste cite forme fizice diferite pot lua/avea oamenii. Carui tip de om i se aseamana Dumnezeu ? Europeanului, asiaticului, negrului, etc ? Nu este clar ca nu la forma fizica (si nici continutul fizic, material, lumesc) se face referire in "dupa chipul si asemanarea Sa" ? Daca nu la structura fizica se face referire, o fi la cea astrala ? Evident nu, caci si asta difera de la om la om si de la fiinta la fiinta. O fi referire la structura cauzala ? Nici la asta, caci si asta difera. Atunci, ce e identic si la noi si la Dumnezeu ? Spiritul, sau Sinele Nemuritor, sau Atman, sau Scinteia Divina, sau Imparatia Cerurilor din noi.

- ce anume ne face constienti de o anumita realitate sau alta, sau prin intermediul carui "instrument" putem face asta ? Raspunsul este: CONSTIINTA. E greu sa spus (in citeva cuvinte) si mai ales de inteles ce e constiinta, dar o putem lua ca si "termen de lucru", didactic, in discutia asta. Una dintre "calitatile" constiintei este nivelul sau (de vibrartie). Conform teoriei oculte care spune ca intreaga Creatie este vibratie, intelegem ca toate lumile, fizica, astrala si cauzala sint "construite" si sint diferite una de alta functie de vibratia lor, vibratia energetica cit si vibratia constiintei. Unei anume realitati ii corespunde o anumite energie si o anumita constiinta, cu ACEIASI VIBRATIE si in cazul energiei si al constiintei. Pt. a putea avea accea la una dintre aceste lumi, cu subcategoriile lor, avem nevoia ca propria noastra constiinta sa vibreze pe aceiasi lungime de unda cu a acelei realitati pe care dorim sa o accesam/vizitam (vezi analogia cu aparatul de radio). Pt. a intelege analogia si termenul de vibratie in conexiune cu discutia noastra, luati ca termen de analiza si analogie sunetul, sau lumina-culorile. Sunetele difera intre ele prin acelasi fenomen, acela al vibratiei, al frecventei de vibratie, al lungimii de unda. La fel si culorile si lumina. In cadrul sistemului de culori avem ca si "tinta finala" si origine, LUMINA (alb stralucitoare). In cadrul sistemului de sunete avem un asa zis "sunet unic, ultim", cel mai inalt ... pe care unele traditii l-au numit PRANAVA, iar crestinismul Cuvintul. La inceput a fost Cuvintul/Pranava ! El s-a divizat in milioane si milioane de forme si tipologii, functie de vibratia pe care a preluat-o in opera de constructie pe care a realizat-o Dumnezeu prin Energia Sa Suprema, sau Duhul Sfint. Aceasta Energia Suprema s-a divizat in milioane si milioane de forme si tipologii functie de vibratie necesara obtinerii unei anume realitati din aceasta Creatie. Constiinta este alaturi de Energie in toate formele ei de manifestare, ca o dualitate inseparabila. Repet, fiecarei realitati, de indiferent ce nivel, ii corespunde o anume energie si o anume constiinta conexa cu o vibratie IDENTICA. Pt. a putea percepe si accesa o anumita realitate, o anumita energie, etc ... e necesara o constiinta care sa vibreze pe acel nivel, cu aceiasi masura, cu aceiasi vibratie.

- astfel, omul si nu numai el, toate fiintele existente in Creatie, in toate lumile sale, fizica, astrala si cauzala, au un anume nivel de constiinta din perspectiva caruia poate vedea/accesa realitatea Creatiei de la acel nivel. Astfel, omul fizic, are o constiinta ce vibreaza la nivelul lumii fizice, specifica insa planetei Pamint. Altor planete si civilizatii le corespund alte vibratii, chiar daca sint tot specifice lumii fizice. Altor lumi subtile si civilizatilor lor le corespund alte vibratii, specifice acelor lumi, de ex. astrale, cauzale etc. Aceste lumi invizibile (pt. ochiul si constiinta umana) sint numite generic "lumi paralele". Fiecarei lumi paralele ii corespunde o anume vibratie a constiintei. Pt. ca sa accesezi acea lumea si sa vezi si chiar sa "vizitezi", sa "vorbesti" cu locuitorii acelor lumi e necesara modificarea vibratiei propriei tale constiinte si in mod conex, evident, si a vibratiei energetice personale.

- mergind in sus pe aceasta scara a valorilor si a vibrartiei, avem cea mai grosiera forma de vibratie, anume ceea ce numim in mod uzual materie (care in realitate, privita la un micorscop puternic, am vedea ca e la fel de "eterata" precum universul fizic, deci de fapt este o alta forma de energie, chiar daca este sau pare mai condensata ca alte forme de energie subtila), iar la polul opus numim Constiinta Cosmica, Constiinta Ultima, sau Dumnezeu. Daca s-a inteles modul in care se poate accesa o anume realiate a aceastei Creatii, intelegem ca in acelasi mod il putem "accesa" pe Dumnezeu, deci e nevoie ca in fiinta noastra sa exista "modulul" de emisie-receptie care sa vibreze pe nivelul Constintei Infinite a lui Dumnezeu, iar acest "modul" din fiinta este Sinele Nemuritor, Atman, Spiritul, Scinteia Divina, Imparatia Cerurilor sau alte in alte denumiri care le-ar putea avea, realitatea fiind insa UNICA. Acest SINE NEMURITOR este "dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu", este "scinteie" din El, este "bucatica" din El, este El. D'aia se si spune in biblie "sinteti dumnezei", pt. ca purtam aceasta scinteie divina in noi si ca in realitate, asta sintem noi, aceasta scinteie divina si tot d'aia sintem numiti Fii ai lui Dumnezeu, pt. ca scinteia este "fiul" Spiritului Infinit al lui Dumnezeu.

- omul este una din miliardele de fiinte/creatii ale lui Dumnezeu, fiecare cu nivelul sau de constiinta si cu tiparul sau subtil dupa care a fost creat. Omul se spune ca e creat dupa Chiul si Asemanarea Sa pt. ca are anumite componente subtil launtrice aidoma cu ale lui Dumnezeu si prin aceasta (omu)lui ii este mult mai usor decit altor fiinte sa-l gaseasca pe Dumnezeu. Asa cum in Manitestare exista cele trei lumi specifice, fizica, astrala si cauzala, la fel si spiritul intrupat in om are un corp fizic, unul astral si unul cauzal. Datorita acestora nivelul sau de constiinta poate "migra" de la un nivel la altul, putind astfel sa "acceseze" si aceste lumi asa zis paralele. Acesta este "secretul" clarvazatorilor sau profetilor ... ei avind un nivel de vibratie al constiintei corespunzator anumitor realitati subtile paralele pe care ei le pot accesa in acest fel. Oricine poate face/percepe ceea ce percepe un clarvazator cu conditia sa-si trezeasca si dinamizeze structurile subtile conexe su acele nivele de vibratie ale realitatilor "invizibile".

- fiintele si alte forme de viate de pe planeta pamint nu au nivelul de constiinta specific omului si nici nu au trezite si dinamizate toate structurile sale subtile, chiar daca potential le au in componenta. Tocmai asta inseamna evolutia spirituala a spiritelor/fiintelor (monadei mai precis) prin trecerea spiritului in mod repetat de la o forma de viata la alta, asimilind "lectiile de viata" si vibratia specifica acelor forme de viata, evoluind astfel de la incarnare la alta, de la o trecere printr-o forma de viata la alta. Manifestarea OM nu este ce mai inalta forma de existenta, insa de la nivelul ei se poate ajunge, chiar fiind in "viata", la starea de Mintuire/Eliberare Ultima, motiv, pt. care si alte forme de viata existente in alte lumi fizice si chiar subtile se intrupeaza in stadiul de OM, pe planeta Pamint, pt. a avea o evolutie spirituala accelerata, chiar daca intr-un anumita masura, e mai dificila datorita conditiilor grele de evolutie spirituala actuale. O alta forma de evolutie spirituala este aceea a integrarii fiintei pe o cale spirituala autentica si vie si accesul la o serie de informatii teoretice si practice care sa-l ajute la modificarea/elevarea nivelului de constiinta. Si pt. ca tot ai vorbit de liberu arbitru, vezi mai jos, o fiinta va putea sa caute, sa gaseasca si mai ales sa urmeze o cale spirituala autentica si un maestru spiritual autentic functie de liberul sau arbitru, adica de nivelul de constiinta per care il are, de karma pe care o are. De unde si expresiile: "avem maestrul/invatatura pe care il meritam", "puterea de actiune si intelegere depinde de karma", iar in karma asta este integrat si acest aspect al nivelului de constiinta. Karma iti limiteaza nivelul de constiinta si viceversa. Pt. asta trebuie depus un efort suplimentar de a iesi din acest "cerc vicios", iar acest impuls, acest "efort" este practica spirituala adecvata. Cine nu o are sau manifesta, are o asa zisa karma de limitare care se impune si asupra liberului sau arbitru, limitindu-i alegerile. Teoretic oricind poti aborda o cale spirituala, sau urma un adevar divin ... practic insa ... doar cind esti pregatit. "Cind disciplolul este pregatit, maestrul spiritual apare".

- da, iar esenta asta divina este EXACT ce am amintit mai sus: "Sinele Nemuritor", Imparatia Cerurilor din noi .. etc ... si nu corpul fizic al omului. Evident, daca privim in mod intelept analogia OM-DUMNEZEU, intelegem ca daca omul are un corp fizic, si Dumnezeu trebuie sa aibe un corp fizic. Ei, aici e problema. Fanaticii sau orbii i-au "confectionat" lui Dumnezeu un corp de om, un batrinel blind si pasnic ... cind de fapt Dumnezeu este manifestarea VESNICEI TINERETI. In realitate corpul fizic al lui Dumnezeu l-am putea identifica cu lumea fizica, cu Universul Fizic, corpul Sau astral este Lumea astrala (Universul Astral), iar corpul Sau cauzal este Lumea cauzala (Universul Cauzal) ... dar totusi e prea simplist facuta identificarea, insa, avem cel putin un termen de comparatie si discutie. Asa cum in corpul fizic oamnesc avem "cazat" Spiritul lui Dumnezeu, de unde si ideea ca acest corp fizic e Templul lui Dumnezeu (distrugeti acest Templu si in trei zile il voi ridica la loc) ... la fel si undeva in acest Univers Fizic este "gazduit" Spiritul lui Dumnezeu, care, e bine de retinut, nu poate fi constrins de aceasta lume fizica si nici incaput ... el fiind Infinit, pe cind Universul/corpul fizic este finit.

- iar eu si nu numai eu, ci si multe traditii spirituale milenare, stravechi, spun asta, ca sint asemenea.

- hai

- ceea ce este viu in fiinta este NUMAI SPIRITUL DIVIN, iar acesta este complet trezit si constientizat NUMAI in cazul lui Dumnezeu. De la El in jos, evolutiv vorbind, nivelele de trezire, sau asa zis "nivelul de viu" al fiintei se reflecta in masura in care vibreaza constinta fiecarei fiinte/creatii. Este evident ca in cazul omului nivelul este mai inalt ca si in cazul ciinelui, dar si in cazul oamenilor nivelul difera de la om la om. Astfel, un om este mai "viu" ca altul functie de nivelul (de vibratie al) constiintei sale. Acest nivel se ridica prin succesiunea de experinte traite de acel spirit/suflet/monada in nenumaratele sale incarnari/inturupari (adica veniri in trup fizic si in lumea fizica) dar si in lumile subtile paralele in care migreaza dupa asa zisele morti ale trupului fizic. In acest context, se vede ce este viu si cit de viu in fiecare din enumerarile tale si se vede ce este real si ce nu din ce spui. Fiecare e viu ... dar la diferite stadii de "viu". Asta in cazul oamenilor/spiritelor profani, care nu pot accesa o cale spirituala de evolutie rapida si eficienta. Repet, karma si nivelul constintei lor gregare efectiv le pune o LIMITA intre ei si acea cale/adevar. Priviti in jurul vostru. Miliarde de oameni se afla in situatia asta ! (unii dintre) Ei au adevarul in fata, dar prefera o realitatea si o vibrartie mai joasa, neputindu-se ridica la nivelul vibratiei acelui adevar, acelei invataturi spirituale si multi dintre ei sa pastreaza la nivelul mediaocru al unei cunoasteri, fie ea si de natura spirituala, religioasa, vizind aici in special fiintele habotnice, fanatice etc.

- idem ca mai sus

- idem ca mai sus. Diferenta e ca Dumnezeu nu e liber arbitru, ci el il ofera creaturii Sale, iar acest liber arbitru difera de la creatura la alta functie tot de nivelul sau de constiinta. Astfel, ciinele va avea un liber arbitru mai mic/limitat decit al omului iar oamenii il vor avea diferit de la unul la altul tot din acelasi motiv: "diferenta de nivel de vibrartie al constiintei proprii".

- idem ca mai sus.

- cind conditiile sint eronate, si rezultatele sint pe masura.

- e altfel, dar tot nu s-a inteles ce e asemanator si ce nu. Nivelul de constiinta difera ... insa CONSTIINTA, ca si esenta, e IDENTICA. Daca ai avea nivelul de constiinta al lui Dumnezeu ai fi ca El, dar cum nu il ai .. inca esti "diferit" de EL, mai mic ca EL, copilul Lui ... etc. Daca ai avea nivelul de constiinta al unui inger, sa zicem al unui arhanghel, ai putea intelege si accesa lumea angelica a acestei tipologii ierarhice a ingerilor (una din cele 9, cea a Arhanghelilor). samd ...

- biblia poate spune multe, problema e care biblie e cea corecta, completa, netruncheata, tradusa corect etc ... si din acesta ... ce intelegem noi din ea. Mesajele expuse de Iisus, si in general de un invatator spiritual, contin informatii si vibratii de diferite tipuri si inaltimi. Ca sa poti intelege complet mesajul transmis de invatatura Sa, e nevoia ca nivelul tau de constiinta sa vibreze la inaltimea vibratiilor acelor informatii oferite. Cum aceasta nu este ceva uniform si acest nivel este deocamdata gregar la oamenii de rind si intelegerea informatilor din biblie difera de la om la altul, de la o biserica/cult la alta/atul samd. Un om cu un nivel de constiinta ridicat, elevat, va intelege (din studiul ACELUAISI TEXT) ceea ce tu, eu sau altii nu putem intelege datorita nivelului nostru scazut. Ca si intre noi exista diferente de intelegere, tot din acelasi motiv se petrece: "nivelul de constiinta".

- iata unde conduce identificarea prosteasca si limitata a omului cu corpul sau fizic. Pai daca omul e corpul fizic, unde e sufletul sau spiritul sau ? In calcii, in deget, in aorta, in creierul mic ?

PS. Cine are urechi de auzit sa auda ....

Acest topic a fost editat de thunder: 28 Jun 2005, 04:42 AM

- acesta e un raspuns la acest mesaj-topic

- tu nu stii ce cred eu si nici "omul gradinar". Tu doar crezi ca stii sau ai inteles ceva, dar iti lipseste cunoasterea mea/lui cit si nivelul de constiinta pe care il am eu sau el.

- acelasi lucru il sustin si eu si multe traditii spirituale milenare.

- acel "om" a gustat din pomul cunoasterii e o analogie, realitatea este insa necesitatea coboririi in Creatie a Constiintei Infinite si Sacrificul Sau pt. ca aceasta Creatie, sa se nasca si sa-si continue manifestarea . Cunoasterea cit si creatia au doua sensuri. Pt. ca sa poata aparea, Energia Suprema s-a "condensat" din ce in ce mai mult pt. a rezulta astfel diferitele forme/realitati ale acestei Creatii. Fara de aceasta "condensare" Creatia nu ar fi putut exista/apare. Aceasta condensare este rezultatul voii divine si al sensului dat Creatiei. Odata cu emanatia acestei Energii Supreme si a condensarii Ei, au fost emanate si spiritele divine, sau asa zisele monede. Si in cazul lor constiinta s-a "condensat" datorita sensului dat de Dumnezeu acestei "operatiuni" Macrocosmice (numita si Ziua lui Brahma). Odata ajuns la capatul "drumului" dat de impulsul divin, aceasta monada tinde sa se reintoarca la origine, la Tatal. Prin nenumarate forme de existenta si de viata si "intrupari", aceasta monada (spiritul divin) isi eleveaza/ridica nivelul de vibratie al constiintei sale pina in momentul in care acesta devina UNA cu a lui Dumnezeu, cu esenta si originea sa Cosmica. In acel monent, "monada" este UNA cu Dumnezeu, traind starea de Fiu in Tatal si de Tatal in Fiul.

- ma indoiesc profund ca-l cunosti, atit teoretic cit mai ales practic.

- amice, cuvintul "dimensiune" a fost folosit intre paranteze, ceea ce arata ca nu sensul uzual este cel folosit, ci unul de forma didactica, analogic vorbind. Chiar si ideea ca ceva este nemarginit iar altceva e nemarginit, te duce cu gindul la "dimensiuni diferite". Totul e sa ai luciditate si bun simt ...

- Dumnezeu e viata, nu are in Sine, ci chiar El e VIATA ... iar prezenta Sa in creatura, prin prezenta Scintei Divine, a Sinelui Nemuritor (d'aia ii si spune Nemuritor, ca e de esenta cu Dumnezeu, cel Nemuritor), da caracterul de viu al unei fiinte. Gradul de constientizare si accesare a acestui Sine de fiecare fiinta in parte, da si gradul de viu/trezire a acelei fiinte/creaturi/om. D'aia se spune in multe cazuri unor fiinte: "om fara Dumnezeu", "om fara constiinta", "constiinta moarta", "om fara viata", "corp neinsufletit" etc. Nu numai lipsa lui Dumnezeu din noi, ca si scinteie ne da aceasta stare de "mort", ci si lipsa constientizarii acestei scintei divine in noi insine. D'aia ateii intr-un fel sau altul sint niste "fiinte (deja) moarte", dar cu toate acestea, in ei "zace" adormit acelasi spirit divin precum si in credincios. De modul in care fiecare dintre ei se raporteaza la acest Sine, la aceasta esenta divina, ei pot deveni mai vii pe zi ce trece si in mod paradoxal, unii atei ii intrec cu brio pe multi multi asa zici credinciosi in elanul lor spiritual survenit la un moment dat in viata lor "moarta". Asta arata ca in cazul acelor atei spiritul era mult mai trezit spiritual, insa adormit. D'aia se spune si ca cei din urma vor fi cei dintii, sau multi chemati, putini alesi. Aceasta transformare nu survine in schimbarea ideilor si teoriilor personale ... ci NUMAI prin practica spirituala adecvata si vie ... si abia dupa ce incepe transformarea si trezirea spiritului si inaltarea/elevarea nivelului lor de constiinta, vor apare si transformari la nivel teoretic si viziune de ansamblu.

- Dumnezeu e Lumina, iar Lumina e prezenta in creatura/om prin prezenta Scinteii Divine Nemuritoare. Asa zisa "dobindire" este de fapt "munca" de reamintire a esentei tale divine, a constientizarii ca de fapt tu esti El si ca asta a fost dintodeuna, chiar si cind erai orb si adormit/mort fata de aceasta realitate. Doar nivelul tau de constiinta limitat si gregar te-a tinut la "distanta" de aceasta realitate VIE si PERMANENTA.

- daca identifici in mod prostesc omul cu corpul sau fizic da, are un inceput, dar esenta sa, cea care primeste corpul cauzal, cel astral si cel fizic (asa zisa "tarina"), de unde rezulata asa zisul "om" pe care il vezi tu, este fara de inceput asa cum este si Dumnezeu, Tatal sau.

- ceea ce sustii tu este PROSTIE, IGNORANTA CRASA si INCONSTIENTA .. impanata cu fanatisme si habotnicisme. Nu mai privi la paiul din ochii altora, ci la parii de MINDRIE, INGIMFARE pe care le ai in tine si cu care ne vorbesti .. de multe ori in necunostinta de cauza, prostii, falsuri si minciuni demne de un acolit al minciunii (satanei).

- daca eu mai am mindrie, lipsa de smerenie sau alte limite si defecte, marii invatati spirituali si avatari ai acestei planete, care au revelat parte din aceste Adevaruri (expuse in mica parte de mine aici) nu pot fi acuzati de ce bati tu cimpii aici. Ei au aratat calea celor care au avut urechi de auzit. Fariseii, orbii, nebunii, sau alte descrieri pe care le-a folosit si Iisus sint pt. cei ce nu pot vedea si urma adevarul. Fiecare primeste ceea ce merita si poate duce (constiinta sa).

- d'aia te-ar putea numi cineva drept "nebun", ca te "inalti" in vorbe fara sa ai si sustinerea concreta, reala si obiectiva a constiintei tale.

- faptul ca realizezi ca esti Fiu e una, dar faptul ca o ceri intr-un mod meschin si cretin este alta si nu are nimic comun cu faptul ca esti sau nu Fiul Tatalui Ceresc, esenta din esenta Sa.

- bati cimpii cu ce cer eu sau nu. Oricum, nu pt. ceea ce cer eu sa-ti fie teama, ci pt. ceea ce mi se va oferi prin DREPT DIVIN si integrat in voia divina !!!

- ce stii tu ...

- asa zisul timp este momentul in care nivelul tau de constiinta va fi inalta si elvat .. pina atunci, poti sa bati cimpii la greu cu teoriile tale. Iti doresc sa nu ramii la aceasta stare de constiinta in momentul in care eu ma voi trezi complet, sau mai bine zis mi se va oferi nu ceea ce (zici tu ca) cer, ci ceea ce imi sete predestinat si necesar in aceasta viata ... pt. ca nu uita, fiecarui i se va oferi dupa ce este si masura cu care a dat altora. Omul smerit si autentic cautator al adevarului i se va da ceea ce merita. Demonului si acolitului sau si se va da tot pe masura. Vremea secerisului a inceput ! Bafta la toata lumea !

- da, iti scapa.

- omul are pe linga corpul fizic si un corp eteric, unul astral, unul mental, unul cauzal ... samd. In realitate, spiritului divin ii se ataseaza aceste "teci" (structuri/coprupuri subtile), si nu invers, caci nu haina (fizica) e importanta, ci spiritul divin si la acesta ne raportam, nu la una dintre hainele lui. Aceasta structurare subtila este asemenea lui Dumnezeu .. nu corpul sau de "tarina" (care e de fapt tot energie, ceva mai condensata).

- evident ca Dumnezeu e si Creatia, caci totul a purces din El. Creatia in diferitele ei forme este o manifestare a sacrificiului pe care Dumnezeu l-a facut "rupind" din El insusi pt. a da nastere Creatiei.

Mda, da' oare unde scrie asa ceva in textul inspirat ? Sau el nu-i suficient in stabilirea crezului ? Revin, Thunder, D-zeu nu poate fi creatia ca doar nu suntem panteisti, cel putin eu unul, nu. El transcende creatia si nu se identifica cu ea, asa cum un inginer nu-i tot una cu masina lui.

- se pare ca nu, nu e suficient.

- este alegerea ta la ce limita te opresti.

- stiu ca e greu de inteles, dar El este si in Creatie, insasi Creatia, dar e si in afara ei. Chestia cu "inginerul nu e una cu masina" face parte din gindirea lumeasca, omeneasca limitata. Gindirea divina e ceva mai diferita.

Conceptul de liber arbitru al fiecaruia poate fi un exemplu al existentei divine in afara Creatiei; liberul arbitru a fost un dar...dar este doar al nostru (in conditii normale)

@Thunder,

Si cam ce-mi scapa ?

Daca Biblia nu-i suficienta atunci D-zeu e vinovat.

Depasirea limitelor prescrise e preludiul ereziei.

Conform caror surse ? Eu posed gandire lumeasca si limitata ? Nu contest, dar numai ca e limitata la ceea D-zeu a zis deja. Gandirea divina ar trebui postata undeva ca s-o vedem toti, nu ?

Acest topic a fost editat de Bolt: 29 Jun 2005, 01:39 PM

- nu are rost sa mai continui o "discutie" pe termenii habotniciei. Continua cu "crezul" tau si rezuma-te la discutii care fac referiri strict la acest crez. Ti-am spus intr-un mesaj anterior, dar vad ca ai uitat sau nu ai dat importanta:

in bezna nu eu te las, ci cel mult tu alegi sa ramii limitindu-te la studiul doar unei anumite parti din cunoasterea spirituala universala. Eu degeaba arat in mai multe directii daca tu (nu poti/vrei sa) privesti decit intr-una singura. Oricum, voi raspunde la intrebarile/formularile tale insa in alt topic mai potrivit cu acest subiect: cum arata/e Dumnezeu ?

- am raspuns iar atitudinea ta a confirmat ce am anticipat. Succes mai departe in viata si crezul tau.

Acest topic a fost editat de thunder: 29 Jun 2005, 09:27 PM

Aah, ce misto e sa fii habotnic biblic si sa-ti poti argumenta crezul. Immmm !

- sa stii ca si copilul de gradinita iti argumenteaza actiunile si viziunea, dar cu argumentele specifice "virstei" lui. E bine ca te bucuri ... stii tu, ce mult conteaza sa ai urechi ... sa auzi.

voi Il vedeti? Eu n-am avut inca onoarea dar nici nu-i nevoie sa-L vad intr-un anume fel atata vreme cat simt ca exista.

"A vedea" este doar un fel de a spune. In contextul acesta "a vedea" se vrea un sinonim al cuvantului perceptie - facultatea de a percepe fenomenele lumii exterioare; înţelegere, cunoaştere.


Sa auzim de bine!

Superba intrebarea de plecare!

Vrand-nevrand toti ne raportam al Dumnezeu prin anumite imagini. Traim din imagini si concepte. Asa este atunci cand nu poti avea un fel de cunaostere prin vazut-pipait-atins. Si traim din imagini, deseori prea lipti de aceste imagini, isna sunt ele care ne dau accesul ( nostru ) la Dumnezeu.

Cum il vad? .... daca Dumnezeu nu ar fi tandru, milos, iubitor, capabil sa imbratiseze pe fiecare om indiferent de religie, etc ...atunci nu are sens nu doar sa crezi ci insasi existenta lui. Un Dumnezeu prea drept sau doar drept e fix-pix. Si noi oameni suntem drepti, si cred ca daca iubesti dreptatea nu este utlima etapa sau statie in relatia cu oameni.

Un Dumnezeu care nu e capabil sa ne mangaie, sa ne ia de mana .... e un Dumnezeu ce te iubeste doar daca il iubesti. Un Dumnezeu care nu se defineste prin termenul 'iubire' atunci e pur si simplu idiot si sadic.

Sunt cosntient ca aceasta este o 'imagine' foarte pozitiva despre Dumnezeu ....isna imi palce sa cred, ca daca exista, el sau ea ar trebui sa fie si mai infinit in tandrete, iubire .... o tandrete pe care cuvintele mele nici nu ar trebui sa fie in stare sa o descrie.

Daca eu pot sa-l descriu pe Dumnezue in cateva cuvinte, si nu poate sa mai fie mister si iubire mai multa decat ide amea de iubire, atunci Dumnezeu e egal cu cocaina, tribunal de stat ....

Superb scris, rivendance!

Si Bine ai venit la HAN!

Acest topic a fost editat de 1,618033: 19 Aug 2005, 09:37 AM

Eu cred ca religia este o forma de guvernare socila.

Biblia spune ca nimeni nu poate sa-L vada pe Dumnezeu si sa traiasca...deci nu va mai chinuiti sa va inchipuiti cum arata El.
Toate la vremea lor. Nu asta e ceea ce vrea El de la noi. Intreaba-L mai bine pe El ce vrea de la tine. Sunt sigura ca o sa iti spuna numai accepta raspunsul Lui. Atat.
ciao ciao

crysya, hai, nu fii atat de criptica...

Bine ai venit la Han!

"Vedeti" de aici are fara indoiala un sens pe care poti sa-l intelegi... nu-i asa?

Deci ar fi minunat daca ai si vota... Chiar daca nu asta e ce vrea El de la noi, asta e ce vreau eu de la voi... cei care va purtati pasii prin aceste camarute ale Hanului, unde m-a pus sefu' al mare de se numeste Mihai sa va fiu gazda.

Ok?

Intradevar superba intrebarea, dar complexa. Fiecare dintre noi are alta explicatie. Merita de facut o analogie. E ca si cum am fi cu totii orbi dintotdeauna si totusi s-ar crede de mii de ani ca exista LUMINA, fara a se putea dovedi. Si asta nu pentru ca nu ar exista, ci pentru ca ar lipsi acel organ de perceptie suficient de dezvoltat pentru a da un raspuns definitiv si lipsit de echivoc. Noi stim ca este vorba despre OCHI, dar ei nu ar stii ce le lipseste. De aceea nici eu nu pot aici sa demonstrez ceea ce cred eu si de altfel nimeni nu se asteapta la asta, cum de altfel nici eu nu ma astept sa conving pe careva in urma afirmatiilor mele.
SUNT CONVINS CA EXISTA DUMNEZEU! Nici nu as putea fi altfel cand la numai 10 ani am fost in coma si stiu ce am "vazut". Totul suna ca un cliseu, pentru ca nu am sa va spun nimica nou fata de ceea ce ati auzit din mii de relatari similare. Dar oare nu este asta o suficienta dovada ca EXISTA CEVA DINCOLO DE MOARTE ? Oare atatia oameni care am trecut prin situatii la limita existentei si ne-am intors ca sa povestim ceva similar... oare atatia oameni suntem mincinosi sau la toti ni se deregleaza creierul in mod similar in lipsa oxigenului sau totusi EXISTA CEVA ? Oare ce sfideaza logica: sa acceptam ca exista ceva dincolo de moarte sau sa ne incapatanam in a nega atatea marturisiri din partea unor oameni care nu au nici un motiv sa minta?
Nu pot decat sa imi dau cuvantul ca va spun adevarul, asa cum a fost perceput de mine, subiectiv evident:
A pornit de la o carte de yoga pe care am nimerit-o la biblioteca si am rasfoit-o la urma si am aplicat niste exercitii de meditatie prin care se impunea sa respir din ce in ce mai incet si sa imi controlez bataile la inima. Nu stiu ce am reusit, dar ceva a fost...
Mi-am vazut corpul de sus, intins pe pat, cam la inaltimea de vreo 2 metri deasupra lui, dar nu avea importanta... ERAM FERICIT... si atunci a aparut ca dintr-un punct mic care s-a marit... LUMINA... era o lumina alba orbitoare, dar care totusi nu ma impiedica sa vad. Ceea ce am simtit apoi era DRAGOSTE... simteam ca acea lumina era foarte prietenoasa. Am simtit ca nu era vorba despre o singura entitate, ci parca era un fluviu de lumina compus din infinite luminite. Ceea ce "m-a socat" a fost faptul ca am simtit ca imi vorbea... era glasul meu ca si cum as fi gandit, dar venea dinspre lumina. Ulterior am inteles ca acea lumina putea sa vorbeasca telepatic. Era o intrebare... O invitatie... ca sa intru in acel fluviu de lumina. Dar mi-am vazut corpul si NU STIU de ce am raspuns ca "NU, e prea devreme!" si m-am pomenit aruncat in corp inapoi. Corpul era greu ca de plumb. Nu auzeam si nu vedeam decat cu mare greutate... aveam febra foarte mare... mama spunea ca peste 40... in fine... mi-am revenit foarte repede si cand am ajuns la doctor, deja aveam numai 37 si am primit cateva zile lipsa de la scoala. Doctorul a spus ca nu stie ce aveam, dar poate ca o fi fost vreo infectie care mi-a cauzat temperatura...
Sunt sigur ca daca as fi ales sa merg cu acea lumina, as fi murit. Nu am mai experimentat vreodata pentru ca imi e teama ca nu o sa mai ma intorc... si exista oameni pe lumea astea care ma iubesc si au nevoie de mine.
Cum Il vad pe Dumnezeu? Posibil ca raspunsul meu sa fie interpretat ca o erezie. Imi aduc aminte de o scena din filmul "Braveheart" in care William Wallace apare in fata ostenilor din triburi departate inaintea ultimei batalii si acestia se mira ca era mic de statura si cu trasaturi frumoase si blande. Ei ii spun ca aflasera ca vestitul Wallace era foarte inalt si foarte fioros...
Nu ma astept ca D-zeu este ATOATE- STIUTOR, VAZATOR, ATOTPUTERNIC... si asta ar explica multe din ceea ce se intampla in lume. Eu percep pe D-zeu ca o suma a energiilor pozitive ale sufletelor celor morti, mai exact a sufletelor pozitive (curate si frumoase). Un fel de cantitate care a devenit calitate, adica a devenit o LUMINA CONSTIENTA. In clipa mortii sufletul (energia vietii care s-a transmis in noi de la momentul conceptiei si care a crescut in noi in functie de modul cum am "educat-o") poate sa emane o energie mai mult sau mai putin pozitiva sau chiar negativa, in functie de modul cum ne "vedem" noi insine pe noi. Noi suntem propii nostri judecatori si ne auto-condamnam pentru ca in clipa mortii ne "imbracam" sufletul in culoarea dupa chipul si asemanarea constiintei noastre, a modului cum am reusit sa ne impacam cu noi insine si sa ne iertam greselile. E posibil sa fim primiti in acea LUMINA, e posibil sa devenim chiar "glasuri" importante in acea lumina, asa cum a devenit ISUS sau BUDDHA sau MOHAMED, sau e posibil sa fim potriviti pentru INTUNERIC, un fluviu de energie negativa, despre care nu stiu daca exista, dar e probabil... sau sa ramanem suflete ratacitoare. In incheiere as vrea sa nu se creada ca sunt impotriva religiilor. Dimpotriva... cred ca bisericile si credintele DE ORICE FEL, dar care nu contravin omeniei prin fanatism, sunt catalizatori pentru sufletele noastre ca sa le putem "curata" cu conditia ca sa avem o atitudine sincera in credinta respectiva si sa nu exageram. Sa nu interpretam ceea ce e scris in diferitele carti sfinte in modul in care sa ne serveasca propiile interese si sa stim sa alegem ceea ce merita de ales din tot ceea ce este scris. Nu exclud de asemenea ca un om poate sa ajunga in LUMINA si fara sa fi mers niciodata la vreo biserica, pentru ca D-zeu este in orice fiinta vie prezent, dar constient numai in acel fluviu special. Prin rugaciune, uneori nerostita, dar sperata in inima curata si sincera, se poate intra in legatura cu LUMINA care poate influenta oricare om sau fiinta vie si astfel sa mijloceasca desfasurarea vietii si evenimentelor.
Cu speranta ca nu toti cei care citesc ce am scris vor considera ca spun aberatii, imi cer scuze daca am deranjat pe cineva cu ideile mele si la urma urmei e doar o opinie, un raspuns mai dezvoltat la intrebarea pusa pe forum.

Dumnezeu e in tot si toate! Iar Raiul si iadul sunt de fapt locurile unde constiinta noastra ne poarta.

SUNT CONVINS CA EXISTA DUMNEZEU! Nici nu as putea fi altfel cand la numai 10 ani am fost in coma si stiu ce am "vazut". Totul suna ca un cliseu, pentru ca nu am sa va spun nimica nou fata de ceea ce ati auzit din mii de relatari similare. Dar oare nu este asta o suficienta dovada ca EXISTA CEVA DINCOLO DE MOARTE ? Oare atatia oameni care am trecut prin situatii la limita existentei si ne-am intors ca sa povestim ceva similar... oare atatia oameni suntem mincinosi sau la toti ni se deregleaza creierul in mod similar in lipsa oxigenului sau totusi EXISTA CEVA ? Oare ce sfideaza logica: sa acceptam ca exista ceva dincolo de moarte sau sa ne incapatanam in a nega atatea marturisiri din partea unor oameni care nu au nici un motiv sa minta?
Nu pot decat sa imi dau cuvantul ca va spun adevarul, asa cum a fost perceput de mine, subiectiv evident:
A pornit de la o carte de yoga pe care am nimerit-o la biblioteca si am rasfoit-o la urma si am aplicat niste exercitii de meditatie prin care se impunea sa respir din ce in ce mai incet si sa imi controlez bataile la inima. Nu stiu ce am reusit, dar ceva a fost...
Mi-am vazut corpul de sus, intins pe pat, cam la inaltimea de vreo 2 metri deasupra lui, dar nu avea importanta... ERAM FERICIT... si atunci a aparut ca dintr-un punct mic care s-a marit... LUMINA... era o lumina alba orbitoare, dar care totusi nu ma impiedica sa vad. Ceea ce am simtit apoi era DRAGOSTE... simteam ca acea lumina era foarte prietenoasa.



DOCTORS CREATE OUT-OF-BODY SENSATIONS
http://news.bbc.co.uk/2/hi/health/2266740.stm
Wednesday, 18 September, 2002, 18:02 GMT 19:02 UK
Doctors have triggered out-of-body experiences in a female patient by stimulating her brain.
They believe their work may help to explain mysterious incidents when people report experiences of 'leaving' their body and watching it from above.
The doctors did not set out to achieve the effect - they were actually treating the women for epilepsy.
Neurologist Professor Olaf Blanke and colleagues at Geneva University Hospital in Switzerland were using electrodes to stimulate the brain.
They found that STIMULATING ONE SPOT - THE ANGULAR GYRUS IN THE RIGHT CORTEX - REPEATEDLY CAUSED OUT-OF-BODY EXPERIENCES (OBEs).
Initially, the stimulations caused the woman to feel she was "sinking" into the bed, or falling from a height.
WHEN THE CURRENT AMPLITUDE WAS INCREASED, SHE REPORTED LEAVING HER BODY.
Floating
She told the doctors: "I SEE MYSELF LYING IN BED, FROM ABOVE, BUT I ONLY SEE MY LEGS AND LOWER TRUNK."
FURTHER STIMULATIONS LED TO A FEELING OF LIGHTNESS AND ‘FLOATING’ CLOSE TO THE CEILING.
The patient was then asked to watch her real legs as current was passed through the electrodes attached to her head.
This time she reported her legs ‘becoming shorter’. If bent, her legs appeared to be moving quickly towards her face, causing her to take evasive action.
A similar effect happened when she was asked to look at her outstretched arms.
The left arm appeared shortened, but the right arm was unaffected.
If both arms were bent by 90 degrees at the elbow, the woman felt her left lower arm and hand were moving towards her face.
The doctors believe the angular gyrus plays an important role in matching up visual information and the brain's touch and balance representation of the body.
When the two become dissociated, an out-body-experience may result.
Writing in the journal Nature, the Swiss team said out-of-body experiences tended to be short-lived, and to disappear when a person attempts to inspect the illusory body or body part.
Greater awareness
Professor Blanke told BBC News Online that out of body sensations may be caused by an overactive angular gyrus. Alternatively, the electrical stimulation might actually have depressed activity in the area.
He said it was impossible to rule out possibility that other areas of the brain were also involved.
He said there was no evidence to suggest that out-of-body experiences were linked to epilepsy.
OBEs have been reported in neurological patients with epilepsy, migraine and after cerebral strokes, but they also appear in healthy subjects.
Awareness of a biological basis of OBEs might allow some patients who suffer frequently from OBEs to talk about them more openly.
In addition, physicians might take the phenomenon more seriously and carry out necessary investigations such as an EEG, MRI, and neurological examinations.’
The research is published in the journal Nature.

Dar sa raspund si eu la întrebarea asta atât de importanta, anume "cum îl vedeti pe Dumnezeu?"

Eu m-as include (n-am votat si nici n-am intentia) la categoria "Dumnezeu este doar in imaginatia noastra"
Simt însa nevoia sa critic formularea întrebarii, întrucât aceasta este restrictiva si irealista: în lume, doar jumatate dintre oameni ar întelege întrebarea, întrucât multi nu concep ideea dumnezeului unic, asa cum l-a împrastiat într-o anumita parte a lumii iudaismul. Corect deci, întrebarea ar fi trebuit sa sune ceva de genul: "Cum vedeti Dvs. divinitatea?
La aceasta întrebare ar fi putut sa raspunda si politeistii, si animistii, ca si ateii, care tin în mod natural o echidistanta fata de toate formele de credinta, mono- sau poli-teiste.

De ce cred eu ca Dumnezeu exista doar in imaginatia oamenilor?
Pai simplu . . . daca exista oriunde altundeva, si era asa cum îl pretind religiile epocii bronzului, un zeu tare interesat de omenire, atunci sigur îl dibuiam pe undeva pe aici, pe lânga noi, de-o maniera obiectiva.
Ori, din pacate, nu e cazul.
Cei mai "luminati" (bright) asa cum ar zice Dawkins, l-au trecut de mult si pe domnul-zeu acolo printre visele si amintirile cele mai dragi ale copilariei, alaturi de Mos-Craciun.

@ocatavi :

Mai bine ai raspunde la alte intrebari cum ar fi : de ce ai o incredere de talie universala-n credinta ta, de ce te bazezi doar pe imaginatia celor pe care i-ai cunoscut tu si daca parerea ta ar putea echivala cu-n adevar universal ?

Dupa parerea ta, simpla ar fi demonstratia inexistentei lui D-zeu. Da-i drumul.

Ti-a scapat ceva, s-ar putea sa cam fie peste tot. Conform acestui concept, D-zeu nu-i limitat de distante si timp.

Acolo ai ramas ? Ala-i reperul tau ? Cine si-l asuma azi ?

E firesc sa fie asa din moment ce-i Creatorul ei.

Ce vorbesti dom'le ? Ia stabileste tu inainte natura si tipul dovezilor si dupa aia vii la dezbatere, OK ? Asta ca sa nu-ti faci de ras intelectul. Il dibuia-I in debara la muraturi, pe unde ? Ca sa-L "dibui" trebuie sa fii dispus s-o faci, ori tu esti in afara acestei calitati de mult de tot.

Nu e cazul de ce ? Ca nu L-ai dibuit tu ? Te cred. Altii au alta parere.

Mare adevar dragule, numai ca surogatul sincretic trecut de ei acolo n-are nimic a face cu Creatorul universal descris de Biblei si de care tu habar nu ai pt. ca ti-e imposibil. Te-ai incapacitat singur. Stii bancul cu vulpea, nu ?
Nu uita sa ne luminezi si pe noi astia, "dark", cu ceva "bright" privind motivele pt. care TU CREZI ca D-zeu nu exista.

Acest topic a fost editat de Bolt: 30 Oct 2005, 02:15 PM

Hm, revenind la acest subiect, acum, in a treia zi de Craciun, cand unii se gandesc destul de serios la inlocuirea lui Mos Craciun cu Mos Gerila (ar fi interesant un astfel de topic).
Cred ca e imposibil doar sa-l simti pe Dumnezeu fara sa ii atribui o imagine, si invers.
Eu, crestina fiind, acum il vad pe Dumnezeu Pruncusor, un copilas care are putere de a ma face sa vreau sa fiu eu insami copil. Probabil aceasta este perioada din an in care simplitatea si dragalasenia as vrea sa ma caracterizeze.
Odata ce acest Copilas creste - se naste si creste in fiecare an - pentru mine, cresterea Lui va reprezenta pilonii pe care ma voi sprijini pe parcursul anului. Anul acesta cu o si mai buna stiinta si credinta, nu pentru ca asa se spune, nu pentru ca asa am fost invatata, nu pentru ca asa vor altii.

Era atat de simplu si de fapt abia acum vad, abia acum constientizez ca un an intreg eu cresc cu un Cristos care se naste pentru ca eu sa invat sa fiu mai optimista, mai iubitoare. Da, acum il simt pe Dumnezeu ca pe un Om normal, care traieste prin mine: copil, adolescent, tanar, intelept, iubitor. Un exemplu de Om.

La mulţi ani LINICA! Fie ca într-adevăr Dumnezeu să fie "întru" noi (toţi) for ever! Frumoase gînduri te animă acum, în perioada Crăciunului!

"Dumnezeu ne visează. Dacă se trezeşte, noi dispărem pentru totdeauna."
(Gerard Kornelis Von Het Reve)

Am sters mesajele agramate si care incalca Regulamentul forumului.

cum il vad pe dumnezeu?hhmmm...Ca o lacrima ce spulbera focul mare al suferintei din inima prabusita sub lanturile sangerarii!